525 matches
-
luptă", am fost educați în cultul marilor idealuri și misii culturale, paralel cu trufașa depreciere a comercialului, a bunei frivolități, a ludicului de piață. Ce mare scofală cu topurile? Este un joc gazetăresc la fel de important sau insignifiant, de semnificativ sau superfluu, precum chestiunea generațiilor, a promoțiilor, a segmentării temporale pe cinci-nale, pe decenii sau pe 30 de ani. Totul este o convenție, o schematizare din rațiuni demonstrative, degeaba se supără autorii că sunt discutați la grămadă, vânduți la pachet etc. Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fenomenale ale universului pot afecta negativ componentele imaginative umane, în sensul că le pot încetini activitatea, precizează Blake în Annotations to Wordsworth's Poems: "Natural Objects always did & now do Weaken deaden & obliterate Imagination în Me" (E: 665). Aproape devine superfluu să afirm că, la un nivel pur estetic, imaginația dobândește un statut privilegiat. Devine transparență ideea, susținută în Annotations to Wordsworth's Poems, ca Blake atribuie imaginației nu numai stadiile incoative ale creativității, ci și pe cele finale: "One Power
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
măsură depășită), există o diferență semnificativă între numerele aritmetice (care descriu obiectele în mod matematic, fără a lua în considerare proprietățile lor subtile) și cele simbolice (care subîntind legături misterioase, dar fundamentale cu obiectele cărora le corespund).169 Devine aproape superfluu să afirm că numerele, văzute mai ales in dimensiunea lor simbolică, joacă un rol capital în gândirea și în opera lui Blake. Artistul atribuie numerelor proprietăți specifice. În cele ce urmează, voi pune în discuție doar cazul numeralului cardinal 4
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reproșurile legii, ale moralei, ale binelui și răului, ale viciului și virtuții, reproșuri promulgate de ordinea socială și reluate în cor de mulțime". (Onfray, 2008, p. 131) Dar școala s-a îndepărtat de natura copilului? Dacă întrebarea poate părea unora superfluă, să ne amintim de afirmația lui Nasim Taleb: "Puțini realizează, de pildă, că noi modificăm prin tratament creierul elevilor ca să-i facem să se adapteze la programa școlară în loc să procedăm mai degrabă invers". (Taleb, 2011, p. 8) Putem vorbi de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nici împotriva acesteia, pierzându-și relevanța moral-religioasă pe care încă o avea ca postulat al rațiunii practice. Cade în indiferență. • Lumea "adevărată" o idee ce nu mai e de nici un folos, nemaiavând nici măcar caracterul unei îndatoriri -, o idee ajunsă nefolositoare, superfluă, prin urmare o idee infirmată: hai să lichidăm cu ea!100 În ultimele două capitole ale sintezei sale, Nietzsche începe să-și prezinte propria perspectivă filozofică. O arată deja faptul că expresia "lume adevărată" este pusă acum între ghilimele. De
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nietzsche se gândește aici la propria operă de demolare care prin Știința voioasă, a ajuns la un prim rezultat: se află la început, în faza gândirii aurorale, chiar dacă nu încă în plină amiază. Dar după abolirea lumii suprasensibile, ca ipoteză superfluă, mai rămân deschise încă două probleme: ce se întâmplă cu locul în care se afla lumea ideală și care, după abolirea acesteia, rămâne gol? Și care este sensul lumii sensibile după abolirea lumii ideale? Se impune un pas ulterior în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prelungesc viața, ce mobilizează și exploatează resursele planetei furnizează un ghid cu mult mai eficient și coercitiv al comportamentului decât o poate face morala. Impun obligații care constrâng mai mult decât toate tipurile de morală scrise de istoria umanității, făcând superfluu, de aici înainte, orice alt imperativ. Știința și tehnica organizează viața pe planetă cu forța ineluctabilă a unei mutații geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
e vorba de ultimii doi ani ai școlarizării obligatorii) și, pe de altă parte, de dorința de a surprinde un moment (preadolescența) în care influența părinților este încă suficient de consistentă pentru ca problemele puse în discuție să nu apară ca superflue. Pentru precizarea populației la care ne referim, am avut mai multe variante: puteam viza elevii claselor a VII-a și a VIII-a la nivelul județului, al unui oraș etc. Am preferat populația elevilor ultimelor două clase gimnaziale din școlile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să conducă la cauza sa, ci ca fiecare trăsătură pe care o folosește să servească la sublinierea rolului acestui procedeu" (p. 457). Denotînd fragmentul de elocință, el adaugă: Tot ceea ce în Descrierea oratorică nu prezintă interes decît pentru imaginație, este superfluu și vicios" (id.). În același spirit, dar cu un secol mai devreme, în 1690, în cel de-al treilea dialog al Paralelei dintre Antici și Moderni (Parallèle des Anciens et des Modernes), Ch. Perrault insistase deja asupra dificultății de a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a guardianilor, făcut în prezența papei cu ocazia demiterii fratelui Elia, a fost abrogat în următorul capitul general, tocmai din cauza insolenței acelor reprezentanți. Unii frați, într-adevăr, cereau să fie eliminați definitiv custozii din Ordin, spunând că slujirea lor era superfluă. Fratele Aymon se afla dincoace de Alpi când, în miezul iernii, i-a venit citația din partea protectorului Ordinului și a altor cardinali. El a răspuns într-un mod atât de convingător acuzațiilor aduse împotriva sa, încât a recâștigat bunăvoința lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
făcut prizonier în teritoriile de dincolo de mare, adică în 1250 (p. 311). Iar acum suntem în anul 1284 și încă nu am încetat să lucrez la multe alte cronici care, după părerea mea, sunt optime, din care am eliminat lucrurile superflue, false sau contradictorii și anumite abuzuri (p. 311-312). ...În anul 1259, locuiam în Borgo San Donnino și am compus și am scris un alt Libro dei tedii [Cartea plictiselilor, n. tr.], asemenea lui Patecchio (p. 674). 2. Sfântul Francisc de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
porumb trei ani la rând pentru a-i modera forțele productive; dacă s-ar semăna grâu, tija ar crește prea tare; trasă de propria greutate, s-ar culca la pământ și spicul n-ar ajunge la maturitate. Îngrășământul e considerat superfluu; bălegarul nu este adunat și nu se vinde; se plătește ca să fie ridicat. Avem aceste detalii de la unul dintre oamenii cei mai importanți și mai instruiți în materie de agronomie din București 99. Principatele Unite ar cuprinde cu ușurință zece
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care era cel mai popular dintre poeții dramatici. În Medeea 85-88, scholiastul Îi acuză pe actori că nu au Înțeles interpuncția exactă din v. 85 și că au alterat În con secință textul; adaugă apoi corect că v. 87 este superfluu, iar originea lui se află Într-un pasaj alăturat. Uneori scholiaștii, ca și Învățații moderni, sînt prea dornici să se folosească de armele lor. Un exemplu amuzant apare În Oreste 1366- 1368: corul anunță că unul dintre fri gieni urmează
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
interferență conștientă, dar nu admisă În mod deschis, cu tradiția. Alterările de tipul acesta sînt deosebit de primejdioase, pentru că este adesea foarte greu să se demonstreze că un text bazat pe ele a fost deformat. Cum multe dau impresia unui material superfluu, tendința generală este de anulare a lor; numai că există fără Îndoială material superfluu (sau al cărui caracter indispensabil nu poate fi demonstrat) În orice original. În felul acesta, ia naștere o problemă spinoasă. Istoria interpolărilor este strîns legată de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sînt deosebit de primejdioase, pentru că este adesea foarte greu să se demonstreze că un text bazat pe ele a fost deformat. Cum multe dau impresia unui material superfluu, tendința generală este de anulare a lor; numai că există fără Îndoială material superfluu (sau al cărui caracter indispensabil nu poate fi demonstrat) În orice original. În felul acesta, ia naștere o problemă spinoasă. Istoria interpolărilor este strîns legată de cea a falsi ficării Întregii opere. Dacă un arhetip (sau codex unicus) este În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sesc și codice care s-au pierdut, se indică În ce fel li se pot recupera lecțiunile. Nu trebuie uitate edițiile uma nistice și Îndeosebi edițiile princeps, adesea copii ale unor codice care, după folosirea pentru tipar, au fost considerate superflue și s-au pierdut (de aceea edițiile princeps pot avea valoarea unor codice). De o importanță aparte pentru critica de text este tradiția indirectă: de aceea trebuie tratată În prefață, imediat după cea directă. Se trece apoi la indicarea edițiilor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
totul: “Nemișcați deodată brazii! / Sevele se-așează-n noapte. / Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strîmt. / Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvînt.” De-acum comunicarea, care se proptea În cîrjele cuvintelor, devine superfluă și poate Începe cuminecarea. De-acum Înțelegem cu inima, și ea ținută Însă sub surdină. “Strîns ținută sub surdinăca o pîlpîire de lumină inima tresare. Și răspunde-n Ursa Mare.” De-acum orice tremur de geană și orice pîlpîire, orice
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să le comenteze afectiv sau moral. Textul lui Defoe este unul prozaic urmărind să comunice autenticitatea faptului și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică este transparența, „preocuparea de a lăsa faptele să vorbească singure, povestea să aibă singură grijă de ea”. Stilul este caracterizat drept pozitivism flegmatic, iar precizia sa rece, lipsa de emotivitate par inocente, nepremeditate. Dacă acum ne uităm
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ghicindu-mi gândul vântul șugubăț Cornel Beldiman SÎnt evocate două lucruri: rochia și vîntul. Între ele gîndul neexplicitat al presupusului autor. Sau, mai curînd, observator. Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu să fie menționate. Și economia haiku-ului, și discreția lui impun această elipsă care, În același timp, comprimă textul și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pierdută, cea a lui Niobe și Laocoon, până la superfluitățile luxurioase ale artei lipsite de rigoare de astăzi: schema lui Winckelmann. "Artele desenului au început, ca toate invențiile omenești, cu necesarul; după aceea, s-a căutat frumosul, ajungându-se apoi la superfluu; iată cele trei trepte principale ale artei"* (Winckelmann). Două și numai două direcții sunt posibile în interiorul acestei concepții: vectorul vesel și vectorul trist. Renașterea a cântat Înălțarea; Luminile, părăsirea. Romantismul german urmează mișcarea de temporalizare în maniera sa, punând timpul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai este limitată la trăsăturile prințului sau ale donatorului de pe retablu. Erele se divid în perioade și se subdivid în epoci. Dacă această regulă e valabilă în geologie pentru cuaternar și în preistorie pentru paleoliticul superior, n-o vom socoti superfluă pentru ultimii cinci sute de ani, în care, foarte probabil, Piero della Francesca și Pablo Picasso nu pot fi judecați cu aceleași cuvinte. O privire mai fină asupra "erei artei" ar distinge, fără îndoială, o perioadă clericală și curială, aproximativ
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în documente, într-adevăr, cu formele Hoinden, Hwinden. Propunerea unora privind derivarea magh. Hunyad cu sufixul toponimic slav -in (> Huiedin) este superfluă și ar însemna acceptarea unei formații hibride maghiaro-slave. Ialomița Așa cum observa Dragoș Moldovanu, Ialomița este singurul hidronim major (are o lungime de 414 km și o suprafață a bazinului de 10 000 km2) din țara noastră care provine din slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Turdeni (sat din județul Harghita, numit în maghiară Tordátfalva). Turda este folosit și ca antroponim (sub formele Turd, Turda, Turdea și diminutivat Turdaș). Derivarea propusă a formei Turdaș din ceh Turdiș, Turdișa sau din srb. Tvrdoș este în acest caz superfluă. Cîteva etimologii sunt inacceptabile din motive lingvistice sau istorice: tătăr. tor, „sare“, numele Tur al unui conducător hun (neatestat însă), magh. túr, „a scurma, a săpa“, sl. tur, „zimbru“, sufixul maghiar -d, care s-ar fi adăugat uneia dintre aceste
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ulterioare abordarea raportului dintre română și italiană. Întrucât romanitatea orientală este mai apropiată teritorial, temporal și în sine de fenomenul etnolingvistic italian, a apărut ideea unei posibile filiații italiene a limbii române. Această chestiune, pe care astăzi o privim ca superfluă, preocupa în epocă pe cronicarii și istoricii atrași de „misterul” constituirii limbii române. Cantemir punea această problemă în dependență directă de istoria, reconstituită de el, a neamului românesc: după cum acesta îi continuă nemijlocit pe romani, tot așa și limba română
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
candu, lucru curiosu, nu espreme nemica d’in ale animei cuventulu gându, care déro cu dereptu a cadutu mai de totu in lupt’a sea cu cogitu; se dàmu câteva essemple, cari se arrete invederatu co gându e cu totulu superfluu in limb’a: a avé, a pune gându la ceva sau cineva = a avé, a pune cogitu la ceva sau cineva; nu mi vine in gându, n’am gându a face = nu mi vine in cogitu (in mente), n’am
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]