554 matches
-
specifică în funcție de ponderea și modul în care se corelează factorii implicați în această constelație, de experiența acumulată și de contextul social și climatul psihosocial în care se manifestă. Privită prin această prismă a devenirii, creativitatea presupune anumite premise psihofiziologice care, subsumate și angrenate în procesul dezvoltării, vor conduce la conturarea și exprimarea ei, ca dimensiune proprie individului respectiv. „Toate condițiile virtuale existente în om, dar nu neapărat utilizate, care ar putea contribui la succesul actului creativ, alcătuiesc creativitatea potențială a persoanei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în privința relației scopuri-mijloace. Într-un asemenea mediu, sesizează Haas, statele (guvernele) ar putea prefera ca, în anumite domenii, integrarea regională să lase loc altor forme de cooperare, nonregionale. În timp, el ajunge la concluzia că teoriile asupra integrării regionale trebuie subsumate unei teorii generale a interdependenței. Literatura liberal-pluralistă asupra interdependenței este considerată a fi un precursor direct al programului de cercetare neoliberal. Trebuie menționat însă faptul că interdependența a fost abordată și în cadrul teoretizărilor realiste, fiind interpretată în special ca vulnerabilitate
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de cercetare mai largi, a căror influență se manifestă și astăzi. Multă vreme s-a crezut că doar istoria relațiilor diplomatice, relatările privind războaiele, descrierea evoluțiilor crizelor internaționale, istoria forțelor militare pot face lumină în privința relațiilor interstatale, domeniul fiind astfel subsumat studiului istoriei politice. Nemulțumirile față de o asemenea abordare veneau în principal din neputința acestui domeniu de a oferi căi de modificare a relațiilor internaționale, ca și față de nivelul relativ scăzut de conceptualizare propriu științelor istorice. Un alt domeniu major care
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
31. La fel de important pentru doctrina pictorialistă este și studiul lui Lee Rensslaer, Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului 175. Totodată, raportul recomandă respectarea cerințelor constituționale în materia emiterii ordonanțelor de urgență și punerea în aplicare a tuturor deciziilor Curții Constituționale, toate aceste măsuri fiind subsumate sintagmei de "respect pentru statul de drept și independența justiției". Poate elabora Comisia Europeană în cadrul MCV recomandări atât de precise și care este raportul acestora cu "identitatea națională", "inerentă structurii fundamentale constituționale", în limbajul folosit de art. 4, alin. 2
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
progreselor României în domeniul reformei justiției și combaterii corupției îl menționează de fiecare dată. Raportul din iulie 2012 nu face excepție de la această viziune și acordă o atenție deosebită statului de drept, din moment ce toate recomandările pe care le formulează sunt subsumate acestui concept. Faptul că nu există o definiție operațională a acestui concept în documentele oficiale ale Comisiei Europene care privesc MCV constituie un avantaj, astfel încât unele instituții sau mecanisme pot intra la un moment dat sub monitorizarea MCV și se
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
În modul ponendo-ponens , pentru „A“ și „B“ În calitate de clauze, iar „X“ - o propoziție oarecare), dar și a congenerei sale În modul tollendo-tollens , a silogismului chryssippian ( ), a modului tollendo-ponens, mai sus etalat () și Încă a multor altor moduri ale inferenței deductive , subsumate de Gerhard Gentzen În regula tăieturii din calcului secvențelor . Grație unui mecanism (non-determinist) atât de simplu precum cel pe care-l susține „principiul rezoluției“, În procesarea logicii ca știință și ca disciplină de Învățământ, accentul se deplasează, de pe Întabularea și
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
inseriate cronologic (cum s a procedat până acum), s-a trecut la adevărate sinteze în cadrul unor mari perioade cronologice și stilistice. Iar în interiorul acestor compartimente este introdusă, în seria respectivă de fapte literare, contribuția aproape a fiecărei literaturi europene. Totul subsumat categoriei generale: Umanismul Renașterii, Barocul triumfător și Clasicismul francez, Luminile, Sfârșitul secolului, Timpul ideologiilor, După război etc. În cadrul acestor compartimente largi unde se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
paradigmă mai generală: cea a teoriei jocurilor. c) Pentru că funcțiile unor paradigme, precum cele ale schimbului sau teoriei jocurilor, se suprapun parțial, dar nu total, cu cele ale teoriilor în sens strict. Raymond Boudon atrage atenția că, în câmpul instrumentelor subsumate, în general titlului de teorie, în afara paradigmei teoretice despre care am vorbit, mai aflăm cel puțin alte două entități importante, pe care le vom numi paradigme formale și, respectiv, conceptuale. Toate cele trei tipuri de paradigme: teoretice, formale și conceptuale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cuvenite între metode și tehnici sau tehnici și procedee. În majoritatea cazurilor, pentru depășirea dificultății de identificare a metodelor si, respectiv, a tehnicilor de cercetare, lucrările apar sub titlul Metode și tehnici. Ignorând polemicile, Septimiu Chelcea definește tehnicile de cercetare subsumate metodelor ca referitoare la demersul operațional al abordării fenomenelor de studiu. Aceleiași metode îi sunt subordonate mai multe tehnici. Fiecare tehnică poate fi aplicată în modalități diferite. Procedeul este definit drept maniera de acțiune, de utilizare a instrumentelor de investigare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în primul rând, în acest punct al descrierii lexico-semantice, nu ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este redundantă, multe dintre acestea fiind, de fapt, subsumate unui sens mai general, dar individualizate pe baza unei anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
decizie și participare, gradul de centralizare sau de delegare a autorității etc.) (vezi Ménard, 1997, pp. 82-99). În ceea ce ne privește, preferăm să clasificăm structurile organizatorice după gradul lor de formalizare (fig. 11.2). Vom prezenta în continuare principalele probleme subsumate unei asemenea clasificări. Fig. 11.2 3.2. Structurile formal-birocratice 3.2.1. Conceptul de structură formală Rezultă chiar din denumirea lor că structurile organizatorice formale sunt cele care au un grad mare de formalizare și standardizare. Ele se mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conțin idei referitoare și la satisfacția muncii. De aceea, nu-i de mirare faptul că una și aceeași teorie este prezentată când ca teorie a motivației, când ca teorie a satisfacției. În afară însă de teorii ale satisfacției integrate sau subsumate teoriilor motivației au fost elaborate și teorii proprii, specifice satisfacției muncii. Landy (1989) prezintă teoriile formulate de Schaffer (1953), Lawler (1970), Locke (1976), Landy (1978). Judge et al. (2001) preferă să clasifice teoriile satisfacției în funcție de factorii generatori. El găsește trei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul apare în trei situații: când resursele individului sunt limitate; când resursele individului sunt efectiv pierdute; când individul investește în resurse și nu primește câștigurile anticipate. Modelul conservării/pierderii resurselor ar putea fi rezumat în două propoziții și patru idei subsumate. Propoziția 1: Pierderea resurselor are un impact mai mare decât câștigarea lor. Fapte simple de observație, dar și cercetările empirice demonstrează că în condițiile în care câștigurile și pierderile sunt egale ca număr, pierderile au un impact negativ mai mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
literelor, înclinarea și legarea literelor de mana, încadrarea în pagină etc.). Frecvent micii elevi pot întâmpina dificultăți în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai direct lipsa de îndemânare în conducerea instrumentului de scris. Componentele subsumate incapacității motorii regresează cu vârsta. Când persistă, însă, după 11/ 12 ani, sunt considerate factori ai disgrafiei. Unele aspecte caligrafice sunt însușite de către copil chiar în perioada preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
135). Această regulă se aplică verbelor cu cauză internă și cu cauză externă, tranzitive și intranzitive. Verbele intranzitive cu cauză internă sunt tipic inergative, unicul lor argument fiind cauza imediată. O clasă largă de verbe intranzitive sunt agentive (agentivitatea este subsumată cauzei interne). Conform acestei reguli, verbe ca: cough 'a tuși', shiver 'a se sfărâma', sleep 'a dormi', snore 'a hârâi', tremble 'a tremura', yawn 'a căsca' au cauză internă și sunt inergative (Levin și Rappaport Hovav 1995: 137). 2. Regula
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perpetuează leneș tradiția narativă. Faptele istorice nu sunt organizate în funcție de perioade sau de popoare, ci în funcție de noțiuni; ele nu au nevoie să fie înlocuite în timpul lor, ci grupate în concepte. Istoria nu studiază omul în timp, ci studiază materialul uman subsumat unor concepte"29. Comparațiile statistice la nivel mondial " Problemele principale cu care se confruntă metoda comparată pot fi rezumate succint astfel: prea multe variabile, prea puține cazuri". "În consecință, nu există o linie de demarcație netă între metoda statistică și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
acest orizont criptopostmodernist, universitatea, în special cea bucureșteană (dar, prin contaminarea unor paliere, și cea din "provincie"), devine o adevărată uzină, fabrică de postmodernism, astfel încât asaltul "generaționist" naște, în ordine, concepte stupide: "nouăzecism", "douămiiism", "fracturism", "postpostmodernism" etc.; toate nu doar subsumate "optzecismului" ci construite și ca "armate ajutătoare". Ceea ce-l face pe Th. Codreanu să considere cu amărăciune: "postmodernismul, biruitor prin revoluția din 22 decembrie 1989". Dar, în oglindă, pentru resuscitarea spirituală, îl citează pe Ihab Hassan, unul dintre fondatorii importanți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o poezie care ține de perioada vieneză (Împărat și proletar), epocă relativ târzie față de perioada creațiilor de inspirație ipoteșteană: Chiar moartea când va stinge lampa vieții finite,/ Vi s-a părea un înger cu părul blond și des270. Din textele subsumate temei zborului, semnificative sunt imaginile zborului-plutire spre haosurile lumii abisale: O pasăre plutește (s.n.) cu aripi ostenite 271. Zborul-vis, zborul-plutire/levitație este preponderent apanajul epocii pomenite mai înainte. Întocmai ca ceasurile din tablourile lui Dali, Din noaptea vecinicei uitări, [...] toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde sînt încadrate și dictările. în cadrul lămuririlor metodice, se face precizarea că: „fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecția ce urmează este ales cu scopul de a întări cunoștințele ortografice și de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literaturii române, cele ale lui Paul. I. Papadopol (1925) și Florea Ilioasa, (1936), problematica proiectării nu era o problemă care ținea direct de didactica limbii și literaturii române, iar termenul de proiectare nu este folosit Problema proiectării este însă subsumată celei de manual și programă școlară și deși găsim sintagma „repartizarea materiei pe clase”, (corespondent tehnic pentru ceea ce am numi noi acum ordonarea calitativă și cantitativă a conținuturilor), ea nu este relevantă pentru că nu există și discuții teoretice specifice acestui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
specifice acestui element de proiectare. Aceste informații, deși insuficiente pentru a iniția o analiză pertinentă a conceptului de proiectare pentru perioada despre care vorbim, ne permit totuși să observăm că ideea de proiectare curriculară, ca activitate didactică anterioară, primară, este subsumată celei de realizare curriculară, ca activitate didactică secundă sau derivată, manualul și programa școlară fiind urmărite pas cu pas în desfășurarea succesivă a lecțiilor. Manualul și programa. sunt, pentru această perioadă, termeni tehnici substituenți ai conceptului de proiectare, încă neutilizat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unitatea instrucțională, (p. 132), utilizându-se pentru unități interpuse între conținuturile anuale și cele ale unității didactice fundamentale, lecția cu precădere temă și capitol. Ea beneficiază ca factor distructiv și de o hipocodificare, în această etapă, din partea unor specialiști, fiind subsumată lecției, cf. „unitățile de predare-învățare (UPI) din lecția cu tema „Lirica filosofică a lui T. Arghezi” a fost concepută și s-a desfășurat ca o suită de întrebări-probleme pentru ca în final, elevii să poată argumenta dacă poetul Psalmilor este sau
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este cuprinsă în lecție (și în proiectul de lecție) și nu le înlocuiește.” (2003: 48). Afirmațiile se cer comentate în sensul că, în afară de tautologia „unitatea [...] este unitară” și de răspunsul retoric la o polemică necunoscută nouă, noțiunea de unitate este subsumată celei de lecție și fiind hipocodificată, nu corespunde conceptului terminologic supraordonat lecției. De altfel, autorul se declară împotriva „aglomerărilor terminologice” date de „seriile sinonimice” în dauna „conținuturilor propriu-zise și a competențelor” (2003: 48), punct de vedere susținut și mai departe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]