1,227 matches
-
în comună de FRDS, iar membrii noii întreprinderi au oferit o mică expoziție ad-hoc a unor produse din lemn recent realizate. În privința nevoilor de instruire a beneficiarilor, ele nu pot fi, de regulă, total satisfăcute în timpul cursurilor de instruire, iar supervizorul este cel care poate acoperi, prin interacțiunea constantă și vizitele în teren, expectațiile și incertitudinile beneficiarilor. În cadrul unui studiu intern al FRDS, efectuat după sesiunile de instruire a Agenților de Execuție în proiectele de Mică Infrastructură Rurală din faza-pilot a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sesiuni de instruire rămân în continuare cele referitoare la „procedurile de achiziții” (vezi caseta următoare) . Chiar și în condițiile unei educații de nivel superior a liderilor de proiect și a unei comunități cu un capital social ridicat, asistența oferită de supervizori (în speță în domeniul achizițiilor) este esențială pentru înlăturarea riscurilor de implementare. Nevoi de instruire a beneficiarilor de proiecte FRDS (concluzii) Impactul instruirilor asupra administrării proiectului a fost unul consistent în toate proiectele analizate, membrii C.C.P. (Comitetul de Conducere a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de instruiri, s-a relevat că mai este nevoie de precizări suplimentare în ceea ce privește achizițiile (nu atât procedurile, care păreau însușite, cât conținutul unor capitole de cheltuieli sau chiar cheltuieli punctuale, în special cele legate de promovare), limitele de competență ale supervizorilor (s-a înțeles mai greu faptul că supervizorii nu emit reguli noi în afara manualelor și regulamentelor aprobate de FOND, dar pot face unele recomandări strict în limita proiectului supervizat). În același timp, s-a observat că, în unele proiecte, președinții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nevoie de precizări suplimentare în ceea ce privește achizițiile (nu atât procedurile, care păreau însușite, cât conținutul unor capitole de cheltuieli sau chiar cheltuieli punctuale, în special cele legate de promovare), limitele de competență ale supervizorilor (s-a înțeles mai greu faptul că supervizorii nu emit reguli noi în afara manualelor și regulamentelor aprobate de FOND, dar pot face unele recomandări strict în limita proiectului supervizat). În același timp, s-a observat că, în unele proiecte, președinții CCP, mai ales cei fără pregătire economică, au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
puține și să reluați întregul proces. Evitați, de asemenea, să „intercalați” etape noi, care generează modificarea datelor achiziției sau încălcarea unui principiu de bază, ca: transparența, condiții egale pentru participanți etc. Ghidul achizițiilor are rolul de a explica clar atât supervizorilor, cât și beneficiarilor cum trebuie să se procedeze, care sunt pașii în realizarea unor achiziții de bunuri și servicii și ce rol are fiecare. De asemenea, el poate furniza o serie întreagă de instrumente standardizate, care să reducă riscurile de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
recepție, invitație la cotație, rapoarte de evaluare diverse, modele de contracte pentru execuție lucrări etc.). Ghidul de achiziții, alături de alte materiale (de exemplu, Ghidul comunității, regulamente de supervizare), ajunge să aibă impact în comunitățile în care se implementează proiecte prin intermediul supervizorului: „Supervizorul ne-a spus: «uite măi băieți ghidu’ ăsta e biblia noastră». Și, la sfârșit [al vizitei, n.n.], ne-a dat o listă cu ce trebuie să facem până data viitoare. Asta, asta și cu asta. Și, oricând nu eram
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
invitație la cotație, rapoarte de evaluare diverse, modele de contracte pentru execuție lucrări etc.). Ghidul de achiziții, alături de alte materiale (de exemplu, Ghidul comunității, regulamente de supervizare), ajunge să aibă impact în comunitățile în care se implementează proiecte prin intermediul supervizorului: „Supervizorul ne-a spus: «uite măi băieți ghidu’ ăsta e biblia noastră». Și, la sfârșit [al vizitei, n.n.], ne-a dat o listă cu ce trebuie să facem până data viitoare. Asta, asta și cu asta. Și, oricând nu eram siguri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
clar și îi dădeam câte un telefon. Și, de multe ori, ne suna el, să vadă ce am mai făcut”. Lecțiile învățate din practica implementării de proiecte și erorile săvârșite sunt utile pentru experiența în FRDS și sunt folosite de supervizori în asistența altor beneficiari. Ele pot fi incorporate ca studii de caz în materialele de instruire (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Studii de caz (lecții) în domeniul achizițiilor FRDS Sursa cazului Prezentarea cazului Consecințele Lecție Ghidul achizițiilor FRDS, mai 2003
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ale furnizorilor care au fost reinvitați. Documentele tehnice pentru utilaje și echipamente trebuie pregătite cu acuratețe, astfel încât cotațiile primite să fie comparabile cantitativ și calitativ. Pentru acest lucru, este nevoie de îndrumarea unui specialist în domeniu și de colaborarea cu supervizorul. Focus grup, noiembrie 2006, Atelier de brichetare rumeguș, Hangu „Credeam că toată instalația aia va intra într-o încăpere, așa, de zece pe zece. M-am trezit că trebuie să aduc o instalație destul de înaltă, 11, 10 metri, cu ridicat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
costisitoare și conduc la întârzieri. Supervizarea ca proces de control (monitorizare și evaluare) Specialiștii supervizării se situează la un nivel intermediar din punct de vedere organizatoric și au funcții efective de control în comunități sau grupuri umane (vezi figura 4). Supervizorii realizează activități de monitorizare specifice (în terenul beneficiarilor) și raportează agențiilor de implementare (monitorilor sau departamentelor de monitorizare ale acestora) despre progresul proiectelor. Figura 4. Locul supervizorului în „organigrama” programelor de dezvoltare comunitară Supervizorii pot participa și la introducerea de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au funcții efective de control în comunități sau grupuri umane (vezi figura 4). Supervizorii realizează activități de monitorizare specifice (în terenul beneficiarilor) și raportează agențiilor de implementare (monitorilor sau departamentelor de monitorizare ale acestora) despre progresul proiectelor. Figura 4. Locul supervizorului în „organigrama” programelor de dezvoltare comunitară Supervizorii pot participa și la introducerea de informații în sistemul informatic, despre progresul comunității în implementarea proiectelor. Periodic, ei au calitate de evaluatori, solicitându-se, în cadrul sarcinilor curente, să ofere informații, printr-un sistem
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau grupuri umane (vezi figura 4). Supervizorii realizează activități de monitorizare specifice (în terenul beneficiarilor) și raportează agențiilor de implementare (monitorilor sau departamentelor de monitorizare ale acestora) despre progresul proiectelor. Figura 4. Locul supervizorului în „organigrama” programelor de dezvoltare comunitară Supervizorii pot participa și la introducerea de informații în sistemul informatic, despre progresul comunității în implementarea proiectelor. Periodic, ei au calitate de evaluatori, solicitându-se, în cadrul sarcinilor curente, să ofere informații, printr-un sistem de indicatori de progres al proiectului. „Evaluarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Prin supervizarea supervizării calității de către un specialist în controlul și asigurarea calității se poate susține mai bine durata de viață a unei investiții comunitare. În condițiile unor investiții de mici dimensiuni, ciclul de avizare și control al calității de către un supervizor cuprinde doar trei etape: consultarea, avizarea prealabilă și recepția (vezi figura 5). Figura 5. Ciclul de avizare și control al calității activităților și procedurilor Pentru asigurarea calității se aplică o serie întreagă de proceduri scrise, care conțin... scopul și domeniul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proceduri documentate, în cel al organizării și participării există proceduri normative, dar în sfera motivării beneficiarilor procedurile lipsesc (sau au un caracter implicit nu întotdeauna corect determinat), ceea ce generează multe dificultăți, dar și succese neașteptate. Multe succese depind de pregătirea supervizorului în facilitarea socială, de calitățile și abordările empatice, de deprinderea unor tehnici de comunicare persuasivă și a unor procedee de inițiere a angajamentului (vezi secțiunile următoare). Supervizarea ca proces de organizare „Supervizorul venea, discuta 20-30 de minute cu contabilul și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și succese neașteptate. Multe succese depind de pregătirea supervizorului în facilitarea socială, de calitățile și abordările empatice, de deprinderea unor tehnici de comunicare persuasivă și a unor procedee de inițiere a angajamentului (vezi secțiunile următoare). Supervizarea ca proces de organizare „Supervizorul venea, discuta 20-30 de minute cu contabilul și apoi ne lua pe noi, ăștialalți, și luam fiecare lucru în parte. Nu le știa el pe toate, dar de multe ori ne-a dat un curaj, ne-a îmbărbătat și ne-
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și am răspuns, să merg la alte proiecte, la unii care se cam încurcaseră, să le spun cum am făcut noi” (lider de proiect FRDS, Hangu, județul Neamț). Supervizații deja angajați și motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal de manifestare a supervizării ca proces de organizare. Supervizorul nu intervine decât
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal de manifestare a supervizării ca proces de organizare. Supervizorul nu intervine decât în momentele în care constată existența unor factori sau aspecte negative ce pot afecta derularea contractului de grant. Beneficiarii sunt cei care se organizează, în conformitate cu procedurile, avizele și în condițiile stabilite de reglementările legale. Cele mai numeroase
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în conformitate cu procedurile, avizele și în condițiile stabilite de reglementările legale. Cele mai numeroase acțiuni care necesită organizare pe parcursul unui proiect sunt cele de achiziții și de mobilizare a contribuției comunității (cazul FRDS). În cele două seturi de activități, beneficiarii și supervizorul interferează pe mai multe planuri: Beneficiarii se organizează pentru a evalua și realiza cotații ale unor bunuri, servicii și lucrări. Supervizorul nu se poate substitui unei comisii de evaluare, dar poate îndruma și susține organizarea activităților de acest gen. Beneficiarii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cele de achiziții și de mobilizare a contribuției comunității (cazul FRDS). În cele două seturi de activități, beneficiarii și supervizorul interferează pe mai multe planuri: Beneficiarii se organizează pentru a evalua și realiza cotații ale unor bunuri, servicii și lucrări. Supervizorul nu se poate substitui unei comisii de evaluare, dar poate îndruma și susține organizarea activităților de acest gen. Beneficiarii implicați direct în acțiuni organizatorice în cadrul proiectului dobândesc abilități de contractare și derulează acțiuni de evaluare și negociere față de agenții economici
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proceduri de achiziții bazate pe un număr mare de principii ale pieței libere este creșterea timpului alocat pentru formalizare (birocratizare) de către beneficiari. Presiunea timpului și a termenelor angajează beneficiarii în procese de diviziune a muncii și de delegare a autorității. Supervizorul poate organiza procedurile de delegare a autorității, încurajând, de exemplu, numirea unor responsabili pe contracte (pentru fiecare contract de execuție sau achiziție poate fi desemnat un membru al grupului comunitar). Aparent, creșterea numărului de acte, proceduri și avize pe care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
grupurilor de inițiativă din mediile sărace, inexistența unor practici de „angajare scrisă” a membrilor comunității (din această cauză, lipsesc persoane care se pot ocupa de aceste proceduri), întărirea relațiilor economice bazate pe fraude și ineficiența autorităților investite cu controlul financiar. Supervizorul, prin apelul la proceduri documentate sau normative, dar și la capacitățile sale de organizator, acționează pentru angajarea beneficiarilor în procese organizatorice moderne, fiind, în acest sens, un agent inovativ. Supervizarea ca instrument suportiv, de motivare. De la supervizare la facilitare Brickman
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sociale, incluzând dezvoltarea de grupuri de suport, dar și încurajarea sodalidarității rețelelor sociale (vecinătăți, asociații laice sau religioase). În implementarea strategiilor de empowerment, rolul fundamental este al facilitatorului comunitar. Lipsa posibilității de a apela la facilitator pe parcursul implementării impune adesea supervizorului să aloce timp acestor activități de facilitare. Nu întotdeauna el este calificat sau nu dispune de timpul necesar pentru a susține strategiile de „împuternicire”. Însă are un instrument de motivare și influențare a comportamentelor de care mulți supervizori nu par
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
impune adesea supervizorului să aloce timp acestor activități de facilitare. Nu întotdeauna el este calificat sau nu dispune de timpul necesar pentru a susține strategiile de „împuternicire”. Însă are un instrument de motivare și influențare a comportamentelor de care mulți supervizori nu par a fi în întregime conștienți și care este foarte bine explicat de psihologia socială a angajamentului și de aplicațiile ei (Beauvois și Joule, 1982, 1988, 2002). Teoriile angajamentului au și numeroase aplicații, unele probate în proiecte de anvergură
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
emite are sentimentul că a avut libertate de decizie; cu cât consecințele actului sunt mai importante; cu cât actul este realizat public; cu cât actul este mai costisitor; cu cât cel care emite actul dispune de mai puține justificări. Așadar, supervizorul are posibilitatea să inițieze astfel de acte angajante? Răspunsul practicianului poate să nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
emite actul dispune de mai puține justificări. Așadar, supervizorul are posibilitatea să inițieze astfel de acte angajante? Răspunsul practicianului poate să nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]