4,430 matches
-
Proiectant gradul IV S 2.943.000 4.140.000 5. Proiectant debutant S 2.800.000 - 6. Subinginer cartograf I S.S.D. 2.998.000 4.599.000 7. Subinginer cartograf ÎI S.S.D. 2.943.000 4.217.000 8. Subinginer cartograf III S.S.D. 2.889.000 3.681.000 9. Subinginer cartograf debutant S.S.D. 2.650.000 - b) Funcții de execuție pe trepte profesionale 10. Tehnician proiectant I M 2.943.000 4.217.000 11. Tehnician proiectant ÎI*) M
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 191 din 12 decembrie 2002 - (*actualizată*) privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147078_a_148407]
-
Proiectant debutant S 2.800.000 - 6. Subinginer cartograf I S.S.D. 2.998.000 4.599.000 7. Subinginer cartograf ÎI S.S.D. 2.943.000 4.217.000 8. Subinginer cartograf III S.S.D. 2.889.000 3.681.000 9. Subinginer cartograf debutant S.S.D. 2.650.000 - b) Funcții de execuție pe trepte profesionale 10. Tehnician proiectant I M 2.943.000 4.217.000 11. Tehnician proiectant ÎI*) M 2.889.000 3.605.000 12. Tehnician proiectant III*) M
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 191 din 12 decembrie 2002 - (*actualizată*) privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147078_a_148407]
-
a teritoriului; studii de pedologie necesare părții economice a cadastrului și stabilirii categoriilor de folosință a terenurilor, măsurilor și lucrărilor agropedoameliorative. Articolul 4 Specialiștii în cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol vor fi încadrați, prin concurs, în funcții de: inginer, subinginer, tehnician, și promovati în grade profesionale, în funcție de competența, experienta și vechime, în condițiile legii. Articolul 5 Salarizarea personalului se face potrivit prevederilor legale în vigoare. Articolul 6 Specialiștii în cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol vor beneficia de un spor
HOTĂRÂRE nr. 612 din 6 octombrie 1997 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile oficiilor de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119293_a_120622]
-
organizează conform normelor de protecție a muncii pentru industria minieră. 4. Stațiile de salvare - unități miniere se organizează conform normelor de protecție a muncii pentru industria minieră, fiind încadrate cu mineri salvatori, personal de control, supraveghere și coordonare (ingineri și subingineri). 5. Laboratorul de control și cercetare pneumoconioze asigura efectuarea de analize și măsurători privind compoziția aerului de mînă, concentrațiile de gaze și praf de cărbune pentru prevenirea și combaterea aprinderilor și exploziilor de gaze și pulberi în subteran; atunci cînd
HOTĂRÎRE nr. 170 din 15 februarie 1990 privind organizarea Statiei Centrale de Salvare Miniera Petrosani din cadrul Combinatului Minier Valea Jiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107019_a_108348]
-
nr. 162/1973. 12. Personalul din cadrul Stației Centrale de Salvare Minieră Petroșani se compune din următoarele categorii: A. Funcții specifice activității de salvare minieră: a) inginer minier, inginer electromecanic minier, principal; ... b) inginer minier, inginer electromecanic; ... c) subinginer principal; ... d) subinginer; ... e) maistru principal; ... f) maistru; ... g) tehnician principal; ... h) tehnician; ... i) salvatori mineri. ... B. Personal medico-sanitar: a) personal de conducere; ... b) personal de execuție. ... Nomenclatorul funcțiilor specifice pentru activitățile sanitare din structura Stației Centrale de Salvare Minieră Petroșani este cel
HOTĂRÎRE nr. 170 din 15 februarie 1990 privind organizarea Statiei Centrale de Salvare Miniera Petrosani din cadrul Combinatului Minier Valea Jiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107019_a_108348]
-
probele de concurs, organizarea și desfășurarea acestuia se stabilesc prin ordine ale ministrului apărării naționale. Articolul 6 Academia tehnică militară este instituție de învățămînt superior politehnic militar, cu sediul în municipiul București, subordonată Ministerului Apărării Naționale, care formează ofițeri-ingineri și subingineri necesari armatei, precum și unor beneficiari interni și externi. Totodată, academia efectuează cercetare științifică fundamentală și aplicativa în domeniile specifice, potrivit solicitărilor armatei și altor sectoare ale economiei naționale. Articolul 7 Pregătirea în Academia tehnică militară se realizează numai prin învățămînt
HOTĂRÎRE nr. 550 din 17 mai 1990 privind reorganizarea Academiei militare şi înfiinţarea Academiei tehnice militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107146_a_108475]
-
fundamentală și aplicativa în domeniile specifice, potrivit solicitărilor armatei și altor sectoare ale economiei naționale. Articolul 7 Pregătirea în Academia tehnică militară se realizează numai prin învățămînt de zi cu durata de 5-6 ani pentru ingineri și 3-4 ani pentru subingineri. Articolul 8 La absolvirea anului III de studii, studenților Academiei tehnice militare li se acordă gradul de sublocotenent activ. Articolul 9 Academia tehnică militară organizează învățămîntul postacademic (postuniversitar) de perfecționare, specializare și conducere pentru inginerii militari, precum și pentru ingineri civili
HOTĂRÎRE nr. 550 din 17 mai 1990 privind reorganizarea Academiei militare şi înfiinţarea Academiei tehnice militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107146_a_108475]
-
de către ministrul apărării naționale, iar programele de învățămînt, de către comandanții academiilor, la propunerea senatelor. Articolul 13 Studiile în academiile militare se încheie prin examen de diplomă. Absolvenților li se acordă diplomă de licență în științe militare, respectiv de inginer sau subinginer, în specialitatea în care s-au pregătit. Absolvenții academiilor militare vor fi repartizați în funcție de rezultatele obținute la învățătură și în raport cu nevoile armatei. Articolul 14 Academia militară și Academia tehnică militară organizează, potrivit legii, perfecționarea pregătirii specialiștilor militari și civili, cetățeni
HOTĂRÎRE nr. 550 din 17 mai 1990 privind reorganizarea Academiei militare şi înfiinţarea Academiei tehnice militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107146_a_108475]
-
superioare de specialitate (inginer geodez, inginer topograf, inginer cadastru), cu activitate profesională neîntreruptă în măsurători terestre de minimum 3 ani, pentru autorizare în domeniile A, B, C, D și E. ... (2) studii superioare de specialitate de scurtă durată (subinginer cadastru, subinginer topograf), cu activitate profesională neîntreruptă în măsurători terestre de minimum 5 ani, pentru autorizare în domeniile B, C, D și E. Lucrările de execuție din domeniile B, C, D și E pot acoperi o suprafață de cel mult 15.000
ORDIN nr. C.P. 117 din 15 august 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea persoanelor fizice şi juridice care au dreptul să execute, legal, lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117735_a_119064]
-
inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu Olivia - profesor franceză Gavrilă Alina - profesor chimie Gîtlan Emil - profesor fizica Geană Daniela - subinginer mecanic George Aurelia - inginer mecanic Grozeanu Adela - profesor limba română Hagiu Lucica - inginer mecanic Hâncu Mariana - inginer mecanic Hreniuc Mihai - inginer electronist Hrițcu Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
mecanic Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba română Mateescu Lia - inginer textile Mateescu Cristina - inginer textile Marinică Mariana - subinginer mecanic Mihalache Corina - profesor limba română Mihailov Claudia - profesor limba română Marcu Peghi - profesor franceză Mazilescu Sanda - profesor franceză Marinescu Vasile - profesor educație fizică Merca Luciana - inginer mecanic Mihail Ludmila - profesor filozofie Miu Victoria - profesor chimie Mitescu Eugen - profesor istorie
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Mazilescu Sanda - profesor franceză Marinescu Vasile - profesor educație fizică Merca Luciana - inginer mecanic Mihail Ludmila - profesor filozofie Miu Victoria - profesor chimie Mitescu Eugen - profesor istorie Modiga Steliana - profesor limba română Moldoveanu Tudor - profesor matematică Mușat Marilena - inginer mecanic Muntă Georgeta - subinginer mecanic Ninu Anica - inginer mecanic Ninu Emil Corneliu - profesor limba română Ninu Elena - matematica Niculae Eugeniu - profesor matematică Nicolae Anca - profesor limba română Nicolae Jianu - profesor chimie Ogrinjea Adrian - profesor socio-umane Onofrei Gabriela - profesor matematică Oprea Florina - profesor geografie Păun
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu Olivia - profesor franceză Gavrilă Alina - profesor chimie Gîtlan Emil - profesor fizica Geană Daniela - subinginer mecanic George Aurelia - inginer mecanic Grozeanu Adela - profesor limba română Hagiu Lucica - inginer mecanic Hâncu Mariana - inginer mecanic Hreniuc Mihai - inginer electronist Hrițcu Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică 20 Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba română Mateescu Lia - inginer textile Mateescu Cristina - inginer textile Marinică Mariana - subinginer mecanic Mihalache Corina - profesor limba română Mihailov Claudia - profesor limba română Marcu Peghi - profesor franceză Mazilescu Sanda - profesor franceză Marinescu Vasile - profesor educație fizică Merca Luciana - inginer mecanic Mihail Ludmila - profesor filozofie Miu Victoria - profesor chimie Mitescu Eugen - profesor istorie
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Mazilescu Sanda - profesor franceză Marinescu Vasile - profesor educație fizică Merca Luciana - inginer mecanic Mihail Ludmila - profesor filozofie Miu Victoria - profesor chimie Mitescu Eugen - profesor istorie Modiga Steliana - profesor limba română Moldoveanu Tudor - profesor matematică Mușat Marilena - inginer mecanic Muntă Georgeta - subinginer mecanic Ninu Anica - inginer mecanic Ninu Emil Corneliu - profesor limba română Ninu Elena - matematica Niculae Eugeniu - profesor matematică Nicolae Anca - profesor limba română Nicolae Jianu - profesor chimie Ogrinjea Adrian - profesor socio-umane Onofrei Gabriela - profesor matematică Oprea Florina - profesor geografie Păun
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
frumoasă, Marusia blondă, cu părul ondulat prins în cozi groase, tumultuoasă, Arcadiemai ponderat, mai fin; Frasinul i-a unit și pe ei, ca și pe mulți alții. Pentru perioade mai scurte, au mai predat la școală: inginer silvic Gavriluță Cosmațchi, subinginer arhitect Ticu Sahlean, inginer mecanic Gheorghe Avram, maistru electrician Duțu Brăteanu, mare autodidact Apoi, încet-încet, pe nesimțite, au început să vină noi cadre didactice: hai să-i spunem generația intermediară - între părinții noștri și noi. A venit familia Mercheș - doamna
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
practic până la sfârșitul vieții, după cum vom vedea. Vizanty avea să rămână un om original până la capăt. Așa se face că, la 67 de ani, în 1977, decide să se stabilească definitiv în Franța (la Paris, desigur). Ieșise la pensie, ca subinginer, legăturile cu unii dintre aviatori le păstrase intacte (prietenia cu Di Cesare, cu Gheorghe Negrescu, Sorin Tulea și cu alți câțiva) și fusese cooptat într-un grup de aviatori și istorici care trebuiau să pregătească un volum amplu, Istoria aviației
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
predat cursuri de matematici la Facultățile de Construcții, Electrotehnica, Hidrotehnica și Mecanică ale Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, până în anul 1982. În sprijinul procesului de învătământ a elaborat, în colaborare, două cursuri peentru studenții politehniști: Matematici superioare - curs pentru subingineri de Arsenie Oprea și Fulga Pop (I.P. Iași 1975) și Curs de Analiză matematică de Arsenie Oprea și Liviu Ciobanu (I.P. Iași 1976). Concomitetnt cu activitatea didactica desfășurată timp de peste patru decenii, profesorul Arsenie Oprea a depus și o muncă
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lector, funcție pe care deținut-o până în ziua decesului sau prematur, 8 august 1989. A predat Analiza matematică și Matematici speciale studenților Facultății de Mecanică, dar și celor de la Facultatea de Construcții (secția Instalații) și de la Facultatea de Hidrotehnica (secția subingineri). A devenit doctor în matematică la 16 ianuarie 1982, specialitatea Analiza neliniara și control optimal, în urma susținerii tezei întitulate “Inegalități variaționale cu aplicații în optimizarea infinit dimensionala”, elaborată la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, sub conducerea științifică a Acad.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lipsa învățătorilor, iar uneori, chiar o reală incompatibilitate a sistemului de învățământ românesc cu cel ungar (de pildă, specializarea într-o singură materie a profesorilor sau anumite forme de pregătire, necunoscute în structura învățământului unguresc, ca, de pildă, cea de subinginer, de profesor de filozofie etc.). Lipsa de locuințe pentru învățători constituia o altă problemă: nu o dată, cadrele didactice ajungeau să locuiască în sala de clasă, negăsind cazare în sat. Guvernarea sectorului educațional se arăta receptivă la plângeri. În 1940 a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
74,8 25 24,1 14,5 36,4 TOTAL 37,9 32,1 14,6 15,4 53 30,3 8,5 8,2 Tinerețe trăită cu folos (9/1985, pg. 16) - este prezentată povestea unei femei, M.Z., subinginer în domeniul petrol și gaze, mamă a patru copii, toți bucuroși că au primit un apartament în Târgu Cărbunești: Am fost singură la părinți și toată copilăria mea am tânjit după un frate sau o soră. Primul copil l-am
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dvs.? 1. fără școală 2. școală primară neterminată 3. școală primară terminată 4. gimnaziu incomplet 5. gimnaziu complet 6. școală de ucenici (complementară) 7. școală profesională 8. liceu neterminat 9. liceu terminat 10. școală postliceală 11. facultate neterminată 12. facultate subingineri sau colegiu 13. facultate complet 14. masterat, doctorat 99. NR recode v238 into same variable (99 = sysmiss) b30. În orice societate, unii oameni se consideră bogați, alții se consideră săraci. Dvs. unde vă situați pe următoarea scală? 1 2 3
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Subiectele anchetelor erau două: activitatea mea "subversivă" din Basarabia (unde nu fusesem niciodată) și un pretins atentat împotriva căilor ferate pe Valea Prahovei, lîngă Predeal (de care n-aveam nici cea mai mică cunoștință)". În penitenciarul din Brașov cunoaște: "22 subingineri și ingineri, printre care și dr. ing. Crișan, cu doctoratul în științe tehnice luat în Suedia, 30 de tehnicieni maiștri și meseriași industriali, 11 profesori universitari, profesori de liceu și învățători, printre care profesorii universitari Ghițescu, Dragoș, Tarte și Herlea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1 septembrie 1920 în comuna Băneasa, județul Izmail (azi Ucraina). A decedat în București la 8 iulie 1990. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1940, cu examen de bacalaureat. Urmează școala de Subingineri pentru lucrări publice București, pe care a absolvit-o în 1943 fiind declarat subinginer în specialitatea lucrări publice. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un bun organizator și executant în: Întreținerea drumurilor din sudul României (1946- 1990). - Construcția
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la 8 iulie 1990. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1940, cu examen de bacalaureat. Urmează școala de Subingineri pentru lucrări publice București, pe care a absolvit-o în 1943 fiind declarat subinginer în specialitatea lucrări publice. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un bun organizator și executant în: Întreținerea drumurilor din sudul României (1946- 1990). - Construcția magistralelor de drumuri naționale București-Pitești (1953-1978) și Transfăgărășanul (1978-1990). Pentru activitatea deosebită a fost
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]