339 matches
-
subiect sau obiect este cel ce visează. Pe de altă parte, pisica reprezintă prin excelență independența, ceea ce înseamnă dorința subiectului de a se elibera, de a se rupe din lanțurile care îl țin în loc. Această dorință poate fi percepută de către supraeu ca revelând o problemă de socializare și dă visului un caracter amenințător sau neplăcut. În sfârșit, termenul de pisică mai desemnează în limbaj argotic sexul feminin. Visul poate căpăta în acest caz un sens în plan sexual, dar mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
aceasta, pentru a-și putea exploata talentul. Porc În imaginar, porcul este strâns legat de murdărie și vulgaritate. Descrie comportamentele primare, lipsite de rafinament și de subtilitate. Este și simbolul lăcomiei, al poftei și insațiabilității libidoului. Reprezintă dorințele percepute de supraeu ca fiind reprobabile și impure, mai ales cele referitoare la sexualitatea subiectului (un film pornografic este calificat drept porcos la fel ca și o povestioară fără perdea). Simbolismul puternic negativ al porcului prezintă însă și nuanțe: - în imaginea scroafei: simbol
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de scroafă; - în imaginea porcului, așa cum o găsim în basme: purcelușii exprimând vulnerabilitatea ființei în raport cu atacurile repetate ale lupului. Dihor Mai ales mirosul lui dezgustător îi dă dihorului semnificația în vis. Exprimă repulsia și dezgustul inspirate de pulsiunile percepute de către supraeu drept reprobabile sau de atitudinea celor care calomniază, înșală sau îi fac rău celui care visează. Șobolan, șoarece Șobolanul și șoarecele prezintă un simbolism diametral opus: - șobolanul evocă murdăria, distrugerea și moartea; - șoarecele, subtilitatea, finețea și inteligența. În afară de mărime, emoțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și religioasă pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și intensitatea conflictului, îi poate conferi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu se vor opri aici pentru că într-o încercare de a descifra comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care-i poartă numele, în care etapizează manifestările individuale ca interacțiune între Sine, Eu și Supraeu (id, ego și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor, frustrărilor, pericolelor, agresiunii și insecurității. Supraeul ar reprezenta raportarea primelor două la ceea ce cultura și civilizația au ca efect asupra individului: constrângeri sociale, etice și morale, care la rândul lor pot fi surse de conflicte generatoare de pulsiuni cu efecte asupra comportamentului. Prin urmare comportamentul uman
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi surse de conflicte generatoare de pulsiuni cu efecte asupra comportamentului. Prin urmare comportamentul uman nu poate fi decât rezultanta confruntării permanente a celor trei ipostaze sub care se află omul; biologică - adică sinele; socială - adică eul; cultural- spirituală - adică supraeul. Biologia ultimilor decenii demonstrează fără echivoc că în fapt comportamentul uman, și în general al ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bară de aluminiu în tâmplă, atunci l-am luat cu salvarea și l-am dus la spital, dar din nefericire soțul a decedat”. Din cele relatate de deținută, gestul ei este rezultatul fricii față de furia soțului într-un moment când Supraeul nu își mai îndeplinește funcția de control, de cenzurare/sublimare a impulsurilor agresive inconștiente. Este condamnată la 15 ani de închisoare. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de umor: - determinismul mesajelor parentale; - nivelul scăzut de instrucție; - dizarmonia personalității; - stimulul, contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
simțite ca o necesitate de către membrii societății și să devină o formă de modelare a comportamentului lor. Această necesitate nu emană însă spontan din interiorul conștiinței (nu are, prin urmare, sorginte introspectivă), ci rezultă din acțiunea mediului social, care imprimă supraeului (înțeles în limitele psihologiei abisale freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe influențare, devine optimă cînd creează convingeri fundamentate rațional și nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cale, vom dobândi noi argumente despre efectele destabilizatoare, care pot glisa uneori în patologie, ale fenomenului Oedip. Important de reținut, la final este că eliminarea corectă și la termen a Oedipului stimulează procesul de cristalizare a conștiinței morale, prin edificarea Supraeului (ca să apelăm din nou la grila freudiană). De asemenea, prin transcenderea acestui complex se fertilizează și o abilitate esențială în gestionarea oricărei traume, cea a sublimării, datorită căreia putem evada dintre tenebre pentru a descoperi sensurile mai înalte ale vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului social, iar pe cei din jur Îi consideră obstacole, obiecte de manipulat. Excitat continuu de plăcerea luptei cu ceilalți, el se angajează În activități delictuoase, În hărțuiri (adesea cu substrat sexual), el vrea să comande, să supravegheze, să dirijeze, oferindu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
suflet. Se plimbă nestingherit printre cei vii, de aceea se pune un pahar cu apă sau pâine deasupra ferestrei sau a ușii de la intrare. Imaginea corpului este aceea care mediază între cele trei instanțe psihice clasice - inconștientul pulsional, Eul și Supraeul - prin fantasme semnificative pentru structurile inconștientului, corpul mâinii este atotcuprinzător, atotputernic, coordonator al pulsiunilor esențiale - de viață și de moarte. În palmă apare un arbore, copac simbol al vieții și al morții (la pomană, alături de alimente și apă, se oferă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
606a-b) Râsul, în teatru, este și mai nociv, după părerea lui Platon. El îl transformă pentru moment pe cel care râde, făcând să se elibereze forțele iraționale pe care le înlătură rațiunea. Astăzi am spune că dejoacă cenzura instituită de supraeu. "Nu se întâmplă același lucru în ceea ce privește ridicolul? Și când asculți într-o reprezentație teatrală sau într-o conversație privată o bufonerie de care te-ai rușina, și când simți o plăcere vie în loc să-i condamni perversitatea, nu ți se întâmplă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]