2,494 matches
-
Macedonski"503. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților administrative românești, aici fiind sediul Comisiei Europene a Dunării 505. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților administrative românești, aici fiind sediul Comisiei Europene a Dunării 505. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii Sulina a fost Alexandru Macedonski, la 17
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților administrative românești, aici fiind sediul Comisiei Europene a Dunării 505. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii Sulina a fost Alexandru Macedonski, la 17 august 1879 în această funcție
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților administrative românești, aici fiind sediul Comisiei Europene a Dunării 505. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii Sulina a fost Alexandru Macedonski, la 17 august 1879 în această funcție a fost numit Ștefan Alexandru Sturza 506, cel care s-a preocupat de stabilirea unor relații corecte între autoritățile române și Comisia Europeană a Dunării și de modernizarea orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost Alexandru Macedonski, la 17 august 1879 în această funcție a fost numit Ștefan Alexandru Sturza 506, cel care s-a preocupat de stabilirea unor relații corecte între autoritățile române și Comisia Europeană a Dunării și de modernizarea orașului Sulina și a celorlalte localități din Delta Dunării 507. Un eveniment deosebit pentru populația Dobrogei, cât și pentru autoritățile militare și civile ale provinciei, a fost reprezentat de vizita întreprinsă în regiune în luna octombrie a anului 1879 de către Alteța Sa Regală
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea, precum și Episcopul Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat către Palatul Administrativ (Prefectura județului Tulcea) unde a primit delegații ale locuitorilor unor sate din județul Tulcea. În cursul șederii sale le Tulcea, Domnitorul a vizitat și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
militar cât și la spitalul civil, Domnitorul a ordonat luarea unor măsuri de urgență pentru îmbunătățirea lor. În seara aceleiași zile domnitorul a participat la o cină festivă la care au fost invitați consulii străini din Tulcea, precum și cei din Sulina 511. Ulterior, s-a îmbarcat împreună cu suita sa pe un vas cu care s-a îndreptat spre Cernavodă, unde a sosit în dimineața zilei de 18 octombrie. În momentul trecerii vaporului cu care călătorea Domnitorul pe lângă Hârșova toți locuitorii se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al catedralelor din Tulcea și Constanța sunt salariați de către stat"549. Conform articolului 17 al legii urmau a fi plătite de către statul român și cheltuielile cu "personalul și întreținerea principalelor moschee musulmane din: Tulcea, Constanța, Babadag, Măcin, Medgidia, Hârșova, Isaccea, Sulina și Mangalia"550. În privința organizării învățământului religios în Dobrogea, articolul 21 al legii preciza că "se va înființa în orașul Babadag un seminar musulman cu menirea de a forma capii moscheelor și de a preda principiile legislațiunei religioase musulmane"551
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina. Ocolul Sulina cuprindea și Insula Șerpilor 558. Județul Constanța cuprindea ocoalele: Constanța, Mangalia, Hârșova, Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina. Ocolul Sulina cuprindea și Insula Șerpilor 558. Județul Constanța cuprindea ocoalele: Constanța, Mangalia, Hârșova, Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Județul Tulcea, cuprinzând Delta Dunării și Insula Șerpilor avea reședința în orașul Tulcea. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880, județul Tulcea avea o suprafață de 8 626 de km2, fiind compus din plășile: Babadag, Măcin, Sulina și Tulcea 589. După această dată, pentru scurte perioade de timp, județul "s-a împărțit în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 590. Populația județului Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
administrației românești "primăria a trebuit să (...) cheltuiască sume importante de bani, pentru alinierea și pavarea a cel puțin 2-3 străzi, ca să dea o mai bună înfățișare cel puțin părții centrale a orașului"604. Celelalte comune urbane din județul Tulcea erau: Sulina, Babadag, Mahmudia, Isaccea, Măcin și Chilia Veche 605. Sulina, situată la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră, are o poziție favorabilă comerțului, astfel că, în 1880, avea o populație de circa 4 000 de locuitori 606. Plasa Sulina cuprindea partea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de bani, pentru alinierea și pavarea a cel puțin 2-3 străzi, ca să dea o mai bună înfățișare cel puțin părții centrale a orașului"604. Celelalte comune urbane din județul Tulcea erau: Sulina, Babadag, Mahmudia, Isaccea, Măcin și Chilia Veche 605. Sulina, situată la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră, are o poziție favorabilă comerțului, astfel că, în 1880, avea o populație de circa 4 000 de locuitori 606. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării și Insula Șerpilor. Se învecina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pavarea a cel puțin 2-3 străzi, ca să dea o mai bună înfățișare cel puțin părții centrale a orașului"604. Celelalte comune urbane din județul Tulcea erau: Sulina, Babadag, Mahmudia, Isaccea, Măcin și Chilia Veche 605. Sulina, situată la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră, are o poziție favorabilă comerțului, astfel că, în 1880, avea o populație de circa 4 000 de locuitori 606. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării și Insula Șerpilor. Se învecina la nord cu Basarabia, de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județul Tulcea erau: Sulina, Babadag, Mahmudia, Isaccea, Măcin și Chilia Veche 605. Sulina, situată la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră, are o poziție favorabilă comerțului, astfel că, în 1880, avea o populație de circa 4 000 de locuitori 606. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării și Insula Șerpilor. Se învecina la nord cu Basarabia, de care era delimitată prin brațul Chilia, la vest cu plasa Tulcea, iar la est și sud cu Marea Neagră 607. Aceasta cuprindea orașele Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării și Insula Șerpilor. Se învecina la nord cu Basarabia, de care era delimitată prin brațul Chilia, la vest cu plasa Tulcea, iar la est și sud cu Marea Neagră 607. Aceasta cuprindea orașele Sulina și Chilia Veche și comunele rurale: Caraorman, Satul Nou, Sfântul Gheorghe și Sfiștovca 608 și avea o suprafață de 2 263 km2. Reședința plasei era orașul Sulina 609. Babadag, situat în apropierea lacului Razem, era locuit, în mare parte, de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plasa Tulcea, iar la est și sud cu Marea Neagră 607. Aceasta cuprindea orașele Sulina și Chilia Veche și comunele rurale: Caraorman, Satul Nou, Sfântul Gheorghe și Sfiștovca 608 și avea o suprafață de 2 263 km2. Reședința plasei era orașul Sulina 609. Babadag, situat în apropierea lacului Razem, era locuit, în mare parte, de către turci și tătari, având o populație de aproximativ 4 000 de locuitori 610. Mahmudia era un oraș mic situat la gura de vărsare a brațului Sfântul Gheorghe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în 1880 mai multe școli publice și private 612. Chilia Veche avea o populație de aproximativ 1 200 de locuitori, majoritatea ruși și lipoveni 613. Conform legii de organizare a Dobrogei, din 9 martie 1880, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag. Plasa Tulcea cuprindea 26 de comune, după cum urmează: Beibugeac, Beștepe, Culica, Cavaibil, Câșla, Cataloi, Dunăvățu de Jos, Dunăvățu de Sus, Frecăței, Hagighiol, Ienikioi, Isaccea, Mahmudia, Malcoci, Mecdankioi, Morighiol, Niculițel, Parcheș, Pârlitu, Prislopu, Sabangia, Sarighiol, Sarinasip, Somara, Telița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Satu Nou, Turcica și Văcărești 615. Plasa Babadag cuprindea 23 de comune, printre care: Alibeikioi, Armutlia, Babadag, Beșkioi, Beidaud, Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11 comune, după cum urmează: Ahmedie, Cara-Orman, Ceatal-Kioi, Letea, Chilia Veche, Kilirlez, Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina 617. Legea de organizarea a Dobrogei, denumită în epocă, pentru importanța ei deosebită "Constituția Dobrogei", a pus bazele administrației moderne în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11 comune, după cum urmează: Ahmedie, Cara-Orman, Ceatal-Kioi, Letea, Chilia Veche, Kilirlez, Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina 617. Legea de organizarea a Dobrogei, denumită în epocă, pentru importanța ei deosebită "Constituția Dobrogei", a pus bazele administrației moderne în Dobrogea 618. Capitolul IV al legii de organizare a Dobrogei, intitulat " Despre instituțiunile județene și comunale", cuprindea articolele 36-56
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost coordonate de către domnul C. I. Stoicescu, cea mai mare parte a celor împroprietăriți fiind români 715. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei, județul Tulcea avea o suprafață de 8 626 de km2, fiind compus din plășile: Babadag, Măcin, Sulina și Tulcea. Mihai Ionescu Dobrogeanu menționează că pentru scurte perioade de timp, județul "s-a împărțit în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 716. În perioada
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mari pierderi culturilor agricole, motiv pentru care autoritățile erau nevoite să ia măsuri împotriva acestui fenomen prezentat pe larg de către presa vremii 719. Același raport din anul 1885 preciza că "plasa Tulcea și anume localitățile Caranasuf, Morighiol, Carabair și plasa Sulina la Chilia, Satu Nou, Periprava, Cara Orman (...) erau înegrite de aceste vătămătoare insecte"720. Raportul se referea și la înființarea băncii creditului agricol "care și în acest județ grație tot solicitudinei guvernului, funcționează de 3 și 1/2 luni cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașul Măcin (...) nu s-a deschis până acum fiind că localul cumpărat pentru acest scop, deși propriu destinațiunei are necesitate de reparațiuni care a rămas a se face în primăvara anului viitor"765. Dificultăți deosebite întâmpina serviciul sanitar în plasa Sulina unde, "cu toată bunăvoința d-lui Doctor de plasă, în unele timpuri mai ales la inundațiuni (...) este o literă moartă, nefiind căi de comunicație ci numai bălți și gârle"766. În aceste condiții, prefectul afirma că va "face intervenire locului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Râmniceanu cu ocasiunea inspecțiunei făcută în plasa Măcin a binevoit a promite d-lui Administrator de plasă că va regula trimiterea unui medic militar la Isaccea"768. În privința asigurării medicamentelor necesare bolnavilor, prefectul menționa că "la toate comunele din plasa Sulina, Babadag, Măcin și Tulcea s-au înființat mici farmacii comunale, cu medicamente strict necesare cari se împărțește de către notarii comunelor, dupe instrucțiunile ce li s-a dat de domnii medici de plăși"769. De asemenea, raportul preciza că "s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din județul Tulcea, prefectul județului preciza că "fie-care plasă având un tribunal de primă instanță, neapărat că trebuie să aibă și arestul său, din această împrejurare județul întreține astă-di 3 areste"779, acestea fiind amenajate în orașele: Babadag, Măcin și Sulina. De asemenea, pentru "plasa Tulcea servește penitenciarul central", amplasat în orașul Tulcea 780. Plasa Babadag avea o suprafață de 2 699 km2, o populație de 42 970 de locuitori și cuprindea o comună urbană (Babadag) și 24 de comune rurale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]