1,070 matches
-
care a "integrat" Comunitățile, rezultă din tratate internaționale, încheiate în unanimitate și conform procedurilor clasice și care au revizuit tratatele inițiale 296. Uniunea Europeană, ca mod de organizare și funcționare instituțională are următoarele trăsături federale 297: * Parlamentul European este ales prin sufragiu general, liber exprimat, la nivelul tuturor țărilor membre de către toate persoanele care au cetățenia unui stat membru și implicit cetățenie europeană și are largi competențe bugetare și legislative 298; * Curtea de justiție are competență în materia conflictelor între statele membre
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
federal? Rolul Adunării este menționat în articolul 20-25 al Tratatului de la Paris. Aceste articolele se referă la structura Adunării, raportată la membri: oameni de stat, delegați de Parlament. Articolul 21(3) stipulează că: Adunarea va înainta propuneri supuse alegerilor prin sufragiu universal în deplină concordanță cu procedura uniformă din toate statele membre. Totuși, Consiliul rămâne organul desemnat să facă previziuni în conformitate cu cerințele constituționale ale statelor membre care vizează implementarea alegerilor directe. Atribuțiile adunării, așa cum reies din prevederile tratatului sunt strict consultative
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu este o protecție bună. Tratatul de la Maastricht a reținut de alt fel, pentru o eficacitate mai înaltă, modalitățile de vot a Parlamentului European, făcând mai dificile respingerea (majoritatea absolută care-l constituie) și mult mai ușoară adoptarea textului (majoritatea sufragiului exprimat). Tratatul de la Amsterdam a extins semnificativ câmpul de aplicare a codeciziei printre altele: cooperarea vamală, lupta contra fraudei, politica transportului, politica socială, Fondul social European, dispoziții ce facilitează exercitarea dreptului de circulație și sejur a cetățenilor europeni; constituind o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
că o acțiune în anulare poate să fie îndreptată contra actelor adoptate de Parlamentul European destinate să producă efecte juridice față de terți. Acesta este și cazul actelor prin care Parlamentul European alocă fondurile înscrise în buget pentru pregătirea alegerilor prin sufragiu universal direct a membrilor săi, acte care urmăresc să producă efecte juridice față de formațiunile politice reprezentate sau nu în cadrul său la momentul adoptării lor. Conținutul acestei secțiuni privește pe de o parte acțiunile în anulare introduse de către Parlamentul European împotriva
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
RO&navigationBar=YES 343 R. Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, op. cit., pp. 12-14. 344 Ibidem, pp. 16-20. 345 Art. 1 din Decizia Consiliului din 25 iunie și 23 septembrie 2002de modificare a Actului privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin sufragiu universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom (2002/772/CE, Euratom) 346 R. Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, op. cit., p. 16. 347 Tratatul de la Amsterdam a fost publicat în Jurnalul Oficial, C 340 din 17 noiembrie 1997
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
impuse, însă, o restricție. Nu trebuiau aleși Maniu, Brătianu sau Nicolae Lupu, liderul Partidului Democrat Țărănesc 303. Byrnes și Bevin acceptaseră condițiile și conveniră ca după lărgirea guvernului să se desfășoare "alegeri libere și necondiționate", "cît mai curînd posibil, prin sufragiu universal și vot secret". La alegeri puteau participa toate partidele și guvernul român avea să dea "asigurări" privind libertatea presei, a exprimării, a religiei și a asocierii. Îndată ce guvernul se va fi lărgit și va fi dat aceste asigurări, Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesta acceptă să-i includă în guvernul Groza pe Emil Hațieganu, un național-țărănist și pe Mihail Romniceanu, național-liberal, în calitate de miniștri fără portofoliu 313. Pe 8 ianuarie, Groza a anunțat desfășurarea unor alegeri generale, în "cel mai scurt timp posibil", prin sufragiu universal și vot secret, cu participarea tuturor partidelor democratice și antifasciste. El le-a garantat lui Harriman, Kerr și Vîșinski că regimul său asigură poporului român libertatea presei, a religiei, cea de exprimare și de asociere 314. A doua zi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a știut să dreneze perfect nemulțumirile, temerile și ranchiunele, fluturînd stindardul etno-naționalismului21. Norii s-au strîns deasupra "balenei" pînă cînd furtuna a izbucnit, iar ea a fost ucisă. La alegerile din martie 1992, ea obținea încă 29,7% din sufragii; în martie 1994, puțin peste 11%, și 10% la alegerile europene din iunie. Între timp, operațiunea "mîinile curate" declanșată la 17 februarie 1992 la Milano de procurorul Saverio Borrelli și judecătorul Antonio Di Pietro, a scos la iveală un regim
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de spargerea unui Front Național Valon (7,9%). Presiunea acestor forțe noi și fărîmițarea electoratului au dus la o redimensionare a partidelor din DC, căzute pe plan național sub 30%: la 12 iunie 1994, CVP a obținut 27,4% din sufragii în colegiul electoral olandofon; PSC 18,8% în colegiul electoral francofon; creștin-socialii 31,1% în colegiul electoral germanofon. Ei nu au încetat totuși să domine viața politică belgiană. Belgia rămîne un tărîm electoral pentru Democrația Creștină. Situația în Luxemburg prezintă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
capul listei la CDA, Eko Brinkam. Cauzele eșecului sînt greu de avansat, cu atît mai mult cu cît în iunie CDA și-a revenit în mod spectaculos, apropiindu-se de nivelul său de altă dată cu cele 30,8% din sufragii, dar în cadrul alegerilor europene, fără miză națională, care nu au mobilizat decît 35% din totalul de alegători. Olanda rămîne, ca și Italia, un teren de studiu privilegiat. III Ținuturi de misionarism ale democrației creștine Succesul efemer din Franța Fondată în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deviză era "Dumnezeu, familie, patrie", și mai ales a Forumului Democratic (MDF), care reclama de asemenea valorile creștine și care, deși neomogen, conținînd o aripă naționalistă dură, a aderat, ca și KDNP, la UEDC. Marele învingător al alegerilor (40% din sufragii), șeful său, Josef Antall, a format primul guvern liber în coaliție cu Popularii și Micii Proprietari și l-a condus pînă la moartea lui, la 12 decembrie 1993. Profund religios, educat la liceul Fraților piariști din Budapesta, el se considera
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de dictatură proletară. De la contradicțiile croate la realitățile baltice. Sindromul divizării părea să se regăsească și în micile state care-și cuceriseră de curînd independența. Partidul Creștin-Democraților Sloveni (Slovenski Krscanski Demokrati) s-a impus în momentul independenței cu 15% din sufragii în cadrul coaliției guvernamentale. Fiind condusă de propriul său președinte, Lojze Peterle, pînă în aprilie 1992, ea a inclus cu precădere Federația Țăranilor Sloveni. Croația vecină participă la teribilul război care pustiește fosta Iugoslavie, regimul său, care nu poate fi comparat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cobbett, Richard". Anumite grupuri sociale erau deja purtătoare de valori democratice radicale. Radicalii englezi și irlandezi, inclusiv martirii și cartiștii de la Tolpuddlexe "Tolpuddle martirii", au fost transportați în calitate de condamnați în Australia, la mijlocul secolului al XIX-lea (Hughesxe "Hughes, R.", 1988). Sufragiul universal pentru bărbați (1856), inventarea votului secret (1856), crearea de partide laburiste eficiente (anii 1890) și apoi votul universal pentru femei (1894) erau toate deja cucerite la începutul secolului XX, în Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Reevesxe "Reeves", 1902
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
destinate femeilor. În această țară, confucianismul, aflat la baza ierarhiei sociale stabilite în funcție de clasă, sex, vârstă și rang, continuă să dicteze o cultură politică masculină, dar cu o tendință moderată. Marginalizarea femeilortc " Marginalizarea femeilor" Prima Constituție, adoptată în 1948, acorda sufragiul universal, garanta egalitatea în fața legii și nu punea bariere legale în calea participării femeilor la viața politică, în calitate de alegători și aleși. Cu toate acestea, spațiul lor politic în cadrul instituțiilor de guvernare a fost foarte limitat la toate nivelurile, iar prezența
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
permitea doar poziții anticomuniste, ceea ce a limitat aria discuțiilor legate de situația femeilor. Chestiunile care necesitau o reformă socială, cum ar fi justiția, drepturile, egalitatea sau clasele, erau greu de adus în discuție în acest context politic. În Coreea de Sud, acordarea sufragiului femeilor a fost un cadou venit din partea străinilor (prima Constituție a fost elaborată în timpul guvernării militare a lui MacArthur, după încheierea celui de-al doilea război mondial), spre deosebire de Statele Unitexe "Statele Unite", unde femeile au luptat agresiv pentru acest drept mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea desigur și alte atribuții. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, îndeplinind funcția de judecător electoral în alegerile prezidențiale. În literatura de specialitate, s-a considerat că Curtea Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională <footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XIII-a, Editura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea desigur și alte atribuții. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, îndeplinind funcția de judecător electoral în alegerile prezidențiale. În literatura de specialitate, s-a considerat că Curtea Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională <footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XIII-a, Editura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
1946 a fost dublată, În zilele imediat următoare, de recurgerea la frauda electorală propriu-zisă. Proclamarea rezultatelor oficiale a fost amânată câteva zile, până când, pe data de 22 noiembrie 1946, a fost anunțată victoria Blocului Partidelor Democratice, cu aproximativ 70% din sufragii, În condițiile În care Partidului Național-Țărănesc și Partidului Liberal le reveneau un număr nesemnificativ de mandate de deputați. Rațiunea Întârzierii proclamării rezultatelor oficiale devenea, În acest context, explicabilă din unghiul de vedere oficial: În intervalul evocat, autoritatea de stat a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care și-a extins, treptat, atribuțiile, odată cu extinderea construcției europene. Atribuțiile sale au sporit continuu, mărind importanța Adunării în procesul de trecere de la Europa economică la cea politică. Această instituție reprezintă un pilon al democrației europene, eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal sporindu-i reprezentativitatea și consolidând legitimitatea Uniunii Europene. Parlamentarii europeni au ajuns, treptat, în funcție de coloratura politică a partidelor naționale să constituie mari familii politice europene și, datorită creșterii importanței votului politic în detrimentul celui național, să se apropie mai mult
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
politic continental, fiind o sinteză a eșichierelor politice la nivelul statelor membre. Această configurație reflectă schimbările politice și social-economice produse în timp, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar. Prin activitatea sa, prin eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal, Parlamentul European se constituie într-un apărător și garant al respectării drepturilor și libertăților democratice și al prosperității economice a cetățenilor Uniunii Europene. Aderarea României la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, face necesară, pe de altă parte, prezența unei
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
la 198 în 1973, odată cu aderarea Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii, iar competențele sale au fost ușor sporite, conform Tratatelor semnate la Luxemburg în aprilie 1970 și Bruxelles în 197522. Desemnarea și repartizarea europarlamentarilor Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu există clauze de dizolvare înainte de termen). Sistemul electoral nu a fost până acum unitar în toate statele membre, Marea Britanie păstrând un sistem bazat pe reprezentarea majoritară, în timp ce restul statelor au
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]