484 matches
-
între teoriile clasice și cuantice. A aplicat pe larg fizica nucleară la explicarea proceselor din nucleele stelare. În anul 1942 a sugerat un model al învelișului unui gigant roșu, iar mai târziu a studiat rolul neutrinilor la exploziile novelor și supernovelor. În anii 1946-1948 a elaborat teoria formării elementelor chimice prin procesul de captare consecutivă de neutroni, iar mai târziu și modelul "Universului fierbinte", în care un loc îi revine radiației de fond, estimînd temperatura acesteia cu o eroare de 2
George Gamow () [Corola-website/Science/313626_a_314955]
-
se determine dimensiunile norului de gaz, distanța până la nor, ceea ce rîndul său permite să se calculeze constanta Hubble și vârsta Universului. Sunyaev a sugerat în anul 1984 o metodă de diagnostic a gazului fierbinte în aglomerările de galaxii și relictele supernovelor în baza măsurătorilor în diapazon de unde milimetrice al tranzițiilor între subnivelurile structurii hiperfine a atomilor de tip hidrogenoid sau litioid. În anii 80 ai sec XIX s-a ocupat de asemenea de astronomia- γ și Roentgen. A condus exeprimentul sovieto-francez
Rașid Siuneaev () [Corola-website/Science/313762_a_315091]
-
este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produs de firma Bosch, ce echipează modelul Dacia Nova. În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
firma Bosch, ce echipează modelul Dacia Nova. În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, și un diesel de 1,9
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, și un diesel de 1,9 litri. În 2004 se încetează producția modelelor Berlină și Break și se lansează
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, și un diesel de 1,9 litri. În 2004 se încetează producția modelelor Berlină și Break și se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare, în special
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
nu pot ajunge. Astfel de exemple sunt Algol, Sirius și Cygnus X-1 (dintre care una dintre membre este probabil o gaură neagră). Stelele binare sunt obișnuite ca nuclee ale multor nebuloase planetare, fiind generatoare atât de nove cât și de supernove de tip Ia.
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
cameră prismatică, toate acestea fiind destinate în principal studiului cometelor. Putem menționa de asemenea coronograful lui Lyot de 20 cm, instalat provizoriu pe Masă, înainte de a fi transferat la Observatorul Pic du Midi. În 1960, studiul cometelor lasă loc studiului supernovelor, iar Masa Ecuatorială este deposedată de instrumentele de mai sus, care sunt înlocuite cu un telescop Schmidt (diametru de 62 cm, distanța focală de 1 metru), respectiv de un telescop Cassegrain cu distanța focală de 4 metri, la un diametru
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
în 2013, Misiunea Gaia, care va aplica tehnicile astrometriei în recensământul stelar. Măsurătorile astrometrice sunt utilizate de către astrofizicieni pentru a constrânge anumite modele în mecanica cerească. Prin măsurarea vitezelor pulsarilor, este posibil să se pună o limită pe asimetria exploziilor supernovelor. De asemenea, rezultatele astrometrieii sunt utilizate pentru a determina distribuția materiei întunecate în galaxie. Astronomii folosesc tehnici astrometrice pentru urmărirea obiectelor din apropierea Pământului. Astrometria este responsabilă pentru detectarea mai multor obiecte din sistemul solar record. Pentru a găsi astfel de
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
adică un an-lumină la fiecare 1.400 de ani, sau o Unitate Astronomică la fiecare 8 zile. Soarele este o stea din a treia generație, a cărei formare este posibil să fi fost declanșată de undele de șoc ale unei supernove aflate în vecinătate. Acest fapt este sugerat de prezența în abundență în Sistemul nostru Solar a metalelor grele cum ar fi aurul și uraniul; cea mai plauzibilă explicație a provenienței acestora fiind reacțiile nucleare dintr-o supernova sau transmutațiile prin
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
șoc ale unei supernove aflate în vecinătate. Acest fapt este sugerat de prezența în abundență în Sistemul nostru Solar a metalelor grele cum ar fi aurul și uraniul; cea mai plauzibilă explicație a provenienței acestora fiind reacțiile nucleare dintr-o supernova sau transmutațiile prin absobția de neutroni din interiorul unei stele masive de generația a doua. Masa Soarelui este insuficientă pentru a genera explozia într-o supernovă, în schimb, în 4-5 miliarde de ani, el va intra în faza de gigantă
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
și uraniul; cea mai plauzibilă explicație a provenienței acestora fiind reacțiile nucleare dintr-o supernova sau transmutațiile prin absobția de neutroni din interiorul unei stele masive de generația a doua. Masa Soarelui este insuficientă pentru a genera explozia într-o supernovă, în schimb, în 4-5 miliarde de ani, el va intra în faza de gigantă roșie, straturile exterioare urmând să se extindă, în timp ce hidrogenul din centru va fi consumat, iar miezul se va contracta și încălzi. Fuziunea heliului va începe când
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
este aproape circulară, și vitezele orbitale din apropierea Soarelui sunt aproape la fel de rapide ca și cele ale brațelor spirale. Prin urmare, Soarele tranzitează brațele galaxiei foarte rar. Deoarece în zona orbitală a Soarelui (adică în zona brațelor spirale) există mai puține supernove, instabilități gravitaționale și radiații care ar putea distruge sistemul solar, astfel Pământul a avut lungi perioade de stabilitate în care viața a putut să prospere. De asemenea, sistemul solar se află poziționat cu mult în afara zonelor foarte aglomerate cu stele
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
catastrofale pentru viața de pe Pământ. Radiațiile intense ale centrului galactic ar putea, de asemenea, să perturbe evoluția formelor de viață complexe. Chiar și pentru localizarea curentă a sistemului solar, unii savanți au presupus ca acum 35 000 de ani, unele supernove să fi afectat negativ viața de pe Pământ, prin aruncarea unor fragmente de nucleu stelar spre Soare sub forma unor fire de praf radioactive și chiar obiecte mai mari, asemănătoare cometelor. În imediata vecinătate galactică a sistemului solar se află Norul
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
împrăștiată cunoscută ca Bula Locală, o cavitate în formă de clepsidră din mediul interstelar de cel puțin 300 de ani lumină în lungime. Bula este saturată cu plasmă de temperatură înaltă ceea ce sugerează că a fost produsă recent de unele supernove. Sunt relativ câteva stele aflate la mai puțin de zece ani lumină (95 de trilioane de km) de Soare. Cel mai apropiat este sistemul triplu stele Alfa Centauri, din constelația Centaurul, aflat la 4,4 ani lumină distanță și compus
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
II-lea. Calitățile de observator ale lui Tycho Brahe sunt acum completate cu cunoștințele excepționale de matematică ale lui Kepler. După moartea lui Brahe în anul 1601, Kepler devine urmașul lui ca matematician și astronom imperial. În 1604 Kepler observă "Supernova 1604" și publică observațiile sale în lucrarea "De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte și enunță a doua lege
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
Brahe determina poziția stelelor și planetelor cu ajutorul unui compas și al unui cvadrant / „cadran” special conceput de el, constatând multe greșeli în datele existente. Aici descoperă el în anul 1572 o stea necunoscută până atunci ("stella nova") în constelația "Cassiopeia" (supernovă SN 1572). Frederic al II-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei, îi pune la dispoziție mijloacele financiare pentru construirea unui observator astronomic pe insula Hven (1576), unde Brahe își face observațiile timp de 20 de ani și care devine cel
Tycho Brahe () [Corola-website/Science/298345_a_299674]
-
compuse din diferite gaze. Brusc, ele explodează și materia lor se împrăștie în spațiu. Este un adevărat joc de artificii cosmic. În mod violent, steaua devine de 10 miliarde de ori mai luminoasă decât Soarele. Acest fenomen poartă numele de supernovă. După explozie, nu mai rămâne din ea decât miezul. În funcție de masa pe care o are, acesta devine fie o stea de neutroni, fie o așa-numită "gaură neagră". O supragigantă nu este distrusă complet de explozie. Aceasta își dezvelește doar
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
și televiziune, cât și în radio, astfel că deține funcția de Director general al Unicorn Productions - Audio/Video Production Company (1996-2008); realizator la postul de radio Europa Nova (1997-1998) și ActivFM (1998-2005); Producător si realizator de emisiuni de televiziune la SuperNova TV (1997-1998) și Tele7abc (1998-2000); Redactor-șef al revistei "Umbrela"; redactor la revistele "Săptămâna", "Viața capitalei", "L.I.R. Magazin" și "Viața" (1990-1996). De asemenea este și realizatorul emisiunilor de radio "Piața de vechituri", "Unda de șoc", "Retrotop", "Omul de luni" și
Claudiu Ciprian Tănăsescu () [Corola-website/Science/318146_a_319475]
-
De exemplu, Nick Bostrom spune: Unele pericole prevăzute (deci nu sunt membre ale categoriei curente), care au fost excluse din listă pe motiv că ele par prea puțin probabil să provoace un dezastru definitiv la nivel mondial sunt: erupțiile solare, supernovele, exploziile de găuri negre sau fuziuni, exploziile razelor gamma, erupții din Centrul Galactic, acumularea de poluare în aer, pierderea treptată a fertilității omului, precum și diverse scenarii apocaliptice religioase. Există o serie de teorii cosmologice cu privire la soarta finală a universului care
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
eradica omenirea. Dacă niște extratereștri ostili ar ajunge pe Terra, ei ar putea eradica oamenii (specia Homo sapiens). Erupția unui super-vulcan ar putea cauza extincția omenirii, prin efectele climatice. Prăbușirea unui asteroid sau comete ar putea produce extincția omenirii. O supernovă apropiată ar putea distruge planeta. Sir Isaac Newton (1642-1727) a studiat texte vechi și a bănuit că sfârșitul lumii s-ar întâmpla nu mai devreme de anul 2060, deși a fost reticent să spună o dată exactă. Convingerea bazată pe calendarul
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
de ori mai mare decât cea a Soarelui și cu o masă cuprinsă între 100 și 150 mase solare, fiind una dintre cele mai mari stele descoperite vreodată. Din cauza masei sale și a vârstei, este așteptat să explodeze într-o supernovă în următorii ani astronomici. Steaua este momentan cel mai mare obiect care poate fi studiat în detaliu. Deși este posibil să existe alte stele mai luminoase și mai masive, are cea mai mare configurație cunoscută. Unul dintre rivalii săi este
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
o masă mai mare de 120 de ori decât masa soarelui depășesc limita lui Eddinghton și probabil gravitația lor este destul de puternică astfel încât să-și susțină radiația și gazul. Pentru astrofizicieni, cea mai importantă este erupția Etei Carinae sau falsa supernovă, astfel lumina călătorește pe o distanță de 8.000 de ani lumină. Eta Carinae produce într-un an aproximativ tot atâta lumină ca și o explozie de supernovă. Un aspect interesant al stelei este schimbarea luminozității. Pentru un moment este
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
gazul. Pentru astrofizicieni, cea mai importantă este erupția Etei Carinae sau falsa supernovă, astfel lumina călătorește pe o distanță de 8.000 de ani lumină. Eta Carinae produce într-un an aproximativ tot atâta lumină ca și o explozie de supernovă. Un aspect interesant al stelei este schimbarea luminozității. Pentru un moment este clasificată ca fiind o variabilă albastră stea dublă. Când Eta Carinae a fost introdusă pentru prima dată într-un catalog în anul 1677 de către Edmond Halley, i s-
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]