491 matches
-
instaureze definitiv în țară, dar a intrat, de asemenea, în legenda poporului Kel-Talgimus - „Poporul Vălului“ -, pentru că dovedise în mod neîndoielnic că un imohag - cum obișnuiau să-și spună tuaregii - singur și fără nici o armă în afară de istețimea, curajul și rezistența aproape supraomenească, a fost în stare să învingă trupele cele mai bine înarmate, datorită unei extraordinare cunoașteri a deșertului unde se născuse și unde-și petrecuse cea mai mare parte a vieții. În nopțile reci, când beduinii se adunau în jurul focului ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și aceste mine. Să afirmați că suntem singurii vinovați de un „delict“ ce există în toată lumea mi se pare o minciună nedemnă de un adevărat ziarist. — Eu n-am spus că ați fi singurii - remarcă Hans Scholt, ce făcea eforturi supraomenești pentru a se calma. Ceea ce vreau să demonstrez e că a face risipă de atâta abundență așa cum faceți dumneavoastră, chiar în nasul celor care mor de foame sau au rămas mutilați din cauza acestor mine, mi se pare o dovadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nici cel mai misogin gușter nu cred că s-ar hotărî să trăiască aici... Dar încearcă să te întorci în după-amiaza asta. — Asta nu mai depinde de mine... Succes! Când, după câteva minute, elicopterul se îndepărtă, austriacul făcu un efort supraomenesc să nu izbucnească în plâns. În câteva ore, trecuse de la entuziasmul provocat de posibilitatea unui incredibil succes profesional ușor de obținut la situația unui om rămas fără slujbă și expus riscului de a muri în cel mai înspăimântător mod cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mai puțin. Inima-i bătea cu putere, sângele îi zvâcnea în tâmple asemenea bubuiturilor unor tunuri îndepărtate, vederea începea să-l lase, îi lipsea aerul și era pe deplin conștient că acestea sunt simptomele unui adevărat colaps. Făcu un efort supraomenesc ca să nu bea. Știa că nu-i va servi la nimic să încerce să-și prelungească agonia. Era foarte greu însă să reziste tentației. Foarte, foarte greu. O mică scânteiere clipi în depărtare. Se opri, privi atent și își șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
autentice am participat activ cu experiența noastră de la clasă. Mi s-a părut fantastică asistența la o ora de curs: elevi spanioli care nu știau deloc franceza, dar care erau de o săptămână la Paris, profesor francez care făcea eforturi supraomenești ca să-i facă să transmită informații. Sărea prin sală Într-o manieră aproape de neînchipuit pentru noi și gesticula excesiv. Uneori avea un echilibru atât de fragil, Încât Îmi era teama să nu pățească ceva. La sfârșitul orei era epuizat, dar
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
extraterestră trebuie să parcurgă un drum anevoios, un drum plin de obstacole și de tentații. Pentru extraterestrele cu MBA la Paris, cu funcții înalte în multinaționalele în care lucrează, bucătăritul se dovedește a fi mult mai dificil (chiar „o muncă supraomenească“Ă decât semnarea unor contracte de milioane de euro. Doar o mare gospodină reușește să fie pe placul extratereștrilor pretențioși. Înainte de a intra în bucătărie trebuie mai întâi să treci pe la piață sau pe la supermarket, iar extraterestra lui Mafteiu, ajunsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
științifică, să contribuie la progresul medicinei. Îi vorbi înflăcărat de datoria generației lui de a face o muncă constructivă, de tristețea în care se află când vede că numele românesc nu răsună nicăieri în cultura universală. Era capabil de sforțări supraomenești. Georgeta îi ținea mâna pe umăr, încîntată că un bărbat o crede, în sfârșit, aptă de convorbiri serioase. Era o fată destul de sprintenă la minte și cu multe lecturi, de un caracter, însă, vag literar și artistic, în limba franceză
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în dormitor? - La-lasă-mă-n pace! Ce vrei? Stănică, netulburat, pipăi mai de aproape salteaua, apoi vîrî brusc mâna sub ea și trase pachetul cu bani. Bătrânul holbă ochii, scăpă gura mare spre a spune ceva, se dădu jos printr-o sforțare supraomenească, pe marginea patului și urlă gutural, plîngător: - Banii, babanii, pu-pungașule! Apoi deodată se prăbuși la pământ. Stănică vîrî bine pachetul sub cămașă, spre pântece, privi pe fereastră și ieși prin salon și prin ușa gotică. În curte nu era nimeni
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
perfectă. O modalitate de substituire - va asigura substituți viabili pentru corpul sau mintea umană pentru a reface funcționalitatea organismului sănătos. O modalitate de îmbunătățire - va îmbunătăți funcțiile mentale sau fizice pentru atingerea anumitor scopuri, dintre care unele ar putea fi supraomenești. Societatea Nanotehnologia postgenomică Harta viitorului domeniului îngrijirii sănătății Domeniul Îmbunătățirea inteligent IT performanței Să fim asemeni unui tigru Într-o cultură în care suntem obișnuiți să plătim pentru a ne îmbunătăți calitățile proprii prin intermediul cuceririlor științei, în care ne îndreptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
omenirea în viitor, începând de la eradicarea sărăciei până la stoparea războaielor și a terorismului, probabil vom avea nevoie de de un alt gen de inteligență. Exact ca și androidul Data din Star Trek:The Next Generation, care este înzestrat cu trăsături supraomenești proiectate pentru a putea oferi ajutorul echipajului uman și noi, la rândul nostru va trebui să construim acești roboți inteligenți care să ne ajute. Sisteme de computere inteligente cum ar fi cele anti-dispozitive de spionaj repară alte sisteme. Sisteme e-mail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
din care este firesc să se răsfrângă sensurile ei cele mai adânci, pe el care se mirase cum de nu a învățat omenirea cultă, de șapte mii de ani încoace, să moară, pe el care mă uimise prin neomenescul sau supraomenescul lui, prin tot ceea ce făcea sau simțea altfel decât se face sau se simte îndeobște, l-am descoperit tremurând, pălăvrăgind, chicotind, amenințând și plângând - bătrânește și omenește deopotrivă. Și se mai ridica acum în el o finală nevoie de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de seamă balansurile din ce În ce mai năstrușnice ale Mercedesului și căsca zdravăn zărind-o pe bătrînică În urmă și cineva parcă Întindea timpul apucîndu-l din toate colțurile ca să-i dea apoi drumul să se sfărîme În bucățele și ea, cu o sforțare supraomenească și cu multă răbdare, reușea să le includă Într-un puzzle care Înfățișa o bătrînică mergînd În fiecare zi la biserică pentru utrenie, pe aceeași stradă, la aceeași oră, bineînțeles; uite că Începea să recupereze timpul, ba chiar Îl redescoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
soluția salvatoare, fluieră din țignal, cu pistolul la șold și bastonul În mînă și se repezi să dea o amendă care să-i restabilească autoritatea; ghinion: lumina de la stop se făcu verde, autobuzul porni și el trebui să facă eforturi supraomenești ca să-și țină echilibrul, moment de care Păsărica profită de minune ca să-i cînte la ureche un tril iubitului ei polițist: „la revedere, băiețel, la revedere, băiețel“, Îi spunea din mers, dar un fluierat furios Îi Înăbușea cîntecul de iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fost culmea. Prezența Tanțoșei, care-și făcea strict datoria și prin urmare Îi cerea lui Julius să termine ultima Îmbucătură și voia să-i fie respectate drepturile, care includeau un scurt răgaz după masă, Îl siliră să facă un efort supraomenesc ca să termine fructele și să ceară cafea În loc de prăjitură. Cafea În nici un caz! de cînd beau cafea copiii de vîrsta lui! Julius se uită la Țanțoșa și-i spuse că nu se simțea prea bine și că o să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lîngă lumina tremurătoare care Îi făcea obrazul și mai trandafiriu afundat În steaua umedă a părului. Simțeam cum urcă În noi durerea enormă a sacrificiului (moartea mea!), simțeam că urcasem parcă pe creștetul lumii, chemați să ne asumăm o sarcină supraomenească, Înălțați, Înnobilați fără voia noastră, Încovoiați ca Simon din Cirene sub povara Crucii, făcînd drumul Împreună spre suferință. Niciodată Înainte nu mă mai simțisem astfel, pe drum, desprins de toate, disprețuind totul, ușurat, liber, neexistînd decît pentru acea durere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
voit să integrez în armata republicii unele din legiunile lui Marcus Antonius, cu întregul lor efectiv, de aceea avem numere du ble și triple. Oftează amândoi în același timp, deși din motive diferite. Pri mul se gândește la eforturile aproape supraomenești făcute pentru a reduce cele 60 de legiuni rămase în urma confruntărilor la o forță militară pe care să o poată controla. A trebuit mai întâi să scape de acele trupe ale lui Antonius și Lepidus de care nu mai avea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
am să-l aduc chiar eu la cunoștința Senatului, să investigheze și să descopere cine are interes să ponegrească un senator. Nefericitul simte un gol în stomac. Apoi dorința de a voma. E condamnat fără apel... Cu o sforțare aproape supraomenească, se decide să și joace ultima carte. Înalță fruntea. — Un sclav de-al lui mi-a mărturisit că acum câțiva ani, în dreptul numelor cezarilor Gaius și Lucius, Libo a adăugat niște semne misterioase... Augustus se agață din mers de marginea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tremurânde. Încearcă să se stăpânească, dar glasul cu care începe rugăciunea îi sună până și lui străin în urechi: — Iane pater, Jupiter, Mars, Quirine, Bellona și voi, lari, stră moșii Claudiilor, ce ne tragem din sabini... Îi trebuie un efort supraomenesc de voință să poată bâigui mai departe cu voce stinsă: — Cei de o bărbăție deosebită și impunătoare care s-au numit Nerones... CAPITOLUL X O rază sâcâitoare de lumină îl face să deschidă ochii. Supărat, îi închide repede la loc.
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu el la vale la Brăila, cale de 35 km. Preda peștele și pornea înapoi, în susul Dunării și al Vîlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău dimineața. Ființe supraomenești. Aceștia erau brăilenii noștri. Gorpodăriile indienilor sunt primitive, dar nu se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
să scrie un articol intitulat Douăzeci de măsuri profilactice în lupta cu maladiile care vin pe calea aerului, dar înainte de a elabora prima variantă, se trezi că-i cam dispare încrederea. Dintr-odată nu i se mai părea că „actele supraomenești de curățenie“, încăperile bine aerisite sau o mască de bumbac ar fi de ajuns să-l protejeze. Se știe că, în general, gripa este un microb care acționează la nivelul solului, așa că Pandit ia decizia să-și rezolve toate problemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a scos din baie, dar nu părem prea apropiați unul de celălalt, asta e sigur, numai foarte curați, săpuniți, lustruiți, dar lipsiți de strălucirea pe care o dă apropierea trupurilor. Ochii ei negri ne învăluie pe amândoi cu o compătimire supraomenească, fără limite, pune fetița pe canapea, construiește un zid în jurul ei, părul ei mângâie trupul micuț al copilei, șuvițe negre și lungi îi cad până pe coapse, astăzi este aproape frumoasă, încă destul de colțuroasă, dar îți este greu să îți desprinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ca sarea în bucate, în rândul femeilor vizibile, dar și a celor care ies din anonimat, sunt profesioniste bune, artiste, politiciene, ziariste, managere. Ca să existe în sfera publică, ele devin doar persoane, își uită identitatea de gen. Alteori fac eforturi supraomenești să pară suprafemei, demonstrând cum pot ele să exceleze în toate, de la profesie la maternitate și bucătărie. Dacă nu le performează pe toate cu excelență, se simt vinovate. Aceeași culpă nu se regăsește în bărbații „vizibili”. Lor le ajunge unidimensionalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
venite de la organele de simț naturale, ci i se găsesc soluții. Realitatea își pierde caracterul problematic, greu de suportat, dobândind un caracter schematic, algoritmic, dar mult mai ușor de digerat din punct de vedere intelectual. Eva este o ființă aproape supraomenească, care uneori pare că joacă doar rolul unei camere de filmat. Cum a apărut acest personaj? Ați văzut bine, Eva este personaj al romanului. Candidatul la fotoliul prezidențial de la Cotroceni și micul răufăcător care îl ia ostatic nu sunt decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
tatăl a murmurat cu greu răspunsul ce îl mai dăduse odată : "Să încercăm să Îl descoperim împreună, fiule." Efortul profesorului de a-și stăpâni incertitudinile și emoțiile în fața celui mai complicat caz cu care se întâlnise în viața profesională este supraomenesc. Specialiștii din echipa care îi este alături pot bănui, dar nu pot cunoaște cu adevărat zbuciumul prin care trece omul cu mână sigură și cu nervi de oțel. Totul se derulează ca de obicei : verificările de rutină, scurtele ordine rostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
învăluirile. - Și deodată, cum sta așa pe-o coastă, i se păru că s-a iscat în juru-i un freamăt neobișnuit. „Vântu-i peste samă de tare...“ se gândi el. Acuma nu mai erau răgazuri și clipe domoale; acuma parcă ceva supraomenesc voia să ia înainte și să smulgă clădirea din locul ei. Și-n văzduh și-n depărtări gemea ceva prelung, - ca o chemare spăimântată a liniștii. „Se scutură văzduhul pe crângul lui...“ șopti flăcăul c-o înfiorare. Și vitele începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]