842 matches
-
european este particulară. Mai mult decât o organizație internațională clasică, mai puțin decât un stat, Uniunea Europeană este deseori considerată "un obiect politic neidentificat", expresie ce îi aparține lui Jacques Delors, fost Președinte al Comisiei Europene în anii 1980. Coexistența mecanismelor supranaționale și interguvernamentale a dat naștere unor structuri originale. Modul în care s-a dezvoltat ilustrează din plin această logică. Ambiguitatea decurge atât din incapacitatea de a defini un plan coerent și de ansamblu, cât și din profundele diviziuni dintre statele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
viitorul Uniunii. Franța și Marea Britanie au promovat cu precădere modele care respectă suveranitatea statelor membre, prima fiind multă vreme marcată de concepția gaullistă potrivit căreia la baza construcției europene stau statele, singurele "legitime și capabile 16" să o realizeze, Europa supranațională fiind, din această perspectivă, "un mit" sau "o himeră" 17. În ceea ce privește elitele politice britanice, acestea au privit multă vreme construcția europeană ca pe o mare piață economică a cărei menire este să se extindă. Necesitatea de a ține cont de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
supranaționalitatea Uniunii. Depășirea metodei clasice care a stat la baza creării organizațiilor internaționale trebuia să țină seama de împotrivirile naționale. Dar o cale de mijloc trebuia totuși găsită. Statele membre au acceptat o serie de constrângeri și dezvoltarea unei structuri supranaționale, dar cu condiția ca aceasta să nu le afecteze suveranitatea. Fiecare reformă a arhitecturii instituționale, fiecare transfer de competențe de la nivelul național la cel european a redeclanșat discuții pe marginea acestui prim compromis între suveranitate și supranaționalitate. Dezbaterile mediatice i-
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
începutul procesului de integrare europeană, însă numeroase cercetării au arătat că după cel de al Doilea Război Mondial statul a fost mai degrabă consolidat (chiar "salvat"), decât slăbit de crearea celor trei Comunități și de adoptarea de decizii la nivel supranațional 20. Cel de al doilea compromis fondator care stă la baza integrării europene s-a făcut între integrarea politică, pe de o parte, și integrarea tehnocrată, pe de alta. În anii 1950, încrederea în oamenii politici și diplomații era scăzută
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a determina evoluția regimului 32" și, din aceste considerente, califică regimul politic european ca fiind "semi parlamentar 33". Parlamentul European s-a aflat în ultimele decenii în centrul lucrărilor și dezbaterilor politice și mediatice cu privire la democrație și democratizarea acestei construcții supranaționale 34. Votul, pe de o parte, și reprezentarea, pe de altă parte, sunt nu numai barometre fundamentale ale vieții democratice, ci și principalele forme de participare politică. Așadar, rolul și natura Parlamentului European merită toată atenția atunci când este vorba despre
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu există un demos european, nici un popor, nici o națiune. Din această cauză, reprezentarea în Uniune se dovedește a fi imposibilă, în absența unui demos și a unui proiect comun 9. Pe de altă parte, Jürgen Habermas consideră că reprezentarea parlamentară supranațională este posibilă cu condiția să existe un consens asupra modalităților acesteia 10. Structura politică a Uniunii Europene este diferită de cea a unui stat și, în consecință, rolul de reprezentare al Parlamentului nu este același. În cadrul Uniunii, Parlamentul nu poate
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
le întreține cu celelalte instituții europene 1, studiile asupra membrilor săi nu au început să se facă decât tardiv. Din această ultimă perspectivă, Parlamentul European a servit ca laborator pentru investigarea unor problematici precum reprezentarea politică, consituirea unei elite parlamentare supranaționale sau socializarea 2. Pornind de la ideea că studiul deputaților este util înțelegerii integrării europene și că Parlamentul, ca instituție, trăiește prin intermediul comportamentului membrilor săi individuali 3, o serie de studii recente au avut ca obiectiv să înțeleagă aleșii, atitudinile acestora
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dar și al transformărilor sociologice pe care le înregistrează, studiile acestea înscriindu-se în tradiția sociologiei politice. În această perspectivă este analizat și gradul de profesionalizare al aleșilor. Se alimentează astfel o serie de reflecții asupra constituirii unei elite politice supranaționale, eurodeputații fiind văzuți ca actori centrali 24. Aceste studii arată, spre exemplu, că dacă deputații europeni din 1979 aveau mai degrabă o vârstă înaintată, erau de sex masculin și ocupaseră în trecut funcții cu responsabilitate majoră în plan național, astăzi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
specificitățile ce caracterizează exercitarea unui mandat la nivel european, ținând cont de ambiguitățile ce îl înconjoară și de constrângerile specifice"41. O parte din cercetătorii ce au abordat acest subiect au privit instituția prin intermediul actorilor săi și au analizat reprezentarea supranațională din perspectiva sociologiei rolurilor parlamentare 42. Aceste lucrări, încă puțin numeroase, au arătat că în ciuda tendințelor de specializare și raționalizare a practicilor și funcționării Parlamentului European, o mare parte din pluralitatea de moduri de exersare a funcției parlamentare subzistă 43
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
parlamentare și a reprezentării sau afilierea lor la un grup specific și atitudinea lor față de construcția europeană.55 O analiză aprofundată a practicilor reprezentative, a constrângerilor și oportunităților legate de cadrul instituțional, ne permite astfel să interogăm reprezentarea la scală supranațională, depășind astfel perspectiva focusului reprezentării și a reprezentativității 56. 2.5. Ce fel de interese apără deputații români și bulgari?* Pentru a înțelege mai bine rolul și activitatea deputaților din cadrul Parlamentului European, ne-am oprit asupra unei forme specifice de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
deputați din PE. Partidul sublinează, dintr-o perspectiva de stângă eurosceptică, că mai multă transparență și democrație sunt necesare la nivel european. UEDemocrați consideră că UE ar trebui să fie doar o zonă de liber schimb cu foarte puține competențe supranaționale 61. 4.2.9. Partidul Stânga Europeană Ca și celelalte partide embrionare, PSE își datorează existența impulsului dat de crearea unui statut mai clar pentru partidele politice europene din 2003. Partidul, ce s-a constituit în 2004, are ca scop
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
comparat această nouă direcție a Comisiei cu serviciile de propagandă din Europa comunistă. Se spune că vina este și a elitelor politice pentru că nu reușesc să explice Europa electoratului. Absența discursului politic ar fi cauza îndepărtării electoratului de o structură supranațională care adoptă o parte semnificativă din legislația existentă. Nici jurnaliștii nu beneficiază de o evaluare pozitivă pentru că nici ei nu se interesează de Europa decât atunci când aceasta întâmpină dificultăți. Foarte rar este pus sub semnul întrebării cetățeanul european, care, potrivit lui
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
repete. Efectul combinat al acestor forțe diferite care se suprapun este de a îndemna la căutarea de noi compromisuri între state și societăți. Sînt multe exemple contemporane, inclusiv controversele privind reconstruirea "statelor eșuate" și noile eforturi de a construi state supranaționale. Tot de aceeași natură sînt și încercările neoliberale și post-social-democratice sau "New Labour" de a "reinventa guvernarea" (a face guvernul să reflecteze mai mult și să depună mai puțin efort, făcînd totul mai repede, mai înțelept, mai ieftin, mai bine
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un sistem structurat în mod deschis de instituții sociopolitice, care facilitează împărțirea și controlul flexibil asupra exercitării puterii. Este un mozaic politic și social cu multe niveluri, în care celor care iau decizii politice la nivel local, regional, național și supranațional li se atribuie obligația de a servi res publica, în timp ce cetățenii care trăiesc în toate ungherele societății civile sînt obligați să fie vigilenți pentru a se împiedica unii pe alții și pentru a-i împiedica pe conducătorii lor politici să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
să garanteze, în același timp, accesul cetățenilor la respectivele identități naționale: (1) Primul dintre aceste remedii este descentralizarea instituțiilor statului-națiune teritorial prin dezvoltarea unor rețele de instituții de stat care să se justifice în mod democratic la nivel subnațional și supranațional. Efectul lor combinat, dacă este pus sub controlul cetățenilor, ar fi probabil îmbunătățirea eficacității și a legitimității instituțiilor statului teritorial și, încă mai pertinent, ar fi complicarea liniilor puterii politice, reducînd prin aceasta posibilitatea de manevră a unui singur stat-națiune
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
firmele mari erau renumite și care sînt oferite acum tot mai mult la nivel regional 23. În sfîrșit, tendința spre o guvernare locală mai puternică și spre o Europe des régions a fost suplimentată de creșterea accelerată a instituțiilor politice supranaționale ca Parlamentul European, Consiliul Europei și Curtea Europeană de Justiție. O fază anterioară de încercări cu negocieri interguvernamentale și cooperare economică a fost complementată printr-un proces de elaborare de tratate și o tendință spre uniune politică, legală și monetară
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un stat național omogen. Principiul "cetățeniei transnaționale" (Bauböck) face apel la un nou compromis între națiuni în cadrul statelor. Acesta prevede că funcționarea pașnică și democratică a statelor și a societăților europene necesită recurgerea la monitorizare și la mecanisme de constrîngere supranaționale și în conformitate cu ceea ce a fost numit paradoxul lui Brugman implică recunoașterea noului principiu că diferitele națiuni ale oricărui stat au dreptul la naționalitatea lor, și în consecință pe acela de a trăi diferit, în baza principiului libertății și egalității. Tratatul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unități politice ideale care, în practică, nu putea fi realizată niciodată. O problemă teoretică și politică presantă a Europei de azi este dacă nu cumva o nouă formă a vechiului cosmopolitism se dezvoltă în paralel cu procesul de integrare politică supranațională în Vest și cu încercarea de dezmembrare a regimurilor totalitare din unele părți central și est-europene. Este oare apariția unei societăți civile internaționale în Europa o posibilitate sau un fapt real? Raymond Aron este unul dintre aceia care au dat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nereglementat prin reglementări politico-legale și prin participarea publică la puterea asupra mijloacelor de violență, au pătruns în experimentele constituționale din secolul al XX-lea, cum ar fi Liga Națiunilor, Națiunile Unite și Uniunea Europeană. Acestea au fost suplimentate cu aranjamente politico-legale supranaționale care încearcă să incrimineze anumite forme ale violenței de stat. Tribunalele Militare Internaționale de la Nürnberg și de la Tokyo și, mai recent, Tribunalul Internațional de la Haga, sînt exemple ale unor eforturi de deschidere a unor căi (chiar dacă există vicii procedurale) pentru
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
undeva în lume, codificarea acestor obiective în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și stipularea mecanismelor pentru aplicarea lor eficientă. Respectarea acestor obiective este considerată condiția de bază pentru ca un stat să fie membru în Consiliul Europei și, spre deosebire de majoritatea organizațiilor supranaționale, intrarea în Consiliu nu este automată; statele petiționare trebuie mai întîi să accepte atît Statutul său (care cuprinde cele trei obiective), cît și examinarea minuțioasă a legilor și a practicilor lor pentru a se verifica dacă obiectivele sînt îndeplinite corect
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sfere mezopublice, care în mod normal cuprind milioane de oameni ce interacționează la nivel de stat-națiune teritorial; și sfere macropublice, care cuprind în mod obișnuit sute de milioane și chiar miliarde de oameni angrenați în dispute la niveluri de putere supranaționale și globale. Aș dori să le examinez pe fiecare în parte și să explorez implicațiile lor pentru o teorie politică revizuită privind rolul sferelor publice în cadrul unei societăți civile și al unei republici democratice. *** Cafeneaua, adunările citadine și cercul literar
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ținând cont, în mod evident, de operă și de conținutul acesteia. Problema nu își găsește răspuns în abordarea lui Dyserinck, întrucât pentru acesta imagologia este, mai întâi de toate, legată de comparatistică, deoarece nu poate fi investigată prin cercetarea aspectelor supranaționale, considerând că imaginile sunt cele care au o influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între popoare 148. Cu toate acestea, Dyserinck consideră că investigarea dimensiunii extraliterare a imaginilor este extrem de importantă, dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viitor, orice logică pune în evidență confruntarea local global. Globalizarea se manifestă ca un proces dialectic pe care structurile mondiale, regionale sau naționale încearcă să-l integreze depășind perspectiva conflictualistă. În documentele de politici sociale și educaționale ale unor instituții supranaționale precum Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite sau Uniunea Europeană, se transmit mesaje în baza unei paradigme a guvernării multi-nivel, așa cum este și formula vehiculată frecvent de UNESCO: "a gândi la nivel global și a acționa
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
poziția hiperglobalistă, poziția sceptică și poziția transformaționistă 3. Oricum, există o înțelegere la nivelul tuturor în ceea ce privește modificarea poziției guvernelor naționale. În zona politicilor sociale și educaționale, globalizarea presupune transferul problemelor, dar și al deciziilor, de la nivelul național la un nivel supranațional și, implicit, creșterea influenței unor instituții supranaționale (regionale sau mondiale) precum Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite (UNICEF, UNESCO, UNDP), Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială etc. Cauzele care au determinat această direcție sunt atât de natură politică, dar mai ales economică (Preda
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
3. Oricum, există o înțelegere la nivelul tuturor în ceea ce privește modificarea poziției guvernelor naționale. În zona politicilor sociale și educaționale, globalizarea presupune transferul problemelor, dar și al deciziilor, de la nivelul național la un nivel supranațional și, implicit, creșterea influenței unor instituții supranaționale (regionale sau mondiale) precum Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite (UNICEF, UNESCO, UNDP), Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială etc. Cauzele care au determinat această direcție sunt atât de natură politică, dar mai ales economică (Preda M., 2002189). Se invocă faptul că
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]