1,455 matches
-
loc prin efectul unor clauze preexistente în contract, fie că ar putea fi urmărită de creditor printr-o acțiune în reziliere ulterioară, grefată pe creanțele restante, fără solicitarea expresă a acestora“. Prin urmare, toate cele de mai sus prezentate sunt subsumate principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind o aplicare la nivel infraconstituțional în materia insolvenței și în materia contractelor de leasing financiar, iar nerespectarea prevederilor legale în materie se poate converti într-o încălcare a acestui
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constatăm că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept ce se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în analiza acestora, nu
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
limita temporală prevăzută de lege. ... 86. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Totodată, instanța de contencios constituțional a arătat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta au ca finalitate
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
iar contractul individual de muncă încheiat de asistentul maternal nu urmărește să aducă un beneficiu angajatorului prin munca prestată, ci privește, în mod exclusiv, protecția copilului. În contextul dat, rațiunea a înseși existenței categoriei profesionale a asistenților maternali profesioniști se subsumează nevoii de a presta activitatea specifică de îngrijire a copilului primit în plasament sau încredințat. Atât timp cât un copil nu a fost primit în plasament sau încredințat, nu se mai pune problema protecției copilului și, implicit, nici a existenței
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
pe fond chiar a pretenției deduse judecății, operațiune care implică interpretarea și aplicarea concretă a legii la situația de fapt stabilită în prealabil de instanța de judecată. ... 48. Se reține că noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, dezlegarea ar semnifica chiar soluționarea fondului, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
bază, indică în mod neechivoc o creștere a salariului de bază, nefiind identificate de instanța de trimitere niciun fel de argumente pentru care s-ar putea aprecia că această majorare ar reprezenta un adaos, un element suplimentar salariului de bază, subsumat noțiunii mai largi de salariu lunar, astfel cum aceasta este definită la art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Procedând în continuare la examenul deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (astfel cum rezultă din
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 34. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
instanței supreme însăși rezolvarea litigiului cu care a fost învestită, care presupune stabilirea înțelesului și efectelor hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu și conformitatea deciziei de recalculare cu mențiunile acestuia. ... 40. Or, noțiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată, iar dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei și pronunțarea soluției, este și rămâne în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind o atribuție înglobată
DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301269]
-
art. 519 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu prevede criteriile ce ajută la definirea noțiunii de chestiune de drept, aptă a declanșa mecanismul pronunțării hotărârii prealabile, însă cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează
DECIZIA nr. 197 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299719]
-
autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței ei sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate serioasă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
către legiuitor, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Or, dispozițiilor constituționale ale art. 45 și ale art. 61 alin. (1) li se subsumează și prevederile criticate în prezenta cauză, iar modificările operate asupra dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 și stabilirea unor norme precum cele cuprinse în art. II alin. (6) din Legea nr. 182/2016 nu
DECIZIA nr. 65 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299867]
-
ce guvernează materia răspunderii, în general, și rațiunilor instituției prescripției răspunderii contravenționale, în particular. ... 57. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta au ca finalitate exercitarea în condiții optime a unui drept, prevenindu
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
la bază un cadru legal, astfel încât presupune cunoașterea și respectarea ansamblului de norme juridice incidente, însă acest lucru nu înseamnă că respectiva activitate poate fi inclusă în domeniul activităților juridice. ... 9. Noțiunii de „activități juridice“ nu i se pot subsuma activități profesionale pe baza argumentului că sunt desfășurate de absolvenți ai facultăților de drept, ci numai acelea care au legături strânse cu știința dreptului, cu juridicitatea, cu interpretarea și aplicarea dreptului, cu funcțiile judiciare. Totodată, condiția esențială și obligatorie pentru
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
interpretare contrară aduce atingere legalității procedurii de desemnare, în aceste condiții, a candidatului, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. ... 10. În lipsa întrunirii acestor două criterii nu este realizată nici condiția privind înalta competență profesională, aceasta fiind subsumată exigențelor unei pregătiri juridice superioare, consolidată și confirmată prin desfășurarea activității juridice cel puțin 18 ani, în condiții care să demonstreze capacitățile candidatului de analiză, interpretare și aplicare a normelor de drept într-o modalitate care să îl recomande, indiscutabil
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
superioară) „nu trebuie asociată unei înalte competențe, materializată în rezultatele muncii practice“ [Geneza Constituției României 1991 - Lucrările Adunării Constituante, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 1998, p. 879 (amendament 967 - respins)]. Ca atare, rezultatul muncii prestate/activității desfășurate este elementul care se subsumează înaltei competențe profesionale, însă evaluarea acesteia ține de competența exclusivă a autorității care numește judecătorul Curții Constituționale. Aceasta este o condiție subiectivă ce nu poate forma obiectul controlului de constituționalitate. Ca atare, având în vedere că este licențiat în științe
DECIZIA nr. 344 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299854]
-
-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. ... 30. Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având drept consecință
DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299901]
-
atribuțiile Președintelui României, astfel cum au fost argumentate de autorii sesizării, nu se pot circumscrie actului de legiferare asumat de Guvern. ... 58. Se învederează faptul că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea este o lege complexă și cuprinzătoare, subsumându-se aceleiași concepții unice de legiferare. Nicio dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege, indiferent de modalitatea de adoptare, să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale și mai ales atunci când acestea se circumscriu unui
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
obișnuite. Este adevărat că procedura angajării răspunderii Guvernului nu necesită existența unei situații extraordinare pe care să o rezolve, pentru că, în acest caz, se utilizează un alt instrument legislativ, și anume ordonanța de urgență, însă ea trebuie să se subsumeze unei situații care, fără a fi extraordinară, implică o rezolvare ce nu poate fi amânată. O asemenea abordare se impune pentru că angajarea răspunderii Guvernului presupune ocolirea dezbaterii parlamentare, cu alte cuvinte, limitarea rolului acestuia de unică autoritate legiuitoare a
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
identificată o problemă de drept care să necesite promovarea acestui mecanism de unificare a practicii, instanța de trimitere limitându-se la a reda obiectul cererii de chemare în judecată. ... 56. Concluzionând, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
reclamantului din procesul în care a fost formulată sesizarea, revizuită în temeiul Legii nr. 119/2010 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011, dar menținută, ulterior, ca urmare a anulării deciziei de revizuire prin hotărâre judecătorească definitivă, poate fi subsumată noțiunii de „pensie de serviciu stabilită în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, definitive“, folosită în cuprinsul dispozițiilor art. 51 alin. (17) din Legea nr. 94/1992, și dacă, astfel, este exceptată de la actualizarea prevăzută de alin.
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
zile de la comunicare - poate reprezenta actul administrativ prin care se constată și se sancționează eventuale încălcări ale Legii concurenței nr. 21/1996, în timp ce minuta ce consemnează rezultatul deliberărilor Consiliului Concurenței - operațiune prealabilă și preparatorie deciziei - nu poate fi subsumată unei decizii de constatare și sancționare. Astfel, se arată că minuta nu este un act administrativ prin care să poată fi stabilită o sancțiune pentru nerespectarea prevederilor din Legea concurenței, nu determină per se declanșarea niciunui drept procesual ori mecanism
DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298513]
-
autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 114. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 48. Prin urmare, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumată aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale procesului, deoarece în acest caz „dezlegarea“ ar însemna „soluționarea fondului“ pricinii, atribuție ce este atașată funcției jurisdicționale a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei. ... 49. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]