KorAP: Find »[drukola/base=subzonă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...29 >

717 matches

Corola-website/Law/155264_a_156593

de producere a legumelor. a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune corelații dintre cerințele speciilor - soiuri și hibrizi de legume cu factorii naturali și cuprinde două subzone: ... - subzona I, cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de stepă

HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155264_a_156593]
cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a

HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155264_a_156593]
de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice și de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550

HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155264_a_156593]
Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice și de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă

HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155264_a_156593]
medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu

HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155264_a_156593]
Corola-website/Law/155265_a_156594

zone de producere a legumelor. a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune corelații dintre cerințele speciilor - soiuri și hibrizi de legume cu factorii naturali și cuprinde două subzone: ... - subzona I, cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
de producere a legumelor. a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune corelații dintre cerințele speciilor - soiuri și hibrizi de legume cu factorii naturali și cuprinde două subzone: ... - subzona I, cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de stepă

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitații anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice și de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice și de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu

NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155265_a_156594]
Corola-website/Law/159218_a_160547

sunt cele cantonate în formațiunile sarmațiene până la adâncimi de 70-80 m, au fost înregistrate intruziuni ale apelor sărate, după o perioadă relativ scurtă, la distanțe mai mici de 1.500 m de țărmul mării. Aceste situații au fost semnalate în subzonele: a) Costinești - prin două foraje cu adâncimi de 80 m, situate la 700-800 m distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de

INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159218_a_160547]
Corola-website/Law/179989_a_181318

numai pacienților spitalizați, cu cerințe severe privind igiena și asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația principală a spitalului, include: a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizată; ... b) secțiile medicale cu paturi; ... - zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfață a spitalului în relația cu serviciile tehnice și de prestații ale localității, cu unitățile furnizoare de materiale și produse, cu diverse rețele edilitare. Această

NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind organizarea funcţională generală a spitalului. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/179989_a_181318]
Corola-website/Law/179990_a_181319

a ploștilor și a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi; ... b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie; ... c) depozit de lenjerie curată. ... Articolul 13 (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare. ... (2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii

NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/179990_a_181319]
Corola-website/Law/196137_a_197466

aspectul exterior al clădirilor 8. accese și circulații 9. staționari și pavaje 10. echipare cu rețele tehnico-edilitare 11. spații libere și spații plantate 12. spații amenajate cu rolul de a proteja, a securiza, a izola sau a racorda zona sau subzona PUZ-ului față de vecinătăți agresive. Posibilități maxime de utilizare a terenului 1. CUT admis 2. condiții de depășire a CUT Anexe * Lista amplasamentelor rezervate pentru obiective de utilitate publică - instituții de interes general - echipamente publice - spații verzi publice - străzi și

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/196137_a_197466]
documentara a localităților: 7. Alte construcții cu valoare istorică locală: │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │8. Denumiri istorice în localități: 9. Fapte istorice notorii în localitate: │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │10. Distrugeri ale localităților/construcțiilor (incendii, │ │ cutremure, inundații, asedii ș.a): ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI CARACTERISTICILOR TERITORIULUI STUDIAT ZONE ȘI SUBZONE ISTORICE DE REFERINȚĂ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤Zona istorică de │ │referință: │1. Prezentarea caracteristicilor zonelor istorice de referință - │Zona din teritoriul │ definite prin PUG - de pe teritoriul studiat și a prevederilor │administrativ care se │ care se referă la acestea │definește și delimitea- 2. Definirea și

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/196137_a_197466]
DE REFERINȚĂ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤Zona istorică de │ │referință: │1. Prezentarea caracteristicilor zonelor istorice de referință - │Zona din teritoriul │ definite prin PUG - de pe teritoriul studiat și a prevederilor │administrativ care se │ care se referă la acestea │definește și delimitea- 2. Definirea și delimitarea subzonelor istorice de referință, în │za prin studiul istoric │ funcție de modul de dezvoltare și de caracteristicile țesutului│general și care prezintă │ urban │caracteristici coerențe │3. Listarea zonelor istorice de referință, după │și istoric care vor fi │ caracteristicile acestora │preluate în modul

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/196137_a_197466]
în Lista monumentelor │ │ istorice │ │ c. Elemente de gestiune și reglementare care decurg din SIZ │ │ (condiții generale care trebuie preluate în PUZ + RLU, │ │ obligativitatea elaborării de studii istorice prealabile │ │ construirii/desființării pentru anumite imobile; 3. Analiza potențialului de dezvoltare a fiecărei subzone │ │ (creșteri posibile ale gradului de ocupare a parcelelor și │ │ modul în care se poate obține, îmbunătățirea fondului │ │ construit) │ │4. Stabilirea modului de construire permis în teritoriul studiat │ │ pentru toate imobilele, în funcție de obiectivele de punere în │ │ valoare a elementelor protejate și

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/196137_a_197466]
comparabile, inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, │ │ sursei și a scării de redactare ÎI. Caracteristicile tramei stradale și a parcelarului │+RLU și este obligato- │ 4. Caracteristicile fondului construit │riu în următoarele cazuri: │ 5. Planuri pe criterii de definire/delimitare a subzonelor │(1) în cazul unui PUZ + RLU │ istorice de referință │realizat în UATB în care │ 6. Plan cu evidențierea siturilor arheologice cunoscute, │construite protejate; Plan cu evidențierea zonelor care necesită cercetare │istorice care nu sunt │ arheologică prealabilă construirii │conținute în zonele

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/196137_a_197466]
Corola-website/Law/189950_a_191279

zone de producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]
producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]
I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]
sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]
Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]
medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu

LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/189950_a_191279]