590 matches
-
a durat până în anii 19721974, iar acest lung ciclu de dezvoltare s-a aflat la originea unei noi viziuni despre mișcarea economică, viziune ce exprima o mare încredere în capacitate de creștere a economiilor industrializate și speranțe în decalajul economiilor subdezvoltate. Creșterea economică a fost însoțită de o modernizare economico-socială, de profunde implicații pozitive asupra resurselor monetare, umane, asupra urbanismului, asupra raporturilor om-natură etc. Contradicțiile din sistemul internațional au evoluat în această perioadă istorică de la războiul rece la destindere și parteneriat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
e drept. Iar dacă nu vreți să ne dați satisfacție, adică dacă ne răspundeți: nu!, plecăm imediat și afacerea se încheie; doar vă spunem de la obraz, de față cu toți martorii dumneavoastră, că sunteți un ins cu inteligența grosieră și subdezvoltat mintal; că de-acum înainte nu veți mai îndrăzni și nu veți mai avea dreptul să vă considerați om cu cinste și onoare, că acest drept vreți să-l cumpărați prea ieftin. Am terminat. Am pus întrebarea. Acum puteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca derularea tranziției să aibă particularități, mai ales atunci când intervin elemente perturbatoare cum ar fi; migrația externă sau intervenția statului din rațiuni politice. Acest model este caracteristic țărilor din sud-estul Europei și În general țărilor În curs de dezvoltare sau subdezvoltate. Ceea ce a contribuit decisiv la apariția și derularea revoluției demografice a fost scăderea presiunii factorilor coercitivi: În special diminuarea până la dispariție a crizelor de subzistență, Îmbunătățirea standardului sănătății publice și controlul bolilor infecțioase, Îndeosebi a celor cu potențial epidemic, fapt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de taxe), sau stimulente financiare (unele state de origine sau organisme internaționale acordă stimulente financiare corporațiilor care investesc în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare). De asemenea, existența unor parteneri locali dornici să exploateze împreună (prin joint-ventures) resursele existente poate constitui o motivație din această categorie. - Căutarea de piețe. Firmele doresc să se extindă pe piețele care sunt mari fie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
necunoscut, cu reguli de funcționare enigmatice". Nomadismul pe care pariază apostolii postmoderniști, nu e un fenomen agreat de națiunile puternice, consolidate economic și cultural, ci e produsul dramatic al sărăciei și al neîmplinirii în sânul propriei națiuni. Este exodul celor subdezvoltați, al celor care se simt străini în propria țară, nedreptățiți de o putere oligarhică, transformatoare a națiunii într-un dezmăț mafiotic. Culegătorii de căpșuni în Spania au ajuns în condiția mai mult decât dramatică de a constata că în România
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
decizii de ordin moral. În accepțiunea lui Fox, toate aceste ființe nu pot fi considerate membre ale comunit]ții morale. În consecinț], în conformitate cu logică să, animalele nu sunt singurele ființe pe care comunitatea moral] le poate folosi dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint] legitim]. Admițând aceast] problem], Fox încearc] s] includ] toți oamenii, indiferent de capacit]ți, în comunitatea moral] protectoare, argumentând c] oricine ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea nu conteaz]. Astfel, „caritatea, bun]voința, omenia și prudență cer” includerea în comunitatea moral] a „ființelor umane subdezvoltate sau prezentând deficiențe mintale” (Fox, 1986a, pp. 61-63). S-ar putea argumenta, totuși, c] nu ne putem imagina ce înseamn] s] fii autist, la fel cum nu ne putem imagina ce înseamn] s] fii furnicar. Simplul fapt c] aparțin aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest capitol. „în definiția autorilor, coeziune socială înseamnă calitatea superioară a unei bune vecinătăți. În societățile cu o coeziune puternică între membrii societății se stabilește o relație emoțională solidă și un simț dezvoltat al solidarității”<ref id=”1”>Coeziune socială subdezvoltată, 29 ianuarie 2014, online la http://www.europalibera.org/ content/article/25048028.html.</ref>, ceea ce în mod clar nu se întâmplă în țara noastră. * * * Din perspectiva noastră, care este una comunitaristă, forța oricărei națiuni depinde de diversitatea comunitară și în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
încercarea de a recunoaște diferențele contextuale și normative dintre statele membre și Comisia Europeană doar prin prisma grilelor standardizate de evaluare a riscului, în locul politicilor și eticii specifice alimentelor modificate genetic și agriculturii. (...) în acest fel, exemplele de cultură democratică subdezvoltată din Europa pot deveni locuri de dezvoltare a identităților pan-europene neștiute, care sunt de fapt impuse din exterior, fără o delegare sau o deliberare potrivită. Pentru a evita reacția împotriva acestor bine intenționate, dar fără îndoială sub-legitimitate aranjamente normative
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și de o dominație economică evidentă a Nordului asupra Sudului. Sudul este compus din țările slab dezvoltate, ele mai poartă și denumirea de țările lumii a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.<footnote Joshua Goldstein, Relații internaționale, Editura Polirom, București, 2008, p. 295; footnote> Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este datorată fenomenelor de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
treia) pot exista și regiuni mai dezvoltate care se apropie de regiunile industrializate cu o economie peste media țărilor sau regiunilor Sudului. Așadar se poate vorbi și despre o disparitate sau o inegalitate economică de la o regiune la alta. łările subdezvoltate tind să aibă multe elemente definitorii comune, printre care se numără numeroasele revolte sociale sau numeroasele războaie care nu fac altceva decât să adâncească criza și sărăcia. Lupta pentru supraviețuire și pentru satisfacerea nevoilor primare este adâncită de revoltele față de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, însă altele, au fost păstrate și folosite până de curând (Lindanul). În prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt folosite în țările subdezvoltate. S-a scris mult în lume despre problemele utilizării pesticidelor (Dudley, 1987ș Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. * Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant (xenobionte) și au potențialul de a perturba un
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a avut o evoluție greoaie. Au fost semnalate carențe în plan motric: a stat în șezut după 10 - 11 luni, a mers în picioare după 2 ani. A prezentat diverse probleme de sănătate din cauza sistemului imunitar deficitar. În prezent este subdezvoltat. A început să vorbească după 3 ani. Diagnostic medical: maladia Langdon-Down; deficiență mintală moderată; coordonare motrică deficitară; strabism congenital. 3. Examinare psihologică: a) Nivelul de dezvoltare al proceselor și fenomenelor psihice: Percepție: relativ bine dezvoltată. Atenție: capacitate slabă de concentrare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
aibă loc în timpul stabilit. 3.4. Turismul din zonele netradiționale În domeniul turismului, zonele netradiționale se împart în trei categorii (Witt, Moutinho, 1994, p.41-43). Prima o reprezintă interiorul orașelor și zonele părăsite. Cel de-a doilea grup reprezintă zonele subdezvoltate - regiunile rurale și cele mai sărace țări și zone ale globului. Cel de-al treilea grup este format pur și simplu din zonele cu atracție minimă față de cererea actuală a turiștilor. În cadrul ciclului de viață turistică, primul grup se află
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de conferință și de expoziție, arte și sporturi și turismul evenimentelor speciale, ca de exemplu festivalurile în aer liber. Dacă este bine planificată, exploatarea la maximum a potențialului turistic nu este nevoie să fie dramatică sau costisitoare. Grupul II: Zone subdezvoltate Turismul în zonele subdezvoltate a reprezentat apanajul antropologilor profilați pe sociologie și, într-o mai mică măsură, a economiștilor pe probleme de dezvoltare. Literatura se referă în principal la efectul perturbator al turismului asupra modului de viață tradițional și la
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
expoziție, arte și sporturi și turismul evenimentelor speciale, ca de exemplu festivalurile în aer liber. Dacă este bine planificată, exploatarea la maximum a potențialului turistic nu este nevoie să fie dramatică sau costisitoare. Grupul II: Zone subdezvoltate Turismul în zonele subdezvoltate a reprezentat apanajul antropologilor profilați pe sociologie și, într-o mai mică măsură, a economiștilor pe probleme de dezvoltare. Literatura se referă în principal la efectul perturbator al turismului asupra modului de viață tradițional și la afectarea mediului prin construirea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
aproape toți studenții în antropologie care se pregătesc să efectueze prima lor anchetă de teren se gândesc să "filmeze", chiar dacă nu formulează întotdeauna un proiect foarte precis. Din nefericire, le lipsesc încadrarea și formarea. Învățarea unei culturi a imaginii rămâne subdezvoltată, lacunară și marginală; față de cărți, cel puțin în Europa, filmele nu circulă sau circulă foarte puțin și chiar marile documentare clasice sunt greu de găsit. În ceea ce privește practica, studenții resimt unele dificultăți în a conduce în același timp o anchetă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, însă altele, au fost păstrate și folosite până de curând (Lindanul). În prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt folosite în țările subdezvoltate. S-a scris mult în lume despre problemele utilizării pesticidelor (Dudley, 1987ș Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. - Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant (xenobionte) și au potențialul de a perturba un
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. TOTAL 4.2 ASIA 2.5 FED.RUSĂ 9.1 State dezvoltate 11.3 Asia de Est 3.7 State în curs de dezvoltare 2.1 Asia Central-Sudică 1.2 AMERICA LATINĂ 2.7 State subdezvoltate 0.2 Asia de Sud-Est 1.6 Caraibe 3.2 Asia de Sud-Vest 5.4 America Centrală 3.1 AFRICA 1.1 America de Sud 2.5 Africa de Est 0.2 EUROPA 8 Africa Centrală 0,2 Europa de Est 8.1 AMERICA DE NORD 19
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
agro-economic. Această interdependență ar putea genera o insecuritate alimentară ca efect al creșterii demografice accentuate din ultimul secol. În țările mai puțin industrializate, autoconsumul a rămas principala sursă de hrană până la începutul secolului XX. Colonizările și decolonizările successive din țările subdezvoltate, au determinat apariția unor politici a securității alimentare, care au avut ca scop menținerea independenței politice prin conservarea securității alimentare, tradusă mai concret prin monitorizarea și gestionarea alimentelor de bază. Marile crize alimentare, ale anilor '70, au demonstrat importanța opiniei
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cerere la produsele alimentare de bază, deoarece este nevoie de un sistem de monitorizare al resurselor alimentare și energetice. De asemenea, volatilitatea prețurilor caracterizează actualul context international, unde importul de alimente devine un factor declanșator de insecuritate alimentară în țările subdezvoltate, afectându-le economia și accesul la o hrană sigură și sănătoasă. Pentru a controla aceste fluxuri comerciale, este nevoie de crearea unor stocuri, la nivel național sau regional, pentru garantarea securității alimentare a indivizilor dintr-o regiune (mai ales în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
adevărata dificultate a integrării rămâne de ordin strict economic. Ea presupune o compatibilitate de sisteme economice cu instituții emblematice F.M.I. și Banca Mondială (bineînțeles capitaliste, ale pieței libere concurențiale), de nivel de dezvoltare, de legislație și instituții. O Românie săracă, subdezvoltată, nu va intra niciodată în UE, care nu-și poate permite luxul subvenționării nici unei țări răsăritene. Chiar și Spaniei și portugaliei, inițial, cu un nivel sub standardele europene, le-au trebuit aproape un deceniu pentru a fi admise. În ultima
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și de o dominație economică evidentă a Nordului asupra Sudului. Sudul este compus din țările slab dezvoltate, ele mai poartă și denumirea de țările lumii a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.137 Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este ; ; ; datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
treia) pot exista și regiuni mai dezvoltate care se apropie de regiunile industrializate cu o economie peste media țărilor sau regiunilor Sudului. Așadar se poate vorbi și despre o disparitate sau o inegalitate economică de la o regiune la alta. Țările subdezvoltate tind să aibă multe elemente definitorii comune, printre care se numără numeroasele revolte sociale sau numeroasele războaie care nu fac altceva decât să adâncească criza și sărăcia. Lupta pentru supraviețuire și pentru satisfacerea nevoilor primare este adâncită de revoltele față de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
după efectul asupra organismelor patogene: cide: efect distructiv (paraziticide, virulicide, fungicide, bactericide) statice: efect inhibitor asupra funcțiilor microbiene (virustatice, fungistatice, bacteriostatice) 3.1.1 Antiparazitare Infecțiile parazitare afectează peste jumătate din populația globului, înregistrând cea mai mare prevalență în țările subdezvoltate. Totuși, numărul medicamentelor antiparazitare noi introduse în practică este limitat, deși cercetările actuale sunt promițătoare pentru viitor. Medicamentele antiparazitare utilizate curent pentru tratamentul celor mai răspândite parazitoze din zona geografică a țării noastre sunt enumerate în Tabelul 2.1. Deși
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]