2,342 matches
-
și am scos-o, hai să găsim altă modalitate de a-i face să crizeze (jurnale.ro). Cam iritant prin aspectul său de termen tehnic și prețios (derivat de la un termen cult, modern, pe tiparul verbelor în -a care primesc sufixul -ez în conjugare), noul cuvînt nu e totuși o formație greșită. Apariția sa e chiar explicabilă, în măsura în care zona lexicală a afectelor este întotdeauna susceptibilă de inovații, din nevoia psihologică a vorbitorilor de a marca noi nuanțe și grade de intensitate
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
Dacă schimbăm ordinea acestor cuvinte obținem presupus, care are o altă semnificație: pre, care acum capătă valoare de Înainte și nu peste (și el agregat din pe și ste - stă!). Dimineață este compus din di - zi, mine de la mâine și sufixul ță. Aceeași logică a formării cuvântului o găsim și În francezul demain, italianul domani, spa niolul manana, dar desigur, În aceste cazuri main, mani și-a pierdut sensul primar de mâine. Același lucru poate fi spus și despre săptămână, șapte
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
pentru greci și romani Saturn era zeul primei vârste a omenirii și al hiperboreenilor și cum pentru aceștia dacii erau un popor hiperborean, în mod firesc Saturn era prin excelență zeul Daciei (Zeus Dakie). Analizând compunerea numelui Zalmoxis, dacă eliminăm sufixul grec is, rămâne Zal-mox, adică Zeul Moș, Zeul Bătrân, echivalent cu Saturnus Senex sau Bătrânul Crăciun. Mai mult decât atât, Platon (în Charmides, 5) spune că dacii îl numeau pe Zalmoxis „Zeul nostru și Regele nostru”. Să ne amintim acum
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
-μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)màta; Obl. sg. -(V)pnàs- / -(V)màs-
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)màta; Obl. sg. -(V)pnàs- / -(V)màs-, pl.-(V)pnatèn- / -(V)matèn-). Substantivele
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)màta; Obl. sg. -(V)pnàs- / -(V)màs-, pl.-(V)pnatèn- / -(V)matèn-). Substantivele derivate cu sufixul -(V)mă sunt de gen masculin, ca cele cu -pen. Formele de N. au -(V)mă la sg. și -(V)màtes la pl., iar de oblice -(V)màs- la sg. și -(V)matèn- la
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
mestekima amestec mirima mirare miśkima mișcare parwoma înmormântare pòdema încălțăminte prandema căsătorie puśkima împușcătura rogima rugăciune skrijima scris, scriere tajima tăcere, liniște vïnima vânat zborima vorbire, discuție, conversație zdrobima zdrobire Referință Bibliografica: SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
și Junimea- 150 de ani de la înființarea Junimii “, se adunau intelectuali cu studii în Germania, printre care, mai târziu, și Eminescu, dezbătând diferite probleme literare și citind creații literare. Simion Dănică publică un scurt articol despre antroponimul din numele Eminovici, sufixul ovici-evici, ce se regăsește în numele de familie bănățene, ardelene și bucovinene. În interesanta revistă descoperim semnăturile Veronicăi Porumbacu, Ștefan Georgescu, Titina Nica Țene,(”Chieia bătrânei “), G. Zarafu, Constantin Noica, Virgil Birou,(care semnează articolul “ Goga-poetul pătimirilor, profetul împlinirilor.“), Bianca Negrilă
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
ce traduc sunt vorbitorii unui dialect apropiat de cel corbenesc, foarte corupt. Astfel, viitorul este format prin utilizarea românescului VA (pers. III sg.): „O Del . . . va chosela... ” (Revelația 21:3, 4, Traducerea lumii noi) Acest românesc VA este folosit împreună cu sufixul rom -A, care se adaugă la căldărari pt. formarea viitorului, după conjugarea prezentului (vo khosel- el șterge/ vo khosela-el va șterge). Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea - poziția fruntașă. ca oameni de frunte, recunoscuți ca atare de cei din jur, din Mărăști și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
catedrală în stil gotic), Giralda a rămas, era bun ca turn de observație. Mai există ceva de văzut neapărat - Alcazar (citește Alcasar). Alcazar înseamnă palatul califilor și există palate numite Alcazar în multe orașe din Spania. Particula “al” este un sufix arăbesc, prezent în multe alte cuvinte - Alhambra, algebra... Dacă ai timp, poți face o călătorie cu vaporașul pe Guadalquivir. Stația de plecare este la Turnul de aur, o altă celebritate a Sevillei. Treci pe sub o mulțime de poduri, construite de
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze. Partea a II-a, mult mai amplă decât prima, cuprinde 20 de capitole
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț nu reprezintă vreo literă. Este doar un suport pentru semnul
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn grafic. De pildă: े ृ ं ा ु ौ . Acest cerculeț nu reprezintă vreo literă. Este doar un suport pentru semnul respectiv, care apare
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului asune more" - "auziți măi", dar și autonimul "rom" în formă de plural "romei". Eminescu nu a alterat forma poemului popular, iar acest lucru e demonstrat prin sufixul de plural românesc -ei ( ex. cercei, căței, zmei, purcei) aplicat autonimului indian "rom". Iată fragmentul despre care este vorba : " O, romei,/ Vai de noi! " Glosarul de la sfârșitul cărții traduce cuvântul "romei" prin "țigani", iar cuvântul "asune" prin "auzi", deși în
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
țiganilor" în care apare autonimul ROM referitor la țigani. Eminescu redă în poezia mai sus menționată, expresia "" - "auziți măi", dar și autonimul "rom" în formă de plural "". Eminescu nu a alterat forma poemului popular, iar acest lucru e demonstrat prin sufixul de plural românesc -ei ( ex. cercei, căței, zmei, purcei) aplicat autonimului indian "rom". Iată fragmentul despre care este vorba : "" Glosarul de la sfârșitul cărții traduce cuvântul "romei" prin "țigani", iar cuvântul "asune" prin "auzi", deși în poezia populară este redată o
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
folosesc cuvântul "nemulțumitori"și "nerecunoscă �tori", redând astfel latinescul "ingrati". Și considerăm că este foarte potrivită traducerea oficială, deoarece limbajul nostru curent nu are încă adunat, în conținutul adjectivului "ingrat", și acea bogăție pe care o are adjectivul "nemulțumitor". Căci sufixul adjectivului "mulțu �mitor"redă mai bine situația celui ce se află în starea de gratitudine, sau invers, starea de ingratitudine, decât adjectivul "ingrat", (uneori substantivizat) care trezește mai curând o însușire personală nega �tivă, sau o situație de moment în
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]