12,131 matches
-
loc pe lumea aceasta??? Pe ei este necesar să îi iubim primii!!! Adevărata valoare o dăm când reușim să-l iubim pe cel care ne urăște, ne umilește și ne supără permanent... Spun multor prieteni de-ai mei când îi supără cineva: „Iubește-l pe cel care te necăjește, iubește-l pe cel care te urăște cel mai rău și vei vedea ce se întâmplă...” Poate că eu nu am reușit 100% acest lucru și poate a venit vremea să o
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
momentul în care am înțeles că mi-am irosit toată viața criticându-i pe alții, dar mai ales pe mine însămi, încercând să fiu cât mai perfectă posibil, cât mai atentă să nu greșesc, cât mai severă să nu îi supăr pe alții, însă nu am ținut seama și de mine și de nevoile mele, și de frustrările și nefericirile mele, pe care le mascam mereu cu un zâmbet cald. Păi și cum o fi asta??? Păi ce fel de Fecioară
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
am loc, că aș fi mai mare și... A doua oară, mai de curând, când nepoțelul meu, Rareș, în timp ce mergeam cu el de mână la mașină să plece la București, se oprește în fața mea și mă întreabă: - Bunicule, nu te supăra că plec! Mai vin, cu mami. Îi spun eu să mai vină... Vă dați seama ce bucurie am când am în curte cele două fete cu copiii lor? Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Domnul prof. Viorel PĂTRA a fost
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
tăvălind această onorabilă distincție în dubioasa reputație a lui Becali și în ortodoxismul lui de tarabă. Bănuiam că Gigi Becali are admiratori pentru că "dă" la lume și construiește biserici, bănuiam și că apărătorii din principiu ai Bisericii Ortodoxe se vor supăra, fiindcă mi-am permis să mă leg de mitropolitul Streza. Dar nu m-am așteptat să fiu bălăcărit în toate felurile fiindcă mi-am permis să nu cred că Becali are ce căuta în fruntea sondajelor de opinie, ca personaj
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
în mijlocul fierberei și faci ceva. În fiecare din prietenii mei sunt și eu puțin și nu mă simt exclus din sufletul țării. Te rog să-mi mai scrii despre tine și despre ce se întâmplă acolo și să nu te superi dacă-ți răspund rar. Sunt și eu prizonierul circumstanțelor și al altora. Cu dragoste, Pr. Calciu Alexandria, Va 7 oct. 1991 Dragă Tudorel, Am primit ultimele tale cărți (Eminescu și Mihai Viteazul) într-un hal fără hal. Pe plic scria
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
și fascinant deopotrivă. L-am regăsit la Congres pe același Gheorghe Calciu din anii studenției: calm, echilibrat, tolerant și echidistant. Atacat dur de un român din Franța pentru reconcilierea cu Patriarhia Română, Gheorghe Calciu-Dumitreasa nu numai că nu s-a supărat și n-a luat atitudine, dar a îndurat, ca un adevărat creștin, această critică, a pus în dezbatere publică aceste opinii, inclusiv lipsa de intransigență a bisericilor ortodoxe în raport cu Vaticanul; avea aceeași seninătate pe care i-am cunoscut-o în
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
21 septembrie, Raluca Belciu, referitor la episodul cu vameșii de la Aeroport: - "Bineînțeles, zice reportera, cetățeanul a fost imediat mobilizat de către mascați" (e vorba despre insul care sărise în duba Poliției ca să-și salveze de la reținere, DH); - Ce te miri?, se supără prietenul. Sigur că omul a fost mobilizat, s-o scape pe nevastă-sa... Enciclopedia zicerilor televizate L. Orban: "Avem doi jucători care, în loc să-i faulteze pe adversari, ne faultează pe noi..." C.V.Tudor, la o emisiune "Știrea zilei" (Antena 3
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
făcuse din sufragerie și cabinet de lucru, unde chiar și acum Își mai pierde ore bune printre cărțile bogatei biblioteci cu care-și Împodobise pereții. Se așezară tăcuți. Profesorul Întrebător, musafirii stânjeniți. Nu știau cum să Înceapă. - Dacă nu vă supărați, ne puteți spune unde se află soția dumneavoastră, acum? Întrebă civilul. - Desigur. Este plecată la băi, la Herculane. - De mult? se interesă el. - De câteva zile. În fiecare an face la fel. Abia așteaptă să plece, dar odată plecată nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
înseamnă să trimiți un articol la o revistă internațională, să aștepți câteva luni până ți se comunică observațiile critice ale referenților (dacă nu cumva chiar respingerea articolului), să-l trimiți din nou, refăcut, să aștepți din nou verdictul, să te superi uneori și să încerci să contra-argumentezi, dar până la urmă să-ți vezi (uneori) articolul publicat. Am parcurs această experiență cu ambele tipuri de reviste și azi nu mai concep validarea cercetării altfel decât prin acest dialog internațional. Considerați deci că
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Securitate, ziariști pe care i-am cunoscut și cu care discutam pe culoare, la Casa Scînteii. Cu unii eram în relații de încredere, astfel că pe la zile festive, cum era 23 August, mai spuneam una, alta despre Ceaușescu. Iar ei supărați: ce cult al personalității deșănțat, ce mizerie! Acum cîțiva ani, măcar de 23 August aveau și ăștia grijă să se mai găsească ceva prin Alimentare! Ce le dai la copii să mănînce? După o asemenea întrebare, firește că îmi dădeam
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
dar nu neapărat și fiind la mijloc cariera literară. La aceeași rubrică, Șt. A. continuă războiul cu Istoria lui A. Șt., de data asta prin intermediul unei doamne L. M. din Timișoara. Ceea ce nu înțelege Cronicarul este de ce e atît de supărat Șt. A. pe A. Șt. Una din două: sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic fără nici un merit, și atunci nu e limpede de ce îl ia în serios număr de număr; sau Șt. A. îl socotește pe
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
fi vina noastră, ci va fi meritul tribunalului care ne-a înlesnit ocazia neașteptată a acestui proces. Sperăm că în urma lui, miazmele răspândite de viața și opera Regelui Carol I vor fi atât de înăbușitoare, încât, dacă nu vă vor supăra pe d-voastră, obicinuiți cu asemenea emanații, când vor trece de încăperile acestui tribunal, când se vor răspândi în străzi, peste orașe, în țară, dincolo de hotare, conștiința publică va vedea, în sfârșit, hoitul pe care l-am târât în fața justiției
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
includea unele dintre cele mai bune tablouri de Petrașcu și Iser. I s-a propus însă un preț de nimic, dar efectiv de nimic. Atunci cred că a vândut trei tablouri, dintr-un total de șaptezeci. A fost atât de supărat de faptul că se minimiza valoarea pânzelor din colecție încât a preferat să le facă cadou. Când prietenii, rudele, vecinii veneau să se despartă de noi, înaintea plecării, tatăl meu le dăruia câte un tablou. Acesta a fost sfârșitul colecției
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol. I, p. 113. footnote>, acesta având de luptat împotriva ei întreaga sa viață. Desfrânarea, excelând într-o violență puternică și o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul de a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
putut asista la concertele sale. Cu toată insistența mea pe lângă principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul că „Tereza Carreñon-ar fi pianistă destul de celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea sa!) Și-așa curtea noastră a rămas cu paguba de a nu o putea auzi. Ca soliști se mai perindează în concertele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
permanente", de a-și "simți" mereu adversarii și de a-i doborî unul după altul: "Critica e dialog, chiar dacă uneori mai corosiv, mai caustic. Dar fondul ei nu poate fi atins de această împărțire în dușmani și amici. Ne mai supărăm unii pe alții, ne mai înțepăm, dar nu cu prejudicierea dialogului. Afară, desigur, de criticii de direcție, de criticii-șefi, a căror militanță nu suferă contrazicerea". Cronicarul împărtășește, împreună cu Al. Cistelecan, felul acesta de a vedea critica literară. Despre evenimentul literar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
făceau publică ura pe care au simțit-o, în permanență pentru Nicolae Ceaușescu. Uimirea mea venea din faptul că, scrutându-mi memoria nu-mi amintesc să fi urât vreodată pe cineva, necum o entitate cvasi-abstractă precum Nicolae Ceaușescu. Pot fi supărat pe cineva într-o chestiune punctuală (îmi trece repede), pot disprețui pe altcineva (după mai multe probe irefutabile de încremenire a respectivului în proiect, sfârșesc prin a-l ocoli), pot refuza pentru câteva zile dialogul cu cineva care mi-a
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
sodomul/ apei, neam cu omul,/ dulfe,/ pește glasnic și neorb, - / dă, tu, curs chemărilor/ noastre, cînd afund ne sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
au identificat pe autorii violențelor, stabilind că aceștia sunt C.C. și L.F.B. Cei doi au recunoscut că în ziua respectivă, în timp ce se deplasau cu mașina pe strada Popa Șapcă spre Hotelul Continental, pe trecerea de pietoni de lângă Palatul Dicasterial, avocatul, supărat că nu i-au cedat trecerea a lovit cu o brichetă în parbriz, iar iei au coborât și l-au lovit. Declarațiile a patru martori ai incidentului, dar și testul cu aparatul poligraf au arătat că inculpații nu au luat
Agenda2004-14-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282267_a_283596]
-
grosolan. Tocmai de aceea, cunoscute corporații în domeniul Internetului gândesc deja la introducerea unei taxe de e-mail, care va reduce considerabil apetitul pentru asemenea practici. Cel puțin așa se speră, iar internauții nu pot fi decât de acord. Dacă sunteți supărat pe cineva care-și face reclamă pe Internet pe banii dumneavoastră, mergeți pe www. efrauda. ro, rubrica „sesizați“ și reclamați cele de reclamat. Cu puțin noroc, veți fi luat în seamă. Autorul acestor rânduri a încercat, însă firma reclamată, dacă
Agenda2004-16-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282305_a_283634]
-
citit astă seară?”, “Eu, eu...” Câteodată se prelungea până seara târziu. Până când? Până când puneam eu “punct”. Care erau relațiile dintre membri? Era cea mai perfectă democrație, toți eram egali, nu aveam “grade”. Shaul Carmel nu suporta critica și totdeauna se supăra. La Cenaclu veneau de la Beer Sheva; Dr. Elias Ervin venea de la Ashkelon... Andrei Fischof venea de la Haifa; el scrie primele poezii în limba ebraică. Preotul Chirilă, cât a stat în Israel, venea regulat la Cenaclu. Printre membrii a fost și
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
artist, nici chiar creator popular cum i-au zis unii la Muzeul Satului, nu-i spune operă muncii sale. Îi spune truda de-a lăsa în urmă o istorie a culturii românești așa cum n-a mai povestit-o nimeni. Îl supără chiar goana după senzațional a presei postdecembriste și faptul că unele din „domnișoarele reporterițe“ care-au dat ochii cu câte un colțișor din lumea lui i-au tratat cei aproape 30 de ani de migală drept o trăsnaie, un fel
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Își va pierde Gărâna parcul de sculptură monumentală? Supărat pe indiferența autorităților și oamenilor de afaceri, artistul plastic Bata Marianov vrea să mute lucrările la Caransebeș „Trăim într-o epocă a subculturii și aceasta este o realitate la nivel global. Neobarbaria ne bate la poartă. Globalizarea economică își spune
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
pune astfel în legitimitate subcultura de tip american, așa-numită cultură Coca-Cola. De aceea, am făcut un apel către intelectualii europeni, document pe care l-am trimis inclusiv cancelarului german Gerhard Schröder, și Parlamentului European”. Bata Marianov este însă la fel de supărat și pe „băcanii culturali” din România. Când, alături de Liviu Bu-toi și cu sprijinul logistic al lui Gheorghe Tăuș, a lansat Festivalul de Jazz de la Gărâna, avea planuri mari. Dorea să realizeze în acel sat cărășean un program cultural global, un
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]