1,558 matches
-
atât de mult că, fără să știe cum, ajunse din nou la bordel. Totul părea să se repete la infinit, ca într-un cerc vicios, iar lovitura finală veni când își rupse piciorul la un meci de polo. Oasele se sudară prost și rămase cu un picior înțepenit permanent. Acum nu se mai punea problema reîntoarcerii la cavalerie. Privett-Clampe își dădu seama, pe deplin îngrozit, că avea treizeci și nouă de ani și nu-i mai rămânea decât să-și petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la hopuri mai puternice, săltau brusc și acopereau vederea șoferilor. Aceștia se Învățaseră minte În scurt timp și le legau zdravăn cu sârmă de balot sau cu niște curele de ventilator stricate În noduri meșteșugite și le agățau de cârligele sudate pe bara de protecție din față. Puține dintre camioane izbuteau să urce singure coasta dinspre Dunăre a satului. Celelalte erau așteptate de două tractoare care le agățau și le târau la deal, cu Încetineală de melc și răcnete de demoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dacă aș avea piciorul rupt de luni de zile și nu s-ar vindeca nicicum, aș deveni un caz în lumea medicală. Doctorii s-ar strânge la căpătâiul meu, încercând să-și dea seama de ce naiba oasele refuză să se sudeze. Nu este cea mai bună analogie, pentru că aș da orice să mi se vindece piciorul. Despre inima mea n-aș putea spune același lucru. Nu mi-au mai rămas decât amintirile despre Patrick. Dacă ele vor dispărea, nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
i-o zicea în față, nu se alegea decât cu o bruftuluială. Era mai înțelept s-o lase baltă deocamdată, oricât de furios ar fi fost. Când era cazul, Parker știa să fie logic. Luă nervos laserul și porni să sudeze o altă secțiune a conductei rupte. ― Just! făcu Brett, nu cuiva anume, trăgând după el butelia energetică a laserului. Dallas, Kane și Lambert urmau cursul descendent al unui coridor. Aveau în picioare cizme, purtau cămăși mulante și mănuși în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
portocalie. Trase pianina, care avea rotile, până în mijlocul camerei și sprijini de ea covorul persan. Muncindu-se groaznic, ridică sofaua în picioare și o propti și pe ea de pianina lucioasă. Se potrivea perfect între suporturile din bronz, pentru lumânări, sudate de capacul pianinei. Se opri să respire și își trase mâinile pline de praf peste tricoul galben care-i acoperea sânii. Merse la fereastră. Strada Venerei lucea stins, cu pietrele din caldarâm aruncând scântei purpurii, sub un amurg greu de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cântărit cel puțin patru sute de kilograme, ajunsese să umple literalmente, cum umple melcul o cochilie, diform, gol și alburiu, căci hainele plesniseră de mult pe el, toată partea din spate a mașinii, revărsîndu-se puțin și prin ferestre. Capul i se sudase de torace, trăsăturile i se mai vedeau doar ca niște linii fine desenate pe fața cărnoasă, iar ochii i se uniseră într-un singur ochi panoramic care privea dintr-o dată întreaga mașinărie complicată a pupitrului de comandă al sintetizatorului. Coatele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
avut În fața unei papetării de cartier ale cărui rafturi sînt pline de chestii mici și colorate, Încît amețiți sucindu-vă gîturile În toate direcțiile - deasupra unuia e o reclamă pe care scrie mare Hardtmuth. Așa că a patra seară vă găsește sudați Într-o complicitate bizară de toate aceste mirări trăite Împreună, pe o terasă de pe malul Vltavei, bînd din halbe o bere care face o spumă caramel și fumînd Lucky Strike sau o versiune autohtonă de Marlboro; sclipirile Pragăi se reflectă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
au completat romantica simetrie a idilei noastre desprinse parcă din Visul unei nopți de vară, și nu s-au căsătorit. Printr-o tacită înțelegere, această pereche nu s-a lăsat purtată pe aripile romanței. Desigur că moartea lui Rozanov a sudat și legătura dintre ei, prin preocuparea și afecțiunea nutrită, respectiv, față de Tom și Hattie. Au devenit (și prevăd că vor rămâne) prieteni foarte buni și fiecare dintre ei aduce tandrețe, bucurie și înțelepciune în viața celuilalt. Contrar așteptărilor lui Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
familie” pentru persoane ce nu au o familie. Este căsătorită și în curând apare și soțul ei care lucrează la Genova, într-un șantier pentru construcția de nave. El îmi spune că partea de sub apă a navelor este asamblată și sudată de români, conduși de o româncă foarte capabilă, Dorina. Rămân apoi din nou cu Paola, care continuă să-mi vorbească despre activitatea ei. Stă aici împreună cu acești oameni necăjiți cu care însă vrea să formeze o familie, respectând convingerile religioase
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sfinților" din teologie. Să ne amintim că, de altfel, vocația tradițională a monahului (monos: singur) este tocmai aceea de a fi unit structural cu catolicitatea, cu lumea în totalitatea ei. Și asemenea imaginii melodiei tânguitoare a cântului gregorian care îl sudează pe monah la comunitatea sa, ritmul sincopat pe care îl regăsim în transele contemporane și în diversele aglomerații are cu siguranță aceeași funcție. Există deci participare la un ansamblu mai vast. Persoana solitară este nimeni. Sau, mai bine, o persoană
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Manson, fără a uita pelerinajul Sfântului-Jacques-de-Compostelle sau pe acela de la Chartres. Să completeze lectorul singur, pentru uzul personal, o astfel de listă. Nu sunt evenimente istorice, banalizate, previzibile și, logic, așteptate. Ci mai degrabă deveniri destinale, care în irupția lor sudează tribul, conferă sentimentul de apartenență, fac legătură plecând de la împărtășirea emoțiilor colective. Reluând o expresie a lui Durkheim, am amintit importanța "riturilor piaculare"77. Aceste plânsete de bucurie, de durere, aceste umori care în timpul celebrărilor comune sudau membrii triburilor primi-tive
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în irupția lor sudează tribul, conferă sentimentul de apartenență, fac legătură plecând de la împărtășirea emoțiilor colective. Reluând o expresie a lui Durkheim, am amintit importanța "riturilor piaculare"77. Aceste plânsete de bucurie, de durere, aceste umori care în timpul celebrărilor comune sudau membrii triburilor primi-tive. Ceva de acest gen se întâmplă în prezent, când prin intermediul unei emisiuni de tele-realitate, al jocurilor de roluri pe Internet, al unei parade techno, al unei defilări gay pride, al unui campionat mondial de fotbal sau al
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
amintesc sacrificiul martirilor gata să moară și să ucidă pentru o idee. Desigur, ei sunt martorii paroxistici ai sfârșitului moralei raționale și civilizate. Dar, în același timp, amintesc această voce subterană a instinctelor barbare care fondează și sprijină comunitățile, triburile, sudate de și prin violența sentimentelor. Inchiziția nu este foarte departe, și nici războaiele religioase care au însângerat Europa. Și toate, în numele lui Dumnezeu, în numele adevărului pe care l-am putea avea și în numele moravurilor cărora acesta ar trebui să le
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
au făcut o asemenea trebușoară sunt meseriași nu șagă! Să te rogi pentru ei zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm binișor și până s-a prinde rana mai stai cuminte. Fă-ți o cârjă bună și ajută te de ea. Dacă rana a mai curge, mai veniți pe la mine. Cât ne costă, domn’ doctor? - a întrebat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
după ce am corectat textul realizat ieri și după ce am făcut unele adnotări în jurnalul meu fragmentat. Voi continua cu moderație spre a nu dăuna calității și a nu mă obosi mai mult decât trebuie... Am lucrat cu migală, vrând să sudez piese disparate și să alcătuiesc un tot coerent, plăcut, armonios, care să delecteze și să intereseze pe potențialii mei cititori. Fără grabă, sper să fie în final exact ceea ce mi-am dorit și așa cum trebuie să fie! După masă am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
internet, număr după număr din Vaillant sau Pif Gadget. În noua sa substanță virtuală, banda desenată continuă să-i fascineze pe exploratori, asemenea comorii ce își trimite razele din sipetul abandonat de pirați în mijloc de ocean. Supraviețuirea confreriei acesteia, sudate prin mesaje postate pe wall-uri și complicitate ludică, este omagiul ultim adus unui vis care a fost visat de atâția dintre noi, în contra ideologiei. Cărarea pierdută (Tintin) Tintin pătrundea, asemenea lui Pif, în tărâmul socialist. Mult mai dificil de obținut
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dar și teritoriul încă nedomesticit ce ascunde cruzimea rituală a canibalilor. În această aventură, Light întâlnește straniul cuplu care va fi călăuza sa în tentativa de a descifra taina mărilor Sudului. Între polinezianul tatuat Taro și temerarul căpitan Cormorant se sudează o legătură indestructibilă și eroică. Vagabond al oceanului, aventurier care nu respectă legile omenești decât în măsura în care ele nu contravin propriului său cod al onoarei și curajului, Cormorant este plămădit din aluatul pe care Pratt îl va utiliza atunci când îl va
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
papagalu’! strigă Darlene. Lana Lee era acum pe scenă și țipa. Orchestra se oprise. Cei câțiva clienți bătrâni se feriră din calea lui Ignatius, care înainta anevoie printre măsuțe urlând ca un bivol și lovind în grămada de pene trandafirii sudată de urechea și umărul lui. — Cum dracu’ a ajuns individu’ ăsta aici? îi întreba Lana Lee pe septuagenarii uluiți din local. Unde-i Jones? Cineva să mi-l cheme pe Jones! — Vino încoa’, matahală nebună, țipa Darlene. Tocma’ în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
propriile arme: „...Noi, care într-alte vremi ne-am fi prosternat zeităților astăzi defuncte, să așezăm cucernici pe Dada în ordinea acestui sacru incomprehensibil. Ca un predestin pentru orașul viitoarei solidarități internaționale, anticipînd rostul antantist între popoare al Genevei, dadaismul sudează aici conștiințele moderne împotriva obștescului. Este neliniștea pascaliană care se încearcă în forme sociale”. Criticul „polemizează” implicit cu cei care puteau invoca efemeritatea mișcării: „Durata scurtă nu este semnul inexistenței. S-ar putea dovedi că nici cultul lui Jupiter, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o râpă se ițesc doi plopi, unul mare, celălalt mai mic, amândoi negri; mai departe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
jur. Unde e crema de mâini? —Uite! Sally o aduse de pe masa din bucătărie. Văd că ai grijă de pielea ta. —Prostule, e pentru păr. Am vârât-o în geantă. — Mă dau cu ea pe păr înainte să încep să sudez sau să șlefuiesc. Altfel mi se umple de șpan, talaș, bucățele de oțel, Dumnezeu mai știe ce... se încurcă rău și nici că mai pot să mi-l curăț. M-am tras de o șuviță lungă, întunecată și ondulată, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
încă nu e nimic, îi spusei, rânjind la el. Acum câțiva ani am rămas fără câteva smocuri pentru că mi-au sărit scântei pe cap. Profesorii nu te avertizează. Poți să-i spui proba de foc. Odată, un coleg de curs suda oțel prin forjare - ne-ai văzut vreodată făcând asta? Picură și se topește, transformându-se în zgură. I-a scăpat un pic de zgură pe franjurii unei tăieturi a blugilor și a luat foc. L-am rostogolit și am stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
erau mai grele decât mine - ce-ți spun eu toate astea? — Probabil că sherry-ul îți răscolește amintirile. Mai spune. Din nu știu ce motiv bizar, mi se pare ciudat de atractiv să fiu în pat cu cineva care e în stare să sudeze lalele din plumb pentru ornament sau ce naiba se face cu ele. — Pe bune? — Mm. Continuă. — Păi, zisei eu, sprijinindu-mă de câteva perne. Au, paturile din alamă or arăta ele bine, dar te omoară dacă te sprijini cu spatele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
trezit aproape imediat că iau lucrul acesta ca de la sine înțeles. Repetiția generală din ziua precedentă semănase, cu atâtea hopuri, cu un colon spasmodic. Dar acum, urmărind cum decurge prima scenă, nu-mi dădeam seama de punctele de legătură; MM sudase scenele și șlefuise trecerea de la una la alta atât de bine încât intrările păreau a se face fără efort, iar piesa curgea fără greș. Iubiții părăsiră Atena; Oberon și Titania se certară; țăranii începură să repete piesa în piesă; iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dintre brelocuri erau clar mai mult decorative decât practice. Îți tai mâna dacă te-apuci să cauți chestia asta pân’ geantă, zise Lurch, ținând în mână ultima dintre creații, care avea o crustă așa de groasă de fragmente de metal sudate încât părea o bucată de magnet pe care o pusesem în mijlocul camerei și care atrăsese jumătate din resturile din jur. —P’asta cui i-o dăm? —Lui Bez, zisei eu. Așa se învață minte că a făcut mișto de primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]