715 matches
-
din vremea comunismului în obiect de studiu. în ce-l privește pe cititorul obișnuit, pentru care romanul nu reprezintă deloc un obiect de studiu, el va reacționa, dacă nu mă înșel, exact invers decît acela de dinainte de 1989: nu claritatea subtextului îl va atrage, adică aducerea în paginile unui roman a unui delicat moment politic, ci misterul subtextual, toate acele inexplicabile (pentru el) întîmplări și relații dintre oameni, care țes pînza aproape fantastică a unei lumi pline de capcane și, în
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
duelurile fără gloanțe, de cavalcadele simulate, dincolo de gesturile absurde ale Cavalerilor din ordinul Pintenului, se profilează tragedia adevărată, aceea a Poloniei de peste ocean, Polonia îngenunchiată, acea Polonie antebelică pe care Gombrowicz o disprețuiește și o compătimește, iubind-o; iar în subtext se ivește iarăși și iarăși întrebarea cum ar putea deveni polonismul o sursă de putere. Scriitorul nu răspunde explicit, dar ne lasă să ghicim că asumarea lucidă a tragi-comediei poate constitui antidotul împotriva complexelor și frustrărilor: " Acolo însă, peste ape
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
erotică” (Eugen Simion) -, care, toate, conving prin impresia de prospețime și naturalețe a acțiunii directe, fără problematizări și ocoluri analitice obositoare. Expresie a preocupărilor moral-filosofice ale autorului este și romanul Racul, roman politic, parabolă a dictaturilor sud-americane, dar trimițând în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar incapabil să îi înțeleagă mecanismele intime, încearcă să-și prevină prietenii ce urmează a fi executați în virtutea unui plan diabolic imaginat de dictatorul Don
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane, plină de gravitate și conținând în subtext înfrigurate interogații asupra vicisitudinilor veacului. În schimb, Toxicologia... ar putea fi descrisă ca o autobiografie, în parte reală, în parte fictivă, unde discursul auctorial e relativizat prin interpretarea lui contrapunctică de personaje ale prozelor de ficțiune ale lui S. Sensul
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
formulei romanului de aventuri, altcândva a textului confesiv ori a biografiei ș.a.m.d.), aceleași trăsături esențiale, atât în ce privește construcția și tehnicile, cât și sensul global. Criticii au semnalat, cvasiunanim, predominanța discursului ironic, burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
de descendență suprarealistă, nu sunt practicate ruptura, insolitul, paradoxul. Textul împrumută din optzecism limbajul colocvial, ludic, ironic și autoironic, cultivă umorul neostentativ și livrescul, are ceva din farmecul unei discuții casnice sau între prieteni, dar transgresează această orientare. Există, în subtext, o dramă a poetului și a cuvântului, îmblânzită prin acceptarea firescului ei și cu o melancolie liniștită, cu vagi reflexe expresioniste, care trimit la poezia lui Aurel Dumitrașcu; alte corespondențe cu lirica acestuia ar fi utilizarea stilului epistolar sau a
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
ca la carte, lecția lui Mircea Eliade: axioma camuflajului în real a unor sensuri profunde sau pe cea a căderii din timpul profan în cel sacru, în locuri speciale de pasaj. Aplicația se face însă într-un plan exterior, fără subtextul metafizic al lui Eliade. Toate romanele lui S. au un timbru aparte. Ele interpretează într-un mod original una din axiomele favorite ale promoției sale: „Stăm pe o carte”. Funcția critică nu este, ca la ceilalți, disociată de cea fabulatorie
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
regina umbla prin palat/ în patru labe/ izbind în uși cu ciocul” (Capricii, II). În altele se observă o proliferare a materiilor, mai ales imunde, și o accentuare a melancoliei , ca în invocarea ruinelor, conotată politic, dar care reia, în subtext, o mai veche temă suprarealistă. Oricum, în versurile de după 1968 și în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T. nu reușește decât rar să depășească limita
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
T. le semnează în revista școlară „Vlăstarul”: versuri, proză, cronică de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei conține comentarii
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
un poet melancolic al singurătății, al liniștii silvestre și al înnoptării (Balada călătorului), al nestatorniciei și al trecerii ireparabile a timpului, ca în Balada chiriașului grăbit, unde realitatea cotidiană, tratată epic (modalitate caracteristică liricii lui) și tonul jucăuș relevă în subtext un sens filosofic: „Trec anii, trec lunile-n goană,/ Și-n zbor săptămânile trec./ Rămâi sănătoasă, cucoană,/ Că-mi iau geamantanul și plec!// Eu nu știu limanul spre care/ Pornesc cu bagajul acum,/ Ce demon mă pune-n mișcare/ Ce
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
stilistică definește întregul volum, fiind vorba de „variații” ale aceleiași voci, ale aceluiași mogul-algebrar („eu am nostalgii de mogul/ și algebrar”, sună un vers). Dacă sunt poeme care propun o interogație filosofică serioasă sau urmăresc o tramă narativ-onirică, uneori cu subtext erotic, probabil alte poeme sunt doar simple jocuri de cuvinte, exerciții ludic-imagiste, ironice chinezării lexicale: „... pești electrici au plecat spre Transvaal/ cu pânze țesute din splendide termite/ dinamite scobite ne poartă elite/ bărci alexandrine spre Țara de Foc/ îmi sunteți
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
În realitate, Reynolds nu s-a limitat la o analiză livrescă și scolastică. El a propus ceva cu totul nou și îndrăzneț pentru teoria curriculumului: o arheologie a gândirii curriculare scrise, menită să dezvăluie, dincolo de „molozul” verbal, o lume a subtextelor, susceptibilă să surprindă și să orienteze fenomenistica primară a formării umane autentice. În 1991, David Kennedy a comentat corect valoarea deschiderii științifice realizate în cercetarea curriculară de Reynolds. Într-o „revistă a presei” publicată în The Journal of Education Thought
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de nouă ani și, apoi, printre „vocile puternice și atractive” ale academiei la care a luat parte în calitate de cititor; dar ca un cititor care și-a întărit vocea proprie și nu și-a pierdut-o în corul celorlalți. Acesta este subtextul major al cărții sale... Este o poveste despre serioasa chestiune academică privind găsirea unei voci critice proprii și, prin găsirea acestei voci critice personale, găsirea propriei identități 152. Într-adevăr, „vocea proprie” a lui William Reynolds a răsunat puternic în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Model of Learning, Memory and Instruction, Center for Research in Mathematics and Science Education, Final Report for Office of Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore importanța acestora; el se mulțumește cu argumentele destul de slabe expuse de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
susținut ideea unui învățământ cu finalitate practică, orientat spre agricultură și pomicultură. În acest spirit, făcea educația școlarilor și sătenilor atât în școală, cât și în afara ei. Concepția pedagogică e ilustrată și de producțiile literare, căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana cea nebună are unele analogii cu Ion), sunt frânturi din viața sătească, cu scene de atmosferă foarte veridice. Fără a fi deplin realizate
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate - muntele, lacul, ruinele, orașul aureolat de istorie și Orientul -, asimilate de romantici voiajului metafizic și psihologic, în timp ce natura și vechile civilizații sunt receptate printr-o obstinată mistică a transcendentului. Prezență nu numai de subtext în toate aceste studii, literatura română va fi abordată autonom în alte câteva lucrări. Introducând expunerea analitică în sisteme binare, P. evaluează în monografia Camil Petrescu (1972) aportul filosofic în opera literară din perspectiva substanțialismului, iar în Viscolul și carnavalul
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În opera sa moralismul obliterează profund diverse compartimente ale textului și întreține tensiunea între povestire și subtextul său motivant. Acesta din urmă se erijează - spre sfârșitul perioadei creatoare a lui Slavici - în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
lui Constantin Țoiu, Sfârșitul bahic, bine construit, cu o epică densă, pasajele eseistice diminuând în favoarea acțiunii (uneori cu elemente de senzațional), conține o diatribă virulentă la adresa perioadei staliniste, procedare în principiu încurajată oficial în perioada ceaușistă, dar care vizează, în subtext, aspectele blamabile ale oricărui regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Radu Ciobanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, T, 1984, 4; Ovidiu Moceanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, ST, 1984, 10; Viorel Dârja, „Uitarea și neuitarea inocenților”, CL, 1984, 12; Braga, Sensul, 178-182; Maria Razba, Corneliu Rădulescu. Biobibliografie, Deva, 1987; Gheorghe S. Suciu, Subtext și motivare, TR, 1988, 43; Razba, Personalități hunedorene, 419-421; Dumitru Hurubă, „Jocul cu umbre”, Cuvântul liber”, 2001, 2 943. Il.M.
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale. Anunțat de unele proze din Nimic despre Japonia (1935), sondajul lumii literare și artistice se continuă la scara întregii cărți în Turnul Babel (1940), colecție de situații anecdotice cu subtext caracterologic inspirate din viața scriitorilor și a oamenilor de teatru. Profilurile sunt realizate rapid, dintr-o singură tușă: la Capșa, cutare poet e „galben ca o lămâie, strecurându-și sub trenchcoat o față de masă să-și facă din ea cămașe
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii), intertextualitatea, recursul la pastișă și parodie, revizitarea deliberată a trecutului (adică utilizarea, cu distanțare ironică, dar cu îndemânare tehnică, a unor procedări literare proprii unor epoci anterioare), ficționalizarea istoriei și - în subtext, pe planul filosofiei implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități transcendente și al vreunui adevăr obiectiv. La toate nivelurile conceptuale la care este vehiculat, p. rămâne însă o realitate incertă, plurală, în permanentă redefinire
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia ca o vulpe” (Artă poetică). Alteori o scriitură deliberat inexpresivă urmărește să impersonalizeze emoția, într-un proces pe care îl accentuează meditația asupra rosturilor artei. De această dată poetul își implică nemijlocit
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și comparatiste. Pătrunderea literaturii polone în România (scrierile lui Adam Mickiewicz și ale lui Henryk Sienkiewicz) și a celei române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
spirit de observație nu lipsit de finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
despre obiecte, ființe, plante și insecte, precum și despre cuvinte sublime, tertipuri și eiusdem farinae (1979) cuprinde, ordonate alfabetic, poeme în proză, meditații, schițe, idei notate în fugă, aforisme. Notabilă este varietatea subiectelor abordate, adesea în spiritul prozei argheziene. Comentariul de subtext îi asigură autorului o libertate pe care reportajul, mai cu seamă cel confecționat conform unui standard ideologic, nu ar fi avut cum să-i ofere. SCRIERI: În mina de cărbuni, București, 1950; 400 de zile în orașul flăcărilor, București, 1958
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]