8,605 matches
-
legali sau testamentari care să culeagă moștenirea, bunurile din masa succesorală ar fi revenit, sub forma moștenirii vacante, statului. În situația în care la data radierii societății nu a fost identificat niciun asociat sau acționar, neputând fi aplicate regulile reprezentării succesorale, bunurile din patrimoniul societății radiate ar fi revenit statului ca bunuri fără stăpân. ... 50. Aceeași destinație ca și moștenirile vacante o au și imobilele cu privire la care s-ar fi renunțat la dreptul de proprietate, fiind bunuri abandonate sau
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
autorii invocă o necorelare legislativă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât soluția legislativă criticată este clară, iar nerespectarea termenului de două luni în caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții civile nu conduce la pierderea dreptului de opțiune succesorală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 175/111/2017, Tribunalul Bihor - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
autorii acesteia susțin, în esență, că se impune un control de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală, având în vedere necorelarea termenului de două luni, reglementat de acestea, cu termenul de opțiune succesorală de un an, prevăzut de art. 1.103 alin. (1) din Codul civil. Susțin că art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală limitează exercitarea dreptului de opțiune succesorală. ... 6. Tribunalul Bihor - Secția penală apreciază că normele procesual penale criticate
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
termenului de două luni, reglementat de acestea, cu termenul de opțiune succesorală de un an, prevăzut de art. 1.103 alin. (1) din Codul civil. Susțin că art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală limitează exercitarea dreptului de opțiune succesorală. ... 6. Tribunalul Bihor - Secția penală apreciază că normele procesual penale criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens, reține că nerespectarea termenului prevăzut de art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală de către succesorii în drepturi
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
sunt aplicabile atât în cazul succesorilor în drepturi ai unei persoane juridice, cât și în cazul moștenitorilor unei persoane fizice decedate, neputând fi interpretate ca fiind discriminatorii. Reține, totodată, că, spre deosebire de acest drept procesual, exercitarea dreptului de opțiune succesorală are ca efect consolidarea retroactivă a transmisiunii moștenirii, confuziunea dintre patrimoniul defunctului și al moștenitorului acceptant, faptul că moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia, iar legatarii cu titlu particular
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
deosebire de acest drept procesual, exercitarea dreptului de opțiune succesorală are ca efect consolidarea retroactivă a transmisiunii moștenirii, confuziunea dintre patrimoniul defunctului și al moștenitorului acceptant, faptul că moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia, iar legatarii cu titlu particular nu răspund decât în caz excepțional și numai cu bunul ce formează obiectul legatului. Reține că acceptarea moștenirii poate fi expresă, dar și tacită. De asemenea, apreciază că, în cazul persoanei
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
cu titlu particular nu răspund decât în caz excepțional și numai cu bunul ce formează obiectul legatului. Reține că acceptarea moștenirii poate fi expresă, dar și tacită. De asemenea, apreciază că, în cazul persoanei juridice, nu este incidentă instituția opțiunii succesorale. Consideră că termenul de două luni prevăzut de art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală pentru continuarea acțiunii civile exercitate de o persoană fizică decedată nu reprezintă o îngrădire a exercitării dreptului de opțiune succesorală, moștenitorii având acces
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
incidentă instituția opțiunii succesorale. Consideră că termenul de două luni prevăzut de art. 24 alin. (1) din Codul de procedură penală pentru continuarea acțiunii civile exercitate de o persoană fizică decedată nu reprezintă o îngrădire a exercitării dreptului de opțiune succesorală, moștenitorii având acces la instanța civilă în situația în care nu se încadrează în acest termen. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
minor a actului de lichidare a regimului comunității legale dintre părinții săi, CG, decedat, și CM, cota de contribuție la dobândirea/contractarea bunurilor/ datoriilor comune fiind de 1/2 pentru fiecare soț; autorizarea semnării încheierii finale ce se va întocmi în Dosarul succesoral nr. xx/2023, în baza căreia se va emite certificatul de moștenitor; autorizarea semnării unui act de partaj voluntar; încuviințarea acceptării de către curator, în numele minorului, a testamentului lăsat de bunicul acestuia, CD, către defunctul CG; autorizarea semnării unui act
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 71/2011), instanța de fond a constatat că pentru minor nu a fost desemnat un curator special care să îl asiste în cadrul procedurii succesorale notariale, astfel că a respins cererea. ... 14. Împotriva acestei încheieri a declarat apel, în termen legal, petenta CM, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea cererii formulate. ... 15. În motivare a arătat că s-a
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
CM, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea cererii formulate. ... 15. În motivare a arătat că s-a adresat autorității tutelare pentru numirea unui curator special care să îl asiste pe minor în cadrul procedurii succesorale notariale, dar nu a primit niciun răspuns. ... 16. Intimatul-pârât a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea căii de atac, desființarea hotărârii apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea cererii formulate de petentă. A arătat că a acceptat să fie
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție și necesită autorizarea instanței de tutelă. ... ... 30. În doctrina dezvoltată în aplicarea Codului civil din 1864, în analiza condițiilor de validitate ale actului de opțiune succesorală, s-a reținut că acceptarea moștenirii reprezintă un act de dispoziție. De aceea, pentru validitatea opțiunii, succesibilul trebuie să aibă capacitate de exercițiu deplină, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercițiu restrânsă trebuie să exercite opțiunea prin
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
legal și fără autorizarea instanței de tutelă. Această reglementare dă expresie faptului că acceptarea moștenirii reprezintă o declarație de voință făcută pentru a consolida transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului autorului și că moștenitorul răspunde pentru pasivul succesoral doar în limita activului. În ceea ce îl privește pe minorul lipsit de capacitate de exercițiu, este neîndoielnic că actul de acceptare a unei moșteniri se încheie în numele minorului de către reprezentantul său legal, dar aspectul care trebuie dezlegat
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
instanța de trimitere a observat că unele instanțe au reținut că operațiunea de acceptare a unei succesiuni are caracterul unui act de conservare și nu necesită autorizarea instanței de tutelă. ... 37. Alte instanțe au reținut că actul juridic de opțiune succesorală reprezintă un act de dispoziție și acesta nu se poate face, în cazul succesibilului minor, decât cu autorizarea instanței de tutelă. ... 38. S-a reținut și că modificarea Codului civil prin Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
de tutelă pentru acceptarea succesiunii de către un minor fără capacitate de exercițiu, fără a califica expres actul de acceptare a succesiunii, sau că acceptarea succesiunii este un act care depășește dreptul de administrare a bunurilor minorului/actul juridic de opțiune succesorală vizează un act ce depășește dreptul de administrare, astfel că acceptarea succesiunii poate fi făcută de reprezentantul legal al minorului doar cu încuviințarea instanței de tutelă/dezbaterea succesiunii depășește limitele unui act de administrare, fiind un act de dispoziție, iar acceptarea
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
restrânsă, nefiind necesară autorizarea instanței de tutelă. În schimb, pentru persoana lipsită de capacitate de exercițiu nu există nicio reglementare expresă referitor la acceptarea moștenirii. ... 56. Textele de lege nu stabilesc explicit dacă actul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală, sub forma acceptării moștenirii, reprezintă un act de dispoziție, un act de administrare ori de conservare și nici dacă acceptarea moștenirii de un succesibil fără capacitate de exercițiu trebuie supusă autorizării instanței de tutelă. ... 57. Față de această lacună a
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
este susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni, care sunt deopotrivă justificate față de imprecizia redactării sale. În funcție de natura juridică a actului de acceptare a moștenirii, persoana lipsită de capacitate de exercițiu își poate exercita dreptul de opțiune succesorală singură, în cazul actului de conservare ori administrare, nefiind necesară autorizarea instanței de tutelă, sau, în cazul actului de dispoziție, prin reprezentant legal, fiind obligatorie autorizarea instanței de tutelă. ... 58. Prin urmare, obiectul sesizării este reprezentat de o normă de
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, paragraful 138). ... 61. Prima instanță, în calitate de instanță de tutelă, constatând că pentru minor nu a fost desemnat un curator special care să îl asiste în cadrul procedurii succesorale notariale, a respins, ca prematură, cererea reclamantei privind autorizarea acceptării succesiunii. ... 62. Această soluție este criticată expres prin motivele de apel formulate de reclamantă. Pe parcursul soluționării apelului a fost emisă dispoziția primarului de numire a curatorului special pentru minor
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție și dacă necesită încuviințarea instanței de tutelă. ... 74. Întrebarea formulată de instanța de trimitere este circumscrisă analizei din perspectiva a două componente: stabilirea naturii juridice a actului de opțiune succesorală, sub forma acceptării exprese a moștenirii, ca fiind un act de dispoziție și obligativitatea autorizării de către instanța de tutelă a actului de acceptare a moștenirii, în cazul succesibilului lipsit de capacitate de exercițiu. ... 75. Pentru analizarea primei componente, respectiv
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
în cazul succesibilului lipsit de capacitate de exercițiu. ... 75. Pentru analizarea primei componente, respectiv natura juridică a actului de acceptare a moștenirii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept evidențiază că dreptul de opțiune succesorală ia naștere în persoana celor care au vocație succesorală, din momentul deschiderii moștenirii, drept care se exercită prin intermediul actului juridic de opțiune succesorală fie sub forma acceptării moștenirii, fie sub forma renunțării la moștenire. ... 76. În conformitate cu dispozițiile
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
Pentru analizarea primei componente, respectiv natura juridică a actului de acceptare a moștenirii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept evidențiază că dreptul de opțiune succesorală ia naștere în persoana celor care au vocație succesorală, din momentul deschiderii moștenirii, drept care se exercită prin intermediul actului juridic de opțiune succesorală fie sub forma acceptării moștenirii, fie sub forma renunțării la moștenire. ... 76. În conformitate cu dispozițiile art. 1.100 alin. (1) din Codul civil, dreptul de
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept evidențiază că dreptul de opțiune succesorală ia naștere în persoana celor care au vocație succesorală, din momentul deschiderii moștenirii, drept care se exercită prin intermediul actului juridic de opțiune succesorală fie sub forma acceptării moștenirii, fie sub forma renunțării la moștenire. ... 76. În conformitate cu dispozițiile art. 1.100 alin. (1) din Codul civil, dreptul de opțiune aparține celui chemat la moștenire, în temeiul legii sau al voinței defunctului, adică persoanelor
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
forma acceptării moștenirii, fie sub forma renunțării la moștenire. ... 76. În conformitate cu dispozițiile art. 1.100 alin. (1) din Codul civil, dreptul de opțiune aparține celui chemat la moștenire, în temeiul legii sau al voinței defunctului, adică persoanelor cu vocație succesorală legală sau testamentară. Astfel, în cadrul moștenirii legale, dreptul de opțiune succesorală aparține moștenitorilor legali, care au vocație generală la moștenire, și nu numai celor care au vocație concretă la moștenire, deoarece art. 1.100 alin. (1) din Codul civil se
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
cu dispozițiile art. 1.100 alin. (1) din Codul civil, dreptul de opțiune aparține celui chemat la moștenire, în temeiul legii sau al voinței defunctului, adică persoanelor cu vocație succesorală legală sau testamentară. Astfel, în cadrul moștenirii legale, dreptul de opțiune succesorală aparține moștenitorilor legali, care au vocație generală la moștenire, și nu numai celor care au vocație concretă la moștenire, deoarece art. 1.100 alin. (1) din Codul civil se referă la persoana chemată la moștenire în temeiul legii, și nu la
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
concretă la moștenire, deoarece art. 1.100 alin. (1) din Codul civil se referă la persoana chemată la moștenire în temeiul legii, și nu la persoana care culege efectiv o parte din moștenirea legală, ceea ce înseamnă că dreptul de opțiune succesorală aparține atât succesibililor chemați în primul rând la moștenire (în rang preferat), cât și succesibililor subsecvenți. ... 77. Noțiunea de succesibil a fost consacrată cu titlu de noutate în noul Cod civil, fiind preluată definiția conturată în doctrină. ... 78. Prin succesibil
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]