746 matches
-
de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea ponderii evaluării formative; - corelarea evaluării formative cu cea sumativă; - asigurarea anonimatului probelor scrise; - introducerea unor bareme de notare; - utilizarea probelor standardizate și a testelor docimologice; - prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor; - dezvoltarea la elevi a capacităților de evaluare, prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare; - verificarea ritmică a elevilor și informarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): - modernizarea metodelor de evaluare: creșterea calităților tehnice, diversificarea lor; - înlocuirea evaluării subiective nerelevante cu evaluarea calitativă: accent pe evaluarea capacităților, competențelor; - înlocuirea probelor de evaluare clasice cu teste de evaluare obiective; - modificarea raportului dintre evaluarea sumativă și formativă; - stabilirea unui echilibru între probele orale și scrise; - promovarea metodelor alternative; - realizarea concordanței dintre procedurile de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
pentru: a. decizie; b. apreciere; c. măsurare. 2. Evaluarea didactică îndeplinește o serie de funcții specifice: a. de raționalizare a timpului didactic; b. de constatare și diagnosticare; c. de orientare a activității; d. de predicție; e. de anticipare. 3. Evaluarea sumativă reprezintă: a. o operație; b. o metodă tradițională; c. o formă; d. un factor perturbator; e. o metodă alternativă. 4. Examenele constituie o formă de evaluare pentru: a. probele scrise; b. testul docimologic; c. probele practice; d. probele orale. 5
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală Funcția instrumentală Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine Concepte-cheie Categoria Obținerea performanței Flexibilitatea Învățarea prin dramatizare Dimensiunea funcțională Evaluarea sumativă Munca independentă Probele scrise Interacțiunea profesor-elev Efectul halo Ce voi face? Locurile didactice Testul docimologic Modelul didacticist Funcția de anticipare Învățământul elementar/primar Întâlnirile cu specialiști Aprecierea Integrarea teoriei cu practica Autoevaluarea Lecția de formare de priceperi și deprinderi Proiectarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
operă întreg proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de învățare În mod clasic lecția de geografie cuprinde următoarele etape: a) Verificarea cunoștințelor/competențelor dobândite care se poate face: La începutul lecției; După fiecare secvență de lecție; La sfârșitul lecției/feed-back; La sfârșitul unei unități de învățare prin test sumativ; În cadrul lecțiilor de recapitulare etc. b) Pregătirea activității de învățare care este un moment tranzitoriu care vizează captarea atenției elevilor în vederea trecerii la momentul următor. c) Anunțarea subiectului lecției noi se face gradual prin: Încadrarea subiectului lecției în capitolul din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
obiectivitate, corectitudine, fidelitate, suplețe, dezambiguitate etc. În funcție de forma de organizare a activității didactice, școlare sau extrașcolare, deosebim o taxonomie diferită a formelor de organizare a evaluării cunoștințelor: Evaluare continuă, orală și prin teste din secvențe de lecție; Evaluare prin test sumativ la sfârșitul unității de învățare/anului școlar; Evaluarea prin observare directă și indirectă a elevului (aptitudini practice, deprinderi, abilități, comportamente etc); Evaluarea prin mijloace alternative evită rutina și monotonia evaluărilor tradiționale (Oprea, 2007:246): portofoliul individual sau/și de grup
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
scop de verificare la sfârșitul unui capitol, modul, unitate de învățare, an școlar. b) După funcția pedagogică specifică pot fi identificate trei strategii de evaluare: predictivă cu funcție diagnostică, cognostică și prognostică; formativă cu funcție de observare, intervenție și reglare-autoreglare imediată; sumativă (cumulativă) cu funcții definitorii pentru examinare globală. c) După scopul pedagogic deosebim următoarele strategii de evaluare (Dulamă, 2005; Ilinca și Pârvu, 2006; Radu, 2007) criterială prin raportarea rezultatelor elevilor la obiective și competențe definite în curriculum; normativă prin raportarea rezultatelor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
la sfârșitul unei unități de învățare și implicit munca profesorului. Etapele proiectării unui test sunt prezentate schematic în figura nr. 3 și este o etapizare logică a circuitului evaluării. NOTE Teoreticienii didacticieni reclamă și, evident, recomandă mutarea accentului de la evaluarea sumativă, specifică evaluării competențelor la sfârșitul unităților de învățare spre evaluarea formativă, orală, care evaluează mai multe aspecte educative, inclusiv comportamentul comunicativ și de inter-relaționare al elevilor. Numai că, acțional, este imposibilă aplicarea recomandării/cerinței respective în totalitate, în condițiile actualului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
comportamentul comunicativ și de inter-relaționare al elevilor. Numai că, acțional, este imposibilă aplicarea recomandării/cerinței respective în totalitate, în condițiile actualului curriculum și a plajei orare aferente disciplinei curriculare Geografie de o oră/săptămână. Noi, considerăm că metoda de evaluare sumativă reușește o evaluare corectă și coerentă, prin multitudinea de itemi utilizați care se rezolvă pe baza suportului cartografic și îi pregătește pe elevi pentru viața comunitară, la angajare, unde alături de interviu, proba scrisă are o importanță mare în evaluarea acestora
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
8 competențe-cheie sau transversale care definesc ”idealul educațional european”. În accepțiunea noastră, didactică, pasul 3 al Ciclului lui Deming are un rol foarte important corectiv al verificării, prin faptul că orice unitate de învățare se încheie prin teste de evaluare sumativă care verifică nivelul transferului/îndeplinirii competențelor specifice unității de învățare. În urma analizei factoriale și pe baza matricei de specificații întocmită la evaluarea sumativă a unității de învățare se propun acțiunile corective, remediale, care se impun pentru maximizarea rezultatelor măsurate. 6
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
important corectiv al verificării, prin faptul că orice unitate de învățare se încheie prin teste de evaluare sumativă care verifică nivelul transferului/îndeplinirii competențelor specifice unității de învățare. În urma analizei factoriale și pe baza matricei de specificații întocmită la evaluarea sumativă a unității de învățare se propun acțiunile corective, remediale, care se impun pentru maximizarea rezultatelor măsurate. 6. COMPETENȚELE ÎN GEOGRAFIE. ANALIZE șI IDEI 6.1. NOȚIUNI DE BAZĂ. PARADIGME EDUCAȚIONALE Pornind de la cerințele enunțate în Curriculum național și prin Metodologia
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
gimnaziu) se verifică sensul și înțelegerea unui text parcurs atingând o competențăcheie/transversal foarte important, cea a comunicării în limba maternă; Se poate folosi în orice moment al lecției clasice: la predare, la fixare, la evaluare/feed back, la evaluarea sumativă a unei unități de învățare, în cadrul lecțiilor de recapitulare și sinteză semestrială și anuală; Asigură atingerea competențelor transdisciplinare; Uneori lectura geografică este mai instructivă prin multiplele competențe cultivate, în comparație cu lecții seci, aride, dezvoltate după un ”șablon” clasic, moștenit încă din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
anuală și pe unități de învățare fundamentate doar pe competențe și finalități concrete și coerente; e) Proiecte didactice f) Teste de evaluare recapitulative și continuă aplicate: Testele inițiale/predictive, matricile de specificație și interpretarea pe colective/clase, programul remedial; Teste sumative; Teste secvențiale; Teze; g) Metode moderne de evaluare aplicate: portofoliul, proiecte, referate, eseuri structurate etc h) fișe de lucru, auxiliare folosite, alternative pentru ritmuri diferențiate de lucru (performanță școlară și CES, de exemplu) i) Catalogul profesorului j) Programarea pregătirilor remediale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
operă întreg proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
întro enumerare de gradație ascendentă: așezat, retras și întotdeauna înțelept. Aceste trăsături de caracter îi aduc eroului prețuirea celor din jur, așa încât Budulea nu era numai al Taichii, ci și al nostru al tuturora. Afirmația din finalul secvenței are valoare sumativă, fixând locul pe care eroul îl ocupă în sânul comunității și caracterul său reprezentativ. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța comunicării pentru succesul muncii în echipă Sugestii de rezolvare: IPOTEZĂ: În circumstanțele lumii contemporane, în care marile realizări se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
control, chiar dacă această activitate se desfășoară într-un context cotidian, și nu la finalul unui program de instruire; - aprecierea școlară sau verificarea se constituie caun moment separat de activitatea de predare-învățare; - acționează cu precădere periodic, realizând, de regulă, o evaluare sumativă; - este sinonimă cu aprecierea clasică, cu notația sau corecția, cu controlul continuu al învățării școlare; - se finalizează cu clasificarea (clasamentul elevilor) - evaluarea comparativă; - nota sau calificativul oglindește nivelul de învățare al elevului; - selectează și exclude anumite domenii ale învățării mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
lot de indivizi grupați după un criteriu anume (de exemplu, o grupă de vârstă); - un eșantion etc. Când evaluăm? - la începutul unui proces (evaluarea inițială); - în timpul procesului (evaluare continuă sau formativă); - la sfârșitul unui proces sau al unei etape (evaluare sumativă sau finală) etc. Cum evaluăm? • Prin ce metode? • Cu ce tehnici și procedee? • Cu ce instrumente? 2.2. Operații și momente ale evaluăriitc "2.2. Operații și momente ale evaluării" Orice proces evaluativ presupune trei momente corelate: măsurarea rezultatelor învățării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ulterioare? Componentele actului evaluării (cf. Scallon, 1988, p. 24) Evaluarea în trei timpitc "Evaluarea în trei timpi" Evaluarea rezultatelor școlare este necesară în toate fazele desfășurării procesului. Putem vorbi astfel despre: - evaluarea inițială, care premerge un program de instruire; - evaluarea sumativă, cumulativă; - evaluarea continuă, formativă. A) Evaluarea inițialătc "A) Evaluarea inițială" Se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învățământ, an școlar, semestru, începutul unui capitol și chiar al unei lecții). Ea este impusă de necesitatea anticipării procesului de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
caracterul de sondaj al evaluării, propunându-și verificarea tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului elevilor, precum și a procesului. C) Evaluarea sumativă (cumulativă)tc "C) Evaluarea sumativă (cumulativă)" Evaluarea sumativă (cumulativă) este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat predominant prin verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la sfârșitul unor segmente de activitate relativ mari, în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
propunându-și verificarea tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului elevilor, precum și a procesului. C) Evaluarea sumativă (cumulativă)tc "C) Evaluarea sumativă (cumulativă)" Evaluarea sumativă (cumulativă) este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat predominant prin verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la sfârșitul unor segmente de activitate relativ mari, în general corespunzătoare trimestrelor sau semestrelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului elevilor, precum și a procesului. C) Evaluarea sumativă (cumulativă)tc "C) Evaluarea sumativă (cumulativă)" Evaluarea sumativă (cumulativă) este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat predominant prin verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la sfârșitul unor segmente de activitate relativ mari, în general corespunzătoare trimestrelor sau semestrelor, anului școlar sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de bilanț, la sfârșitul unor segmente de activitate relativ mari, în general corespunzătoare trimestrelor sau semestrelor, anului școlar sau ciclului de învățământ. Ea operează sondaje atât în ceea ce privește elevii, cât și materia a cărei însușire este verificată. Din cauza acestei caracteristici, evaluarea sumativă nu poate oferi informații sistematice și complete privind măsura în care subiecții cuprinși într-un program de instruire și-au însușit conținutul predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizată în acest mod
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizată în acest mod nu însoțește procesul didactic în toate secvențele acestuia și, în consecință, nu permite reglarea/ameliorarea lui decât după perioade relativ îndelungate. Evaluarea sumativă reprezintă o modalitate utilă de verificare, evidențiind nivelul la care s-a desfășurat activitatea și rezultatele acesteia, îndeplinind prin aceasta rolul de recunoaștere a eforturilor depuse de subiecți, a interesului manifestat pentru activitatea școlară. Totodată, ea realizează și o funcție de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și evaluarea autocentrică (când sistemul de raportare este constituit din nivelul propriilor performanțe anterioare ale elevului). Prin coroborarea celor trei criterii (la care se mai pot adăuga și altele), se ajunge la o altă clasificare, devenită clasică: evaluarea cumulativă (sau sumativă) și evaluarea continuă (sau formativă). Analiza comparativă realizată de I.T. Radu (1988) pune în evidență următoarele note și caracteristici ale celor două mari strategii: evaluarea cumulativă se realizează prin verificări parțiale, încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor, pe când cea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]