715 matches
-
pilonii acestei mișcări. Și faptul acesta nu e puțin. Studenți, doctoranzi, colegi de la Catedra de Istorie a Universității "Ștefan cel Mare" au căutat și utilizat și continuă să cerceteze în mod frecvent instrumentele sale de lucru, ghidurile biobibliografice din bibliotecile sucevene. III. În strânsă legătură cu mai sus amintita categorie a instrumentelor de lucru pentru cercetători, dar pe o treaptă valorică superioară, bădia Eugen Dimitriu poreclit de unii, mai în șagă, mai în serios, "șoarece de bibliotecă" s-a implicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive sucevene s-au concretizat și în 3 volume de documente Scrisori către Leca Morariu (vol. 1, 2, 3, ediție îngrijită de Eugen Dimitriu, prefață și note Emil Satco, redactor și note la subsol Alis Niculică, Suceava, 2006-2007, 311, 303 și 321
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zică direct: "Mă tem c-a fost vorba de-un blestem"! L-am condus pe ultimul drum: rude, prieteni, colegi, conducători și salariați de la Secțiile de Drumuri și Poduri Naționale Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Agenția Siret, Direcția Regională Moldova Iași, numeroși suceveni. Cuvântul de evocare și prețuire l-a rostit la cimitir inginerul Nicolae Tăutu, președinte al Colegiului Național al Inginerilor de Drumuri și Poduri. În numele său personal și al specialiștilor din țară, el a dorit să exprime sincere condoleanțe familiei îndoliate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spunându-mi-se "Mulțumesc frumos", deschis pentru munca mea dedicată Bucovinei. Cred că este și o răsplată pentru ajutorul pe care l-am dat în anii 60-70 multor persoane din Bucovina... Sunt pur și simplu mândru că Bucovina, prin Universitatea suceveană, m-a răsplătit pentru munca mea". În același sens, într-o scrisoare din 28 noiembrie 2005, trimisă unui prieten, la Suceava rememorând clipele decernării titlului de Doctor Honoris Causa, zilele în care a fost oaspetele istoricilor Ștefan Purici, șeful Catedrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în mod onest" ceea ce este și convingerea noastră deplină. * Venită la 5 ani după ce, în 1998, Universitatea din București conferea titlul de Doctor Honoris Causa unui alt fiu de seamă al Bucovinei, istoricul Emmanuel Turczynski (1919-2002), propunerea grupului de istorici suceveni de la Facultatea de Istorie și Geografie ca Erich Beck să fie onorat cu același titlu a fost avizată de Senatul Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava în luna aprilie 2003, iar în ziua de 22 noiembrie același an, în Aula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 86; Teodor 1997c, p. 158. b) Valea Poienii: la numai 1 km nord de sat, pe interfluviul dintre Pârâurile Bogdana și Suceveni, s-a găsit ceramică din veacurile IX-X. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 86 (atribuite greșit secolelor VIII-IX); Teodor 1997c, p. 159
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Politehnic din Iași. Face cursuri postuniversitare la Inter University Center din Dubrovnik, Croația (1991) și e beneficiarul unei burse în Suedia. Până în 1991 va lucra ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hârtie din Suceava. Redactor la câteva gazete sucevene, a fost anterior redactor-corespondent al cotidianului „România liberă” (1991-1994) și redactor la „Flacăra” (1994-1995). Debutează în 1980 la revista „Familia”, iar editorial cu volumul Duminica realului, apărut în 1984. Inițiator al revistei „Continent” (1999), e prezent, de asemenea, în „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
prin alte mijloace. De aceea, cel care se întreabă ce fel de oameni trăiesc într-o anumită zonă a lumii se interesează în primul rînd ce limbă vorbesc acei oameni și cu care idiomuri se înrudește limba lor. Cartea lingvistului sucevean Dorel Fînaru ar putea reprezenta la o primă vedere o sursă de date în acest sens, dar reducerea ei la acest statut ar fi o nedreptate, deoarece ea nu este o simplă antologare sau o sinteză a lucrărilor ce inventariază
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în condiții de clandestinitate. Viitorul istoric Teodor Ștefaniuc asigura legătura între elevii din localitate și elevii români de la liceul german din Cernăuți, precum și cu cei de la gimnaziile din Năsăud și Beiuș. După încheierea păcii și realizarea unității naționale, relațiile asociației sucevene au fost extinse în toate regiunile țării. P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289761_a_291090]
-
la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969).Un timp tehnician pe un șantier la Ocna Mureș, magaziner la un sanatoriu TBC, inspector la ADAS, se statornicește ca redactor la diverse ziare din Botoșani și Suceava. Debutează în suplimentul literar al ziarului sucevean „Zori noi” (1957), continuând să publice reportaje, schițe și povestiri în presa locală. Între 1977 și 1986 se retrage undeva în munți, pentru a se dedica scrisului. În 1992 fondează Liga Legendelor Lumii - Gnomes’ Land, care are ca obiectiv promovarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-șef al revistei „Ateneu” (serie nouă), iar între 1972 și 1976 este secretar al Uniunii Scriitorilor, apoi devine șef al secției culturale a revistei „Contemporanul” (până în 1990). În 1990 înființează la București Editura Orion. A debutat ca poet în ziarul sucevean „Zori noi” (1950), iar editorial, cu placheta Noi și soarele (1963, cu o prezentare de Marcel Breslașu). A colaborat cu versuri, articole, cronici și eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
a satelor de munte, care avea ca ocupație și sursă de venit creșterea animalelor, a cunoscut o mare agitație și neliniște când domnitorul Matei Ghica a impus, la anul 1753, „văcărituri grele și vara și iarna” <footnote Din tezaurul documentar sucevean. Catalogul de documente 1393-1849, București, 1983, p. 257. footnote>, zeciuiala din vite, considerată un eveniment ieșit din comun, a fost consemnată și de preotul satului pe o carte bisericească „ca să se știe, de când au ieșit văcăritul cel mare, 2 lei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
domnitorului Matei Ghica ca „acei vămeni care nu se supun de bunăvoie de a da zeciuiala din toate, până și din unsoarea pentru căruțe (dohotul obținut din coaja de mesteacăn - n.a.), să devină robi ai mănăstirii” <footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când foametea, epidemiile, rechizițiile au dat naștere fenomenului de bejenie, de părăsire a satelor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
numărul locuitorilor. Dintre consilieri, se alegea un jurat care era mâna dreaptă a vornicului. Durata funcției era de 3 ani <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20; Mihai Iacobescu, op. cit. p. 191-197; din Tezaurul Documentar Sucevean (DTDS), Catalog de documente, 1393-1869, București, 1983, p. 465-466. footnote>. . Atribuțiile vornicului erau de a aplana neînțelegerile dintre săteni, de a lua în primire și a aduce la cunoștința locuitorilor ordinele trimise comunei de către Oficiul din Câmpulung, de a distribui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
interes deosebit în activitatea de cercetare a țărilor dezvoltate, au făcut ca diferite structuri de cercetare, de stat și particulare din aceste țări, dar și din statele în curs de dezvoltare, să manifeste interes și să dorească legături cu cercetarea suceveană, din ambele unități de cercetare. Pe de altă parte, și cercetătorii suceveni simțeau nevoia de informații specifice de la cercetătorii din alte state, pentru a constata nivelul de dezvoltare atins în diferite domenii ale cercetării, metode și tehnici utilizate, modul de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
diferite structuri de cercetare, de stat și particulare din aceste țări, dar și din statele în curs de dezvoltare, să manifeste interes și să dorească legături cu cercetarea suceveană, din ambele unități de cercetare. Pe de altă parte, și cercetătorii suceveni simțeau nevoia de informații specifice de la cercetătorii din alte state, pentru a constata nivelul de dezvoltare atins în diferite domenii ale cercetării, metode și tehnici utilizate, modul de organizare și funcționare a activității de cercetare agricolă și a băncilor de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
laboratoare, amfiteatru și bibliotecă, laboratorul de cercetări zootehnice, casa de vegetație, Centrul de cercetări pentru terenuri podzolice de la Ilișești, Centrul de cercetări pentru agricultura zonei montane — Pojorâta, toate aceste înfăptuiri aducând un plus de bunăstare agricultorilor și impulsionând dezvoltarea împrejurimilor sucevene. Prestigios genetician și ameliorator, într-o continuă perfecționare profesională, Mihai Cristea a realizat semnificația biodiversității și obligativitatea conservării acesteia, în special pentru dezvoltarea agriculturii. Astfel, inițiază la SCA Suceava măsuri pentru colectarea formelor vechi de plante, din flora cultivată și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
creator al hibrizilor de porumb semitardivi și tardivi Octavian COSMIN a afirmat (citez din memorieă “Este adevărat că la Fundulea s-au creat un număr de hibrizi mai mare decât la Suceava și Turda la un loc dar spre deosebire de colegii suceveni și ardeleni eu am avut șansa să mă ocup de crearea hibrizilor semitardivi și tardivi, sarcină mult mai ușoară decât obținerea hibrizilor timpurii și productivi. Nu știu dacă în locul colegului M. CRISTEA aș fi reușit să obțin aceleași realizări”. Cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de câmp și furajere. Tot anual, în timpul directoratului său, echipa de cercetători de elită de la Suceava a prezentat la simpozioane științifice naționale și internaționale lucrări științifice apreciate de specialiștii domeniilor. La înfăptuirea acestor realizări șiau adus o contribuție esențială cercetătorii suceveni dintre care nu se poate trece cu vederea fără să fie amintiți (în ordinea alfabeticăă Dumitru CATARGIU, Ilie GAȘPAR, Narcis GRĂDINARU, Ion IGNĂTESCU, Dumitru POPOVICI, Leon REICHBUCH, Dumitru SCURTU și mai tinerii Constantin CIUBOTARIU, Gheorghe SAGHIN, Constantin SAICU, Marius MURARIU
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cultură căreia i-a dedicat, fără exagerare, întreaga viață de cercetător. Prin munca și rezultatele sale arată că preocuparea dominantă pe tot parcursul vieții sale a fost realizarea unui progres continuu al agriculturii în general, dar mai ales a celei sucevene. Ca atare, punea mare preț pe informarea la zi a specialiștilor agricoli cu cele mai noi tehnologii practicate în țări cu agricultură avansată, cu cele mai recente recomandări ale cercetări agronomice din țară, dar cu precădere cu cele ale prestigioasei
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
nu s-a putut înscrie la universitate până spre sfârșitul anului următor, când pleacă, în acest scop, la Viena. Remarcându-se ca un student foarte bun, primește cea mai mare bursă a Universității. În 1915 debutează cu versuri în ziarul sucevean „Viața nouă”, iar la Viena continuă să-și exerseze condeiul, scriind multe dintre poeziile pe care le va publica la întoarcerea în țară. Student la filosofie, este coleg în anii vienezi cu Lucian Blaga și D.D. Roșca. Spre sfârșitul războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
avansează până la gradul de profesor. Mai îndeplinește funcția de redactor-șef al publicațiilor „Sud-Est” (1991-1992) și „Continent” (din 1999). Colaborează cu poezii și critică literară la „România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
În cercurile ieșene, Ella Istratty era mai puțin cunoscută. 30 Sculptorița Ada Medrea, soția văduvă a marelui artist, era sora doamnei Ella Istratty. Avea atelierul În str. Pangrati, lângă Televiziune, vis-à-vis de cel al maestrului Ion Irimescu. Posibilitatea ca muzeele sucevene să cumpere vreo lucrare de-a sculptoriței, era minimă. Începuse sarabanda economiilor. Abonamentele la reviste și ziare fuseseră Întrerupte Încă din 1974... 531 făcut portretele monumentale ale Ralucăi Eminescu, mama poetului, și a Veronicăi Micle. Portretul lui Eminescu este la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]