1,018 matches
-
de ce, în ultimii zeci de ani, totul iese pe dos. Fără nici o noima, Râul câștiga de fiecare dată, în lupta cu Binele, care e strivit, supus, distrus, anihilat de puterea acestei caracatițe ce-și întinde tenculele peste toate domeniile vieții. Sufocant. Neputința în fața acestui flagel e de natură să descurajeze orice om de bun simț. Tot așteptăm (chiar fără speranță, e drept!) - să se îndrepte lucrurile. Aș! Cărările se înfunda, zidurile apar pe negândite și-ți barează drumul și orice încercare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
sub stelele fixe, de încălzit mîinile la flacăra tremurată a sîngelui chiar dacă vîntul e potrivnic, Mai am de colindat liniștea oglinzilor c-o valiză plină de flori multe zile la rînd , și de pregătit ceaiul cu care te presimt printre sufocantele repetări zilnice, de sublim dragostea. Referință Bibliografică: La sfîrșit de primăvară / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LA SFÎRȘIT DE PRIMĂVARĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369051_a_370380]
-
apel pentru participarea la următorul volum al acestei colecții atât de necesare în această perioadă istorică de disipare a energiilor creatoare, de entropie spirituală și de pierdere a reperelor necesare manifestării și prin literatură pentru ființa națională aflată sub apăsarea sufocantă a deculturalizării, a manelizării, a tabloidizării, a despatriotizării (!), a amatorismului, a resemnării, a indiferenței și lipsei rezonanță la durerile și aspirațiile neamului românesc din ce în ce mai agresat. La sugestia poetului Horia Scarlat și cu susținerea câtorva participanți la acest minunat proiect de
”CU PATRIA ÎN SUFLET” O COLECŢIE ANTOLOGICĂ A EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371003_a_372332]
-
prima imagine a ideii pe care Constantin Popa o reia într-o interpretare canonică după imaginația lui Kant. Tendențios și ironic, pictorul din când în când, calcă apăsat înlături, propunând parabole care nu ne menajează deloc sensibilitatea. Un spațiu închis, sufocant, sau o superbă femeie care, în orgoliul nemăsurat al frumuseții sale, descoperă în oglindă că nu este decât o marionetă oribilă; sau o piramidă perfectă de trupuri fără cusur, care încearcă să ajungă la cer pentru o ... franzelă; sau o
CHIPUL IDEII de LIVIU COMŞIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369934_a_371263]
-
Flăcăul căpătase permisiunea să viziteze pe tătic spre a mai discuta despre noul calculator atotpotent. După masă m-a condus în cămăruța de mansardă care servea drept cameră de oaspeți. Pe o masă erau cele două televizoare. În cameră era sufocant de cald așa că a trebuit să dezbrac haina ca să mă apuc de lucru. După cca. o oră a venit și Veronica în ținută lejeră de casă. Așa să mai schimbăm o vorbă. S-a așezat pe pat deoarece eu ocupam
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
sub stelele fixe, de încălzit mîinile la flacăra tremurată a sîngelui chiar dacă vîntul e potrivnic, Mai am de colindat liniștea oglinzilor c-o valiză plină de flori multe zile la rînd , și de pregătit ceaiul cu care te presimt printre sufocantele repetări zilnice, de sublim dragostea. Citește mai mult Mai am de căutat ceea ce-mi aparțineoricît de departe s-ar afla,de învins tîrziul străzilor cu numede cărți din care am citit o vreme,de scris pe cer cuvinte prevestitoaredupă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
zborului frînt sub stelele fixe,de încălzit mîinile la flacăra tremurată a sîngeluichiar dacă vîntul e potrivnic,Mai am de colindat liniștea oglinzilor c-o valiză plină deflori multe zile la rînd ,și de pregătit ceaiul cu care te presimtprintre sufocantele repetări zilnice,de sublim dragostea.... III. IUBIREA CARE TACE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016. Înaintea propriei căutări am senzația că văd adevărul pretutindeni, am nevoie să cred asta, în realitate însă mă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Acasa > Impact > Relatare > FRIZERI DE OCAZIE Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului Frizeri de ocazie Era cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra satului. Bătrânii spuneau că de mulți ani nu mai văzuseră așa secetă. Pământul, în marea-i nevoie de apă, crăpase de băgai piciorul. Eu eram micuț, cred că treceam pe la grădiniță. Spun că treceam pentru că dacă eram
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
altele care îi întârzie regăsirea familiei timp de zece ani - eroii lui Panait Istrati pleacă în lume, dar în cu totul alt scop și din motive total diferite. Adrian Zografi pleacă, pe de o parte, pentru a scăpa de atmosfera sufocantă a cenușiei Brăile, de cicăleala mamei de a-și găsi un rost, iar, pe de altă parte, pentru a-l însoți pe Mihail, prietenul cel mai apropiat, un alt hoinar plecat și el din sânul familiei. În acest sens, semnificativă
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia ... XIX. FRIZERI DE OCAZIE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Frizeri de ocazie Era cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra satului. Bătrânii spuneau că de mulți ani nu mai văzuseră așa secetă. Pământul, în marea-i nevoie de apă, crăpase de băgai piciorul. Eu eram micuț, cred că treceam pe la grădiniță. Spun că treceam pentru că dacă eram
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
liceu. Tatăl lor, Nea Nicolae, era priceput la toate. Știa dulgherie, croitorie dar pe lângă toate astea era și frizerul satului. Avea mașină de tuns iar în zilele de ... Citește mai mult Frizeri de ocazieEra cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra satului. Bătrânii spuneau că de mulți ani nu mai văzuseră așa secetă. Pământul, în marea-i nevoie de apă, crăpase de băgai piciorul.Eu eram micuț, cred că treceam pe la grădiniță. Spun că treceam pentru că dacă eram
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de școală. Când este timp frumos pot veni și pe jos. - Da, dar Universitatea este în buricul capitalei! - Ce contează? Te-aș avea pe tine mereu lângă mine. - Te-ai gândit vreodată că acest lucru, când se exagerează, poate deveni sufocant pentru cealaltă persoană? - Posibil! nu m-am gândit sub acest aspect. Știu doar că te iubesc și vreau să fiu mereu cu tine. - Bine, bine, dar la serviciu ești doar câteva ore. Când ești departe de persoana iubită, abia aștepți
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
sezon și turiștii se întorceau spre casele lor sau plecau la munte ca și ea. Ajunsă în fața casierei a solicitat bilet până la Sinaia. Călătoria cu trenul accelerat s-a desfășurat până la un moment dat liniștită. În compartiment nu era căldura sufocantă din timpul zilei. Se gândea că pe la zece și ceva va fi în Gara de Nord, unde va aștepta trenul lui Mircea la capătul peronului. Și-a luat de citit, așa că nu se va plictisi. Din când în când mai gusta din
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
profesor oculist român la Școala Medico-Chirurgicală de la Cluj. El vedea ca și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene o îmbunătățire a situației românilor ardeleni de sus în jos. Intelectualii români devin de un dinasticism austriac aproape supărător în speranța că dragostea sufocantă arătată spre împărații „iluminiști” austrieci va aduce mila statului asupra iobagilor ardeleni. El și scrie o odă în limba latină semnificativă ideilor politice ale Școlii Ardelene: „Ode pentru pomeiria Mutheri cea di pururia a Augustei Mariei Theresiei”, în care plânge
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
statu’ acesta...de drept! Și, nu uita! Mai caută contratul cetățeanului Casapu. Altfel, o să fii de două ori belit: și de mine și de respectivul cetățean. Dolofanu ieși precipitat, mormăind: belești pe mă-ta! În primărie se așternu o liniște sufocantă, aparent lucrativă. Și primarul,și vicele, și ceilalți funcționari, în special specialistul Vârtosu, toți își afundaseră nasurile în dosare și terfeloagele scorojite, parcă ar fi mirosit acolo ceva cristale prețioase, democratice, ale statului nostru de drept. Dar, în atâta steril
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
care ne însoțesc pretutindeni. Ființa normală e silită să vadă zilnic „umanele duhori”, „cadavrele” ambulante, „desfătarea crudă și mizeră”, „cânii și infraoamenii”. Alte tablouri grotești: „Activități diverse, greve, ceartă, / Politică, cerșit, mizerii...” completează imaginea unui spațiu în care existența e sufocantă. Prozele din volumul Scrisori la un prieten (Anul 2000, Trei întâmplări, Râul etc.) întregesc perspectiva unei naturi și societăți lipsite de fireasca grijă a semenului. „Civilizația” comportamentului abject, urâtul ca esență, descompunerea umanității - iată numai câteva dintre realitățile care-i
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
turcoaz. Sosind în cameră, Gloria se ocupă cu desfacerea geamantanelor și aranjatul lucrurile în comodă și în dresing, iar Dalia a intrat să facă un duș pentru a se debarasa de nisipul lipit pe corp, eliberându-se totodată de căldura sufocantă acumulată în scurtul timp cât au stat pe plajă. Cu lucrurile puse la locul lor și relaxate după duș, fetele erau hotărâte să cerceteze calitatea bucatelor din restaurantul unității hoteliere, să vadă cât de pricepuți sunt bucătarii de pe litoral în
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
în slujba Căruia avea să-și pună mai apoi tot restul vieții. Alături de alte valori ale culturii românești, precum Petre Țuțea, Tudor Popescu sau Petre Pandrea, părintele a împărțit caznele și umilințele copleșitoare ale închisorii: lipsa de aer și căldura sufocantă, lipsa totală de igienă, perchezițiile, dezbrăcați afară, în ger, lanțurile grele de la picioare și mâini, foamea. Chiar Părintele numește aceste chinuri: „Pe mulți din care veneau la închisoare îi introduceau acolo, la intrare, pe hărdăul ăla cu mizerie. Și-i
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
strângere de inimă, fiindcă umorul și jocul de cuvinte bazat pe ritmul jucăuș al prozei rămâne pe dinafară, iar pe dinăuntru cade întunericul, gluma devine satiră usturătoare și dureroasă, aducându-ne cu picioarele pe pământ, într-o realitate prea adesea sufocantă. Umorul, această savoare a vieții, ca și naturalețea dialogului, sunt mânuite cu har de scriitorul Constantin T. Ciubotaru, înscriindu-l printre umoriștii-pamfletari remarcabili ai zilelor noastre. Așteptăm cu mult interes următoarele volume. Elena Buică Pickering, Toronto mai 2013 Referință Bibliografică
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
-n stăpânirea unor persoane inferioare moral și intelectual, adevărați panglicari. Acești oameni fără suflet și fără minte n-au nimic comun cu cei pe care-i reprezintă, căci problemele țării au doar valoare de paravan. Incultura și mârlănia lor sunt sufocante. Te înspăimântă gândul că se poate distruge imaginea națională și încrederea în ceea ce suntem, dacă nu găsim o contrapondere a răutăților care s-au așezat greu și înspăimântător peste țară. Societatea și individul se degradează continuu, devin cetățeni de mâna
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
îl chemam pe Paulică să-mi răspundă. Nu puteam să stau jos, cum mă ruga medicul... Ieșeam afară, umblam ca un bezmetic prin saloanele pline de lumea care își aștepta alte verdicte și reveneam la locul ce mi se părea sufocant... Așteptarea a fost lungă și chinuitoare, până când, în jurul orei 11 din noapte, a venit medicul specialist, un tânăr de 40-45 de ani, care s-a așezat pe sofa lângă mine și mi-a spus: «,Îmi pare nespus de rău să
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
în privința fericirii pot fi iritante, atunci când nu ești dispus să le asculți, atunci când nu ești în aceeași dispoziție cu autorul care le propune. Tu, cititorule care citești aceste rânduri, poate ai uneori impresia că fericirea care ți se propune este sufocantă, că te va strivi sub greutatea ei, mai ales că, te va face să-ți pierzi puțin din personalitate, fiindcă ți se pare că ești unic mai degrabă în suferința ta decât în momentele de fericire. Fericirea ca un ascensor
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
geniale de a se alătura celei lumești și mediocre, a simțirii greutății repercursiunilor palidului în trup și a galbenului prin plumb. Plumbul este atât de obsedant încât îl întâlnești, în poezia bacoviană, sugerat atât ca metal împovărător de greu și sufocant pentru trupul inert, ascuns de lumină, între pereții vreunui cavou sau sicriu, locuri reci precum nefiindul palid, amorțit și așteptător de chemări, fără umbră și fără dorință. Când spun „fără dorință” îmi asum răspunderea elogiind moartea ca ceva de care
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
le citeam și reciteam fiecare cu mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
vară, când ne petreceam timpul pe la coliba tatălui său, unde era paznic la pepeni, păzindu-i cu arma de vânătoare la spate. Îngrijorați să nu-i lipsească ceva copilului, afecțiunea părinților săi adoptivi era așa de mare încât devenise aproape sufocantă. Deși o ducea foarte bine în sânul noii sale familii, care-i făcea mai toate poftele, cocoloșindu-l, numai ca să-i intre în voie și să nu-l supere cu ceva, ghiftuit numai cu iepuri și rațe sălbatice, vânate pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]