4,043 matches
-
poseda, în speță, Claude Faraldo, dublat de ambiția neslăbită a regizorului de a semna separat adaptarea tuturor scenariilor ce i se oferă. Filmul însuși saltă astfel nesperat deasupra liniei de plutire, o dată cu regizorul din propria-i condiție. Pornită atît de sumbru, partitura se decantează grațios și incitant, într-o manieră cu totul proprie, într-un rar film de coautori care știu că literarul valid în cinema e acela din interstiții, nu din șocuri de acțiune și replici verbioase, ci mai degrabă
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
lui au fost proprietarii studiorilor cinematografice Barrandov), așadar cu origini profund "nesănătoase", corupte în plus de gusturile și pasiunile sale condamnabile (amator de parfumuri scumpe, de muzică rock, incapabil să se trezească dimineața devreme, "cu proletariatul"), Havel a supraviețuit anilor sumbri ai stalinismului ca membru al unui grup-elită de intelectuali și dizidenți cehi, afirmîndu-se el însuși ca dramaturg și eseist important, în anii '50 și '60. Închis pentru opțiunile sale politice și eliberat în 1977, Havel s-a dovedit a fi
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
poate e reversul ei. Galicii țin de altfel să pună la punct orice intruziune uniformizatoare sau blasfemiatorie pe propriile teritorii. Nu se grăbesc, de pildă, să prezinte Quills. Marchizul de Sade al americanului Philip Kaufman - mediocru și persuasiv în durități sumbre, lineare, îndulcite doar de prezența în distribuție a interpretei din recentul Titanic, Kate Winslet. Filmul aterizează în consecință la București înaintea Parisului, cum s-a mai întîmplat și cu alte pelicule - de unde scorurile record înregistrate mai sus, pulverizînd Restul Lumii
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
adevărului", în critici ai regimului "burghezo-moșieresc". Citându-l pe Octavian Bârlea - "dacă opresiunea comunistă e tragedia de astăzi a României, lipsa de elite amenință să fie tragedia de mâine a ei" - Mircea Anghelescu remarcă, din perspectiva prezentului, caracterul de profeție sumbră al acestor cuvinte. După o amănunțită trecere în revistă a celor mai însemnate realizări ale intelectualilor români din diaspora, autorul constată, cu amară luciditate, o anumită lipsă de coeziune a acestor împliniri, un anumit eșec la nivelul ansamblului: "Nevrând sau
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
este de partea raționalismului integral. Făcînd abstracție de simpatia personală de natură intelectuală și politică pentru Franța, sunt împotriva Germaniei nu pentru că ea este inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou, diplomații acreditați la București. De abia în 27 aprilie, o însemnare semnalează îngrijorarea ministeriabililor și încrederea lor în rațiune. "Alaltăieri, am luat masa la Mihai Ralea, ministrul Muncii
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
cu excepția ultimului, începe cu aceeași propoziție, reluată că un fel de litanie, o tînguire din ce in ce mai disperată: Sînt de-acum treizeci și cinci de ani de cînd reciclez hîrtie. Frază trece prin diverse variațiuni pe parcursul poveștii, dar reluarea ei, si astfel transformarea în sumbru laitmotiv, exprimă neputința personajului, victima a ratatelor sale eforturi de a salva în plin act al distrugerii. Viața lui Hanta se desfășoară în subteranele orașului Praga, acolo unde se strîng reziduurile, unde mișuna șobolanii, în viscerele unei lumi disperate. Românul
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
visului e cât se poate de clară, pecetluind destinul celor doi eroi. În ultima parte, cuplul Candid-Olimpia se destramă, evenimentele se precipită aducând moartea Olimpiei și încarcerarea în scopuri de "reeducare" a lui Candid, într-o atmosferă apocaliptică, orwelliană. Viziunea sumbră din final e marcată printr-o modificare semnificativă a registrului stilistic. Ironia, tonalitatea șarjant-parodică se preschimbă acum în pur delir verbal, într-o vorbire redundantă și cinic-vulgară (discursurile lui Tutilă I) care-l condamnă pe erou la o tăcere definitivă
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cei care au câștigat alegerile și cei care-i secondează zgomotos nu e nici un fel de diferență: ei sunt copiii iresponsabili ai aceleiași familii, alcătuită dintr-o mamă bețivă și-un tată dement (ideologic vorbind, desigur!) Cam așa arată harta sumbră a României amenințată de secetă. O țară uscată, dar deloc curată.
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
fetița în alb. Sufletul curat al Sentei? Un alter ego pur? Să fie Senta o femeie pierdută purificată de elanul ei sublim? Poate fi și asta o interpretare, dar mutarea unilaterală de accent dezechilibrează raportul dintre cei doi eroi: un sumbru erou romantic cu pelerină neagră și o femeie de film neorealist? O altă neconcordanță - marele duet din actul II este de fapt două monoloage autistice paralele și nu un duet de dragoste, este recunoașterea unei fatalități iar termenii ce revin
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
performanță pe care fiecare, pe măsura posibilităților sale, a dus-o pînă la capăt. Sever Barnea în personajul despre care compozitorul scria că trebuie să exprime prin cîntul său "o liniște înfricoșătoare", "energia teribilă a mîniei sale", să aibă aura sumbră a "unui înger căzut" este avantajat de statură și de o anume eleganță scenică ce-i este proprie. Dar tensiunea dramatică extremă pe care acest, cel mai formidabil rol de bariton wagnerian, o cere, mai rănîne încă de adîncit. După cum
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
găsi/ Cu cale să mă pună, într-o zi,// Pe soclu de granit, cu vii aplauze,/ Onoarea o accept. - nu fără clauze:// Nu-mi vreau statuia pe-acest țărm natal/ De mare, tot mai vitreg și fatal,// Nici în grădina-mpărătească, sumbră,/ Unde mă caută și azi o jună umbră,// Ci-aici, în locul unde-am stat 'naintea/ închisei porți, în carne sau cu mintea.// Mă tem ca, în coconul caldei șube/ A morții, să nu uit claxon de dube// Cu condamnați, și
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
în Iarna Decanului, devine Vela, soția detestată și inelegant criticată, în Ravelstein. Mircea Eliade, cel admirat în 1979, bun prieten al Alexandrei, prin care l-a cunoscut și Bellow, devine profesorul Grielescu, pe care Ravelstein îl zugrăvește în cele mai sumbre și prolegionare culori. Furnizînd materie primă doamnei Laigniel-Lavastine. E limpede că răfuiala lui Bellow cu fosta soție s-a reverberat și asupra fostului prieten comun, Mircea Eliade. Trăiri și sentimente omenești, pe care, în context, Bellow le-ar fi putut
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
în Iarna Decanului, devine Vela, soția detestată și inelegant criticată, în Ravelstein. Mircea Eliade, cel admirat în 1979, bun prieten al Alexandrei, prin care l-a cunoscut și Bellow, devine profesorul Grielescu, pe care Ravelstein îl zugrăvește în cele mai sumbre și prolegionare culori. Furnizînd materie primă doamnei Laigniel-Lavastine. E limpede că răfuiala lui Bellow cu fosta soție s-a reverberat și asupra fostului prieten comun, Mircea Eliade. Trăiri și sentimente omenești, pe care, în context, Bellow le-ar fi putut
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
sufletele noastre nu pot fi salvate./ Îți desfaci brațele/ și fil fil în cuptorul de sticlă./ Ai venit./ Ai văzut." (Apel în sala de disecție). Apelative ironice de tipul "iubire", "dulceață", "îngerașule" sunt, tot astfel, marcaje prin care o realitate sumbră și batjocoritoare semnalizează câte unui personaj ingenuu raportul de forță, menghina istorică în care ar trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
De altfel, Paul Lăzărescu împinge capacitatea sugestiei muzicale a lui Mateiu Caragiale pînă la forța de a prefigura muzica însăși. Analizînd fragmentul "Lăutarii nu uitară să cînte acel vals domol, valsul voluptuos și trist, în legănarea căruia pîlpîia nostalgică și sumbră o patimă așa sfîșietoare, că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință", cercetătorul descoperă un ritm interior propriu valsului, prin dispunerea simetrică a atributelor, ca o reflexie în oglindă după schema 1 și 1, 2 - 1, 2
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
ani, în recenziile din Cuvîntul. Și de jumătatea cealaltă a unei "luări de poziție" față de un deceniu literar în care moartea Euterpei a fost dată ca sigură de mai multe ori. Al. Cistelecan își "justifică" insistența în a infirma asemenea sumbre "profeții" trecîndu-le, într-un fel, cuvîntul poeților. "Trucul", dacă poate fi vorba de așa ceva, a mai fost folosit într-o antologie "de generație", Competiția continuă, coordonată de Gheorghe Crăciun. Doar că acolo înșiși poeții, criticautori, își pledau, cu "armele" retorice
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
cutare tablou de Munch. Este halucinant, în filmul lui Eisenstein, puterea tăcerii de a vui, de a striga, de a urla, de a țipa, de a invoca tot vacarmul istoriei care va veni. Din omagiu, "Oktiabr" s-a transformat în sumbru mesager al terorii, al dezastrelor. Textul tăcerii anticipează marea, nesfârșita, inutila tragedie care tot va veni. O istorie sângeroasă țâșnind din tăcerea unui film spre a se închide, revărsată acum, în muțenia unui timp nepăsător, indiferent. Film rulat într-o
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
să explice sau să amestece psihologia sau psihanaliza cu numerele de vodevil. O alegere deja postmodernă, care lasă la latitudinea spectatorului elucidarea: existența lui Joe poate să însemne ceva sau să nu însemne nimic. Miza filmului este contrastul dintre tonul sumbru, realist - fatalist, al relatării și decorurile fulminante, dansul fervent, neonul abundent. Presupunând că Walter Pater avea dreptate afirmând că orice artă aspiră la condiția muzicii, atunci All That Jazz e o sinteză în care o poveste e transfigurată prin muzică
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
fiind doar un cadru, un pretext și o corespondență a "dezhumării" trecutului personajelor, romanul îl lasă oarecum sur sa soif pe cititorul amator de picanteriile ficțiunii, recuperând, ce-i drept, la capitolul imprevizibil și suspans. Dacă descrierea cimitirului (în coloritul sumbru și miasmele sale) și a scenelor erotice se concurează relaționându-se reciproc, tandemul acesta narativ capătă prin permanentă tangență expresivitatea impură a senzualului și morbidului. șa cum confesiunea în scris îndeplinește mai multe funcții, pentru fiecare actant în parte, narațiunea se
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SUB CLAR DE LUNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu ești ca floare albă de crin, Ce-n viață prin a ta prezență, Bucurând al meu sumbru destin, Ai luminat o existență. Acum brăzdează-n nori cocorii, Sub raza lunii până în zori, S-aude cântec de prigorii, Când blânda lună se-ascunde-n nori. Eu îți trimit a mea chemare, Spre tine iubit rătăcitor. Ca tu să-mi aducu
SUB CLAR DE LUNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382672_a_384001]
-
Impresionat de ea mai sunt și acum când o ascult! De aceea, nu mi-a scăzut vreodată admirația pentru aceasta, fiind un model de frumusețe interioară ce dăinuie și acum după atâta timp. Străfulgeră timpul dânsa chiar dintr-o istorie sumbră, în care standardele despre frumusețe nu erau totuși așa de ‘avansate’ ca în zilele noastre. Ori dacă totuși credem c-am pierdut ceva să știm bine că am pierdut instinctul pur, pe care putem să-l recâștigăm prin rațiune și
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
De obicei, Camelia nu mânca așa ceva, dar acum i s-a părut atât de bună! Au terminat și toată pâinea rămasă... În gară, la Brașov, o aștepta mama și sora sa. - N-ai pățit nimic Camelia, că aveam o presimțire sumbră de dimineață? o întrebă mama. - Nu, nu, spuse fata, grăbită. A fost totul bine. Dorea să mai meargă în excursii... și de aceea, evită să spună adevărul. Când ajunseră lângă Spitalul județean, Camelia îi spuse încetișor mamei: - Știi mamă, am
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
a ta. Speranța-mi dispărea din față Iar sufletul zăcea pe trotuar Și pentru prima dată-n viată Înțelegeam cuvântul în zadar! Nu sunt acum decât o umbră, Însă o umbră care te-a iubit. Dar a ales calea cea sumbră Și-n labirint de dor a rătăcit.. De-atunci o lacrimă arzând Îmi însoțește orice clipă. Iar inima de dor gemând Regretă vorba spusă-n pripă. autor Dorina Omota 14.02.2017 Referință Bibliografică: O umbră care te-a iubit
O UMBRĂ CARE TE-A IUBIT... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382821_a_384150]
-
pînă și un haidamac din mafia moldovană, picat întîmplător la oră, cînd vede brambureala din clasă simte nevoia să scoată pistolul, ca să-i potolească! Măi, nu vă bateți joc de școală!... În același București iubit, într-o tavernă mohorîtă, zac, sumbri, beți și săraci, ei, scriitorii, cei care au înțeles primii, din timpuri imemoriale, contradicțiile antagonice dintre vodca rusească și șprițul românesc... Iar strada e plină de limuzine și de cerșetori, și de clasa de mijloc, cîinii... În această lume de
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
care îi sînt apropiați, uneori cu mai multă tenacitate decît orice altceva, simpla afecțiune, tandrețe, fidelitate. Ca analiză, e mai curînd mediocră. Nu remarc un real talent literar la acest diplomat care a cunoscut România într-una din cele mai sumbre perioade ale istoriei sale. Un rol important în carte îl joacă femeile, mai ales două dintre ele, un fel de cuplu diavol și înger: una este frumoasa și focoasa Tania, agent sovietic cu misiunea de a seduce cît mai mulți
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]