340 matches
-
spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au lăsat fosile începînd din eocen, cînd trăiau și în America de Nord. Familia erinaceidelor este diferențiate în două subfamilii ("Erinaceinae" și "Galericinae") cu 10 genuri și 24 specii existente. În fauna României și Republicii Moldova există un singur gen cu o singură specie "Erinaceus roumanicus", considerat de unii autori ca o subspecie, "Erinaceus concolor roumanicus", a speciei "Erinaceus concolor". Sunt
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
și Republicii Moldova există un singur gen cu o singură specie "Erinaceus roumanicus", considerat de unii autori ca o subspecie, "Erinaceus concolor roumanicus", a speciei "Erinaceus concolor". Sunt descrise 10 genuri și 24 de specii existente de erinaceide, grupate în două subfamilii
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
o serie de virusuri (virusul Ebola, virusul Marburg etc) care provoacă boli fatale la oameni și animale domestice. Cele 186 de specii ale ordinului sunt cuprinse într-o singură familie bine delimitată, "Pteropodidae" (= "Pteropidae"), împărțită în 44-46 genuri și șapte subfamilii. FAMILIA PTEROPODIDAE
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
(cunoscută și ca fluturele Baronia) este o specie de fluture din familia Papilionidae, formând subfamilia monotipică Baroniinae, genul Baronia. Este endemică din câteva zone restrânse din Mexic, răspândirea sa fiind neuniformă și limitată. Genul este denumit după un anume "Mr Baron", care a colectat primul exemplar în regiunea Sierra Madre din Mexic. Exemplarele au fost
Baronia brevicornis () [Corola-website/Science/332828_a_334157]
-
Salvin. "Baronia" este diferită printre celelalte specii de papilionidae, având specii de "Acacia" (ca "Acacia cochliacanha") ca plantă larvară. "" are o oarecare importanță datorită relațiilor filogenetice incerte cu alte familii, cum ar fi Parnassiinae. În momentul de față, specia reprezintă subfamilia monotipică Baroniinae și este considerată cea mai primitivă specie de papilionid încă în viață, împărțind caracteristici comune cu taxonul dispărut Praepapilio. Lucrări ilustrate:
Baronia brevicornis () [Corola-website/Science/332828_a_334157]
-
ul (Ondatra zibethicus), denumit și ondatră, șobolan mirositor, șobolan moscat, șobolan de apă (deși e incorect, există o specie diferită numită astfel), șobolan bizam, șobolan de mosc este un mamifer rozător mic semiacvatic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în mlaștinile, lacurile puțin adânci și pâraiele din America de Nord și care au fost introduse și în Europa. A pătruns în fauna României pe două căi: una în anul 1938, evadând din crescătoriile de lângă Praga și coborând pe Dunăre
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
Șobolanul de apă de munte ("Arvicola scherman") este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei, inclusiv în Carpații din România. Până nu demult era inclus în specia șobolanilor de apă ("Arvicola amphibius", sinonim "Arvicola terrestris"), ca o subspecie aparte - "Arvicola terrestris scherman". În România a
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
le (Arvicolinae) cu denumiri mai vechi arvicolide (Arvicolidae), microtide (Microtidae), microtine (Microtinae) este o subfamilie de rozătoare răspândite în Eurasia și America de Nord, din care face parte șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele subpământean ("Microtus subterraneus"), șoarecele de zăpadă ("Chionomys nivalis"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
Câteva alte specii, cum ar fi șobolanul-cârtiță ("Ellobius"), șobolanul de apă ("Arvicola"), și lemingul gulerat ("Dicrostonyx") sunt, de asemenea, vânate pe plan local pentru blana lor. Lemingii sunt specii importante în miturile și legendele unor popoare indigene din latitudinile nordice. Subfamilia conține 28 genuri și 151 specii repartizate în 10 triburi: În România au fost identificate 9 specii:
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
Șoarecele scurmător (Myodes glareolus, sinonim Clethrionomys glareolus) denumit și șoarece scurmător de pădure, șoarece roșu, șoarece roșu de pădure este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în regiunea palearctică a Europei și Asiei, care trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților. În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia. Este un rozător
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Șoarecele subpământean (Microtus subterraneus, sinonim Pitymys subterraneus) este un șoarece din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, de talie mică (lungimea cap + trunchi = 7-10 cm; greutatea = 12,5-23,5 g.), răspândit în principal în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un rozător arvicolin de talie mică, având lungimea cap + trunchi = 75-106 mm; coada
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Spalacinele (Spalacinae) sau orbeții sunt o subfamilie de rozătoare adaptate morfologic și fiziologic la viața subterană, cu trunchi cilindric, cap turtit dorsoventral, cu urechi externe rudimentare, ochi ascunși sub piele și cu coadă scurtă sau fără coadă. Picioarele pentadactile sunt aproape la fel de lungi, dar cele anterioare sunt
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
adaptate morfologic și fiziologic la viața subterană, cu trunchi cilindric, cap turtit dorsoventral, cu urechi externe rudimentare, ochi ascunși sub piele și cu coadă scurtă sau fără coadă. Picioarele pentadactile sunt aproape la fel de lungi, dar cele anterioare sunt mai puternice. Subfamilia nu cuprinde decât genul "Spalax", răspândit în Europa, Asia și nordul Africii. Sunt rozătoare subterane foarte specializate, care trăiesc permanent în galeriile pe care le fac rozând și scurmând pământul cu picioarele dinainte. Galeriile sunt complicate și pământul scos este
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
cu statut de limbă națională. Majoritatea limbilor europene moderne au evoluat din limba proto-indo-europeană. Limbile albaneză și greacă fac de asemenea parte din familia limbilor indo-europene, însă nu se înrudesc cu nicio altă limbă. Limbile estonă, finlandeză și maghiară aparțin subfamiliei fino-ugrice. Iar malteza este o limbă semitică, cu rădăcini arabe, în timp ce pentru limba bască nu s-a putut dovedi vreo legătură cu orice altă familie de limbi. Limba albaneză este una dintre cele mai vechi limbi și se vorbește în
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
o are însă bokmål, folosită în mai mare măsură în școli, în literatură, în relațiile cu străinii. Familia limbilor anglo-frizone cuprinde două mari grupuri: Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară ("latinum vulgare"). Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Tracia, Grecia, Moesiile, Britania, Germania, Africa de Nord). Acestea poartă numele de "Romania
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]