413 matches
-
lucrurilor, dacă avem în vedere că este vorba de un procedeu de formare a cuvintelor -, substantivul menținut în urma condensării poate prelua genul, numărul și / sau forma cazuală ale regentului omis, respectiv ale termenului complex, pierzându-le pe acelea ale determinantului substantival reținut: fr. champagne s.m. < [vin s.m. de] Champagne n. pr. f.; fr. crème s.m. "cafea cu frișcă" < [café-]crème s.m. ~ (înv.) [café s.m. à la] crème s.f.; fr. gobelin sg. < [manufacture sg. des] Gobelin[s] n. pr. pl.; fr. la Saint-Jean s.f.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensul "bere preparată din grâu", din compusul Weizen[bier] "idem" (Bier s.n. "bere"); ceea ce s-a întâmplat în latină, unde unele cuvinte condensate au rămas la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se întâmplă extrem de rar: lat. *aboculis "orb" < [orbus] ab oculis (literal: "lipsit de ochi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se întâmplă extrem de rar: lat. *aboculis "orb" < [orbus] ab oculis (literal: "lipsit de ochi"), cu perpetuarea formei de caz ablativ a determinantului; fr. dinde "curcă" < [poule] d'Inde. În majoritatea covârșitoare a exemplelor, prepoziția este omisă în mod regulat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nici ipoteza împrumutării substantivului masculin fr. anniversaire "idem" (< lat. med. anniversarius ~ anniversarium "idem"; cf. it. anniversario, sp. aniversario "idem") corespunzând adjectivului fr. anniversaire < lat. anniversarius,-a,-um, de la care se trage adjectivul rom. aniversar,-ă în forma feminină aniversare, după infinitivele substantivale în -are, dar și în varianta, tot feminină, aniversară, creată după adjectiv, de vreme ce sintagmei fr. jour anniversaire (m.) îi corespundea rom. zi aniversară (f.). Toate atestările din DA ale variantei substantivale aniversară sunt la plural, aniversare, ceea ce dă de gândit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. aniversar,-ă în forma feminină aniversare, după infinitivele substantivale în -are, dar și în varianta, tot feminină, aniversară, creată după adjectiv, de vreme ce sintagmei fr. jour anniversaire (m.) îi corespundea rom. zi aniversară (f.). Toate atestările din DA ale variantei substantivale aniversară sunt la plural, aniversare, ceea ce dă de gândit asupra șansei ca această formă să se fi transformat în singular. 123 Mai multe exemple de acest fel, amestecate cu cele rezultate prin condensare, se găsesc în New Words: ad sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care ocultează (non)ființa Christinei, potrivit dialecticii sacrului ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), și preiau funcțiile semnului onomastic, în lipsa acestuia (cealaltă, cineva, altcineva) - pronumele personal (ea): "e vorba despre altceva"; "ca să nu vadă ceva"130. Structurile substantivale: "în somn"131, adverbiale, singure: "e aici?"132, "ce s-a petrecut acolo?"133, sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca atare (rom. bormașină), deși există și perifraza numitoare mașină de găurit ca sinonim, dar cu o structură diferită de cea a cuvîntului german, în care bohreste radicalul de la bohren " a găuri" și deci nu indică o acțiune în formă substantivală precum supinul de găurit (= de găurire), încît fr. machine à percer (un echivalent pentru perceuse [per΄söz]) este mai aproape de sintagma românească. Această dihotomie propusă de Blaga între modalitățile de influențare ce țin de trăsăturile factorului influențator a fost preluată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele modificări în sintaxă, încît efectul înnoitor antrenează, în ultimă instanță, limba în întregime. Așa s-a întîmplat, de exemplu, cu limba latină literară, care a preluat din vechea greacă nu numai elemente lexicale, ci și unele tipuri morfologice (clase substantivale), iar engleza și germana păstrează încă desinențe de plural divergente sistemului lor tradițional, preluate îndeosebi din latină, o dată cu elementele lexicale pe lîngă care apar. În cazul limbii literare un rol important are scrierea, care asigură deopotrivă conservarea formei originare a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ce reiese din componente "om de la munte; muntean" și cu o semnificație ulterioară, dar devenită curentă, "miner". Neerlandeza are puține compuse cu man, recurgînd de obicei la alte cuvinte-bază (precum werker "muncitor": mijnwerker [΄meinwerkər] "miner"). Deseori, în limbile germanice, determinantul substantival ajunge echivalentul unui adjectiv, deși el este substantiv la origine, încît în limbile romanice are corespondent un adjectiv din familie. Ca atare, germ. die Post "poșta" devine prefi xoidul Post-, cu semnificația "poștal", în compuse precum Postamt "oficiu poștal", Postanweisung
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în latină), dar ele au în uz și multe afixe proprii moștenite din limba-bază. Dintre acestea din urmă se remarcă prin deosebita lor creativitate și prin faptul că realizează derivate care se redau uneori perifrastic în limbile romanice, îndeosebi sufixele substantivale, engl. -ness, germ. -heit și -keit, neer. -heid, dan., norv., sued. -het, care, adăugate adjectivelor, creează nume pentru calitatea denumită prin ele. Aceste nume au în general în română corespondente în -(ă/i)tate sau în -ețe, dar nu întotdeauna
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exhaustive [ig΄z(:stiv], care are atît radicalul cît și sufixul de origine latină și a fost împrumutat de franceză, iar, de aici, a ajuns în alte limbi romanice și germanice. De la adjectivul exhaustif [εgzos΄tif], franceza a realizat derivatul substantival exhaustivité [εgzostivi΄te], care a fost și el împrumutat de alte limbi. Franceza a preluat direct din latină, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, substantivul exhaustion [εgzostj΄õ] (< lat. exhaus-tio, -onis) cu semnificațiile "metodă de analiză cu epuizarea tuturor ipotezelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care antrenează nivelul sintagmatic. Apoi, engleza nu are variație rezultată prin acord nici în cazul altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris în engleză trebuie aplicate regulile de acord și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este atribuită într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, unui fecior ce va avea parte de o răpire cu caracteristici meteorologice, asemenea fetelor nubile. Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
același timp, este evidențiată îngurgitarea, ca modalitate magică de luare în posesie a ființei, în imaginarul arhaic. Trenarea pe momentul cotidian semnalează în fapt deschiderea unei perioade sacre prin apariția bobului de piper cu voință proprie. Topica inversată a determinaților substantivali orientează atenția receptorului spre intensitatea unor fenomene naturale: „Grele ploi că au ploiatu,/ (...) Roșu soare a răsăritu”. Se creează astfel o opoziție între umiditatea întunecată a diluviului și apariția cosmocratoare a soarelui incandes¬cent, al cărui răsărit constituie și debutul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la aproximativ un an după arderea lui pe rug). Un prim argument pentru această dezvoltare a perimetrului de investigat este faptul că nici în greaca veche și nici în latina de până în secolul IV noțiunea de imaginar, în forma sa substantivală, nu apare pe deplin stabilizată sau relevantă. Totuși, alte cuvinte din aceeași familie lexicală, "imagine" și "imaginație", aveau deja o lungă istorie semantică, așa cum atestă numeroase scrieri, fie antice grecești, fie ale creștinismului primitiv 14. La ele este necesar să
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
măreț al împăratului (ca martori necesari, superiori substanțial celor prezenți), de a semnala legătura puternică cu trecutul și cu sacrul. În perioada respectivă, termenului i s-au alocat seme și simboleme precise, care i-au limitat însă utilizarea lingvistică. Forma substantivală este atestată abia în latina clasică și în cea imperială târzie, în secolele IV-V d.Ch. (la Flavius Vegetus Renatus, cu semnificația de "cel care poartă chipul împăratului"15). Până acolo însă, o istorie particulară a avut forma adjectivală a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cazul + substantivul corespondent la plural" (haiducește "ca haiducii, în felul haiducilor", mișelește "ca mișeii, în felul mișeilor" etc.) și adverbele în -ește care au legătură cu numele unor popoare, al locuitorilor dintr-o anumită zonă etc. (ocurențele adverbelor cu valoare substantivală desemnând limba sau dialectul sunt, în general, mai multe decât cele care au legătură cu o trăsătură specifică, recunoscută, a unui grup de locuitori, a unui popor etc.). Multe adverbe terminate în -icește au valoare categorială 8 și reprezintă, de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
obligatorie în exprimarea orală normată, poate lipsi în scris numai în fața notațiilor abreviate ale unităților convenționale de măsură: 200 kg. Un fenomen similar este omiterea prepoziției de în interiorul numeralelor compuse, formate dintr-un numeral notat prin cifră și un numeral substantival (mie, milion, miliard) notat prin litere: 90 milioane lei, 27 milioane euro [corect 90 de milioane de lei, 27 de milioane de euro] (Rlib, nr. cit: 8, col. 1). Uneori, prepoziția apare, după numeralul compus, în fața substantivului, dar lipsește în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative. Tiparul sintactic este încă actual. Majoritatea cuantificatorilor substantivali sunt termeni vechi în limbă, cu valoare nedefinită: grămadă, mulțime, număr, pic, puzderie, seamă, sumă, sumedenie etc. - o seamă de însușiri (CORV: 94 și în CLRA), o sumă de legi naturale (A. Pleșu, Despre îngeri: 97 și în CLRA), sumedenia
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mai mare"] (IV: 339) că are acolo teancu de desene ["(implicit) multe"] (idem: 328). 2.6.2. O situație specială au substantivele care, indiferent de proveniența lor în limbă (împrumut sau conversiune pe teren românesc), pot fi interpretate drept corespondente substantivale ale unor cuantificatori adjectivali sau ale unor modificatori cu semnificație cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu dublul distanței dintre axe (A. Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
îngeri: 93 și în CLRA; vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se vede o mulțime de oameni [subiect singular, exprimând o entitate colectivă; grup nominal cu semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive (2.7.1). Cuantificatorii universali distributivi orice și oricare sunt selectați, de preferință, în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc ca nume un număr (exprimat printr-un numeral cu valoare substantivală), trebuie considerate corecte (nu doar "tolerate") toate construcțiile cu substantive feminine "numerotabile" urmate de numeral cardinal în forma de masculin, de ex. vila 1 (citit unu, nu una), parcela 2 (citit doi, nu *două), circa 12 de poliție (citit doisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]