404 matches
-
marea majoritate a cazurilor, modificarea conținutului elementelor limbii. Limbă și valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit cu mai multe accepțiuni, două dintre acestea fiind cu utilizare mai frecventă. Pe terenul gramaticii, valoare înseamnă "funcție" (adjectiv cu valoare substantivală), iar în lexicologie "sens" sau "semnificație (valorile unui cuvînt polisemantic). Ferdinand de S a u s s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sunt îmbinări de sunete (uneori un singur sunet) care, atașate la începutul unui cuvânt, îi modifică sensul. Experți 2 1. Identifică în text trei cuvinte formate prin derivare și explică procedeul. 2. Formează cuvinte derivate cu următoarele tipuri de sufixe: “*” substantivale:-ar, -ime “*” adjectivale: -iu, -os “*” verbale: -iza, -ui De reținut! Sufixele sunt îmbinări de sunete care, atașate la sfârșitul rădăcinii unui cuvânt,creează cuvinte noi fie cu altă valoare gramaticală față de cuvântul de bază, fie cu sens diferit. Experți 3
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
-el adăugat radicalului cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică (prin raportare la cuvântul de bază băiat) băieț-; * cuvântul inegal este derivat cu prefixul negativ inaglutinat (în fața) radicalului egal; * cuvântul inegalitate este derivat parasintetic, cu prefixul negativ inși cu sufixul substantival, care indică o noțiune abstractă -itate; * cuvântul francofon este derivat cu sufixoidul -fon; * cuvântul aeromodel este derivat cu prefixoidul aero-; * cuvântul dezbrac este derivat din cuvântul de bază îmbrac, prin substituirea particulei îm-, asimilată unui prefix, cu prefixul negativ dez-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul nominativ); Pe ea, pe mama, o ai mereu în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oară; * origine/ proveniență: numerale moștenite sau împrumutate din alte limbi (doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel, numeralele cu valoare substantivală au, în principiu, categoriile gramaticale de gen
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel, numeralele cu valoare substantivală au, în principiu, categoriile gramaticale de gen și caz (numărul este implicit în însăși informația semantică transmisă): Amândoi au procedat asemenea celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral colectiv amândoi = genul masculin, cazul nominativ; numeralul ordinal celui de-al
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul acuzativ); Părerea ei, a celei de-a doua dintre invitate, a făcut diferența. (numeral în cazul genitiv); Le-a spus și lor, amândurora, vestea. (numeral în cazul dativ), Tu, primul din șir, preia ștafeta! (numeral în cazul vocativ); * atribut substantival genitival: Diferența a fost făcută de ideile a doi dintre ei. (numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv); * atribut substantival prepozițional: Cărțile de la al doilea dintre invitați au fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cazul genitiv); Le-a spus și lor, amândurora, vestea. (numeral în cazul dativ), Tu, primul din șir, preia ștafeta! (numeral în cazul vocativ); * atribut substantival genitival: Diferența a fost făcută de ideile a doi dintre ei. (numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv); * atribut substantival prepozițional: Cărțile de la al doilea dintre invitați au fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spus și lor, amândurora, vestea. (numeral în cazul dativ), Tu, primul din șir, preia ștafeta! (numeral în cazul vocativ); * atribut substantival genitival: Diferența a fost făcută de ideile a doi dintre ei. (numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv); * atribut substantival prepozițional: Cărțile de la al doilea dintre invitați au fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare substantivală în cazul genitiv); * atribut substantival prepozițional: Cărțile de la al doilea dintre invitați au fost cele mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare substantivală); * complement indirect: Le-a spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul dativ); A luptat împotriva celor trei. (numeral în cazul genitiv); Se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare substantivală); * complement indirect: Le-a spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul dativ); A luptat împotriva celor trei. (numeral în cazul genitiv); Se gândește la tustrei. (numeral în cazul acuzativ); * complement circumstanțial de loc: A fost plecat în vacanță la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare substantivală); * complement indirect: Le-a spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul dativ); A luptat împotriva celor trei. (numeral în cazul genitiv); Se gândește la tustrei. (numeral în cazul acuzativ); * complement circumstanțial de loc: A fost plecat în vacanță la amândoi. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul dativ); A luptat împotriva celor trei. (numeral în cazul genitiv); Se gândește la tustrei. (numeral în cazul acuzativ); * complement circumstanțial de loc: A fost plecat în vacanță la amândoi. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a așezat pe scaun în fața celor doi. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de timp: A ajuns după un sfert dintre colegii săi, cu zece minute. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); A ajuns înaintea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vacanță la amândoi. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a așezat pe scaun în fața celor doi. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de timp: A ajuns după un sfert dintre colegii săi, cu zece minute. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); A ajuns înaintea a trei dintre colegii săi cu două minute. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Muncește triplu.; Mergeau câte trei. (numerale cu valoare adverbială); S-a îmbrăcat ca cel de-al doilea dintre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înaintea a trei dintre colegii săi cu două minute. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Muncește triplu.; Mergeau câte trei. (numerale cu valoare adverbială); S-a îmbrăcat ca cel de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a îmbrăcat aidoma celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral în cazul dativ); A votat împotriva amândurora. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru trei din clasă, au fost toți sancționați pentru indisciplină
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
S-a îmbrăcat aidoma celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral în cazul dativ); A votat împotriva amândurora. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru trei din clasă, au fost toți sancționați pentru indisciplină. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Din cauza celor trei, au fost toți sancționați. (numeral în cazul genitiv); A reușit mulțumită a doi dintre colegii săi. (numeral în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]