2,744 matches
-
vital al individului, foame care este soarta țăranilor indieni, de exemplu. Pământul, apoi: foamea în rândul populațiilor rurale este corelativă unei probleme a pământului: prin suprapopulare, apare o lipsă de terenuri de cultivat, care este în general accentuată de o suprastructură a proprietății funciare. Proprietatea funciară este cea mai puternică piedică pentru dezvoltarea țărilor din Lumea a Treia, fiind de altfel și un element esențial al dinamismului lor politic; revendicările țăranilor, mișcările revoluționare sunt focalizate asupra problemei reformei agrare, simplă speranță
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de studii), era nevoie de un intermediar între această birocrație și populația rurală străină de jocul ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu au fost niciodată mai puternici ca acum (beneficiind de nenumărate gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ruptură (care se accentuează foarte rapid) între o populație nepolitizată care joacă un rol de figurant ușor caricatural (alegerile) și o elită birocratică implicată în politică, dar care este lovită de sterilitate prin lipsa legăturii ei cu masele. Viața economică Suprastructura economică omniprezentă este CFHBC (Compagnie Française du Haut et Bas Congo), care abia în ultimii ani a căutat să-și transforme cât de cât metodele, rămase identice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, data fondării ei. Două momente din viața
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în bonuri de cumpărare pentru buticurile ei. Ridicăm aici tema marelui conflict dintre administrație și companie, cea dintâi pretinzând celei din urmă să-și plătească achizițiile în numerar. La un mod general, până în 1957, a existat un efort din partea unei suprastructuri europene de a înăbuși sau cel mult de a controla la maximum piețele de produse alimentare. În ceea ce-i privește pe salariații lor (care nu se puteau hrăni în cadrul autosubzistenței), compania și administrația au căutat să evite această piață internă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane), însă administrația le controla complet; ea însăși le organiza, impunând prețuri într-un mod draconic etc. În 1958, guvernul apărut în urma legii-cadru proclama solemn libertatea de vânzare a vânatului, semn al unei libertăți totale a prețurilor. Lupta îndelungată a suprastructurii europene, mai întâi pentru a înăbuși, iar apoi pentru a controla piața internă, era încheiată. Monopolul comercial al companiei a fost drastic afectat. În 1961, situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ar fi vorba de un adevărat deces. Trebuie spus de asemenea în legătură cu Odzala că, din cei 143 recrutați în 1927, după câte știu, 67 au murit". Această recrutare a provocat o criză, atât la nivelul satului, cât și la nivelul suprastructurii europene. Un număr mare de foști șefi au fost eliminați, fiind înlocuiți cu tineri fără scrupule care, înconjurați de oamenii lor de încredere, "polițiile", nu ezită să-i "amareze" (cuvânt vechi care desemna acțiunea de a lega ștreangul de gât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
treaba bine făcută și ascultarea. El este într-un fel omul bun la toate al șefului de district. Analiza rolului șefului arată cum nu se poate mai bine că natura personajului său este în totalitate determinată, din exterior, de această suprastructură europeană străină. El nu există decât prin administrator. Rolul său? Nu îl joacă decât în raport cu acesta. Șeful nu este decât un element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această perioadă de exploatare a culturilor de palmieri naturali va marca exacerbarea acestei tendințe sătești autarhice. Cum am arătat, ea este favorizată de acțiunea administrativă. Satul este izolat, solitar în acest sistem care îi exploatează forța de muncă. Există o suprastructură europeană centralizatoare și coerentă în raport direct cu o mulțime de comunități sătești fără o legătură esențială între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condițiile sale concrete? Am văzut că Okelataka, prin situarea geografică, cunoscuse cele două exploatări coloniale (fildeșul și uleiul de palmier); de unde o alienare cvasitotală, o obișnuință îndelungată a servituții care-i face pe toți să se supună ordinelor venite de la suprastructura europeană. Aflat de mai bine de o jumătate de secol în situație colonială, redus la a fi această celulă exploatată pe care o dorea sistemul, Okelataka nu putea fi nimic altceva. De unde supunerea respectivă... Un alt factor a intervenit aici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colectivă; nu vor mai exista decât plantații individuale. Nevoind să se lase învins, Lessassi își deschide cu ajutorul sătenilor o plantație individuală. Calitatea de fost milițian îl ajută considerabil pe Okendza în acțiunea lui: el mai beneficiază întru câtva de puterea suprastructurii, fiind în plus direct încurajat de liderul politic din nord, Opangault, care vede în acțiunea lui Okendza un dublu avantaj: prin succesul arborelui de cafea, este atinsă compania, prin respingerea plantației comunale, este atinsă administrația colonială. În sfârșit, în anul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puține discuții, fiecare rostind un monolog. Fără să fie nevoie să o spunem, magnetofonul era perceput ca un mijloc de relaționare cu societatea globală (guvernul, miniștrii, europenii). În acest mod, am surprins percepția pe care o au sătenii asupra acestei suprastructuri, a acestei acțiuni, a situației lor în raport cu ea. Nu interveneam practic deloc. 2. Am obținut de asemenea o serie de dialoguri adevărate: oamenii veneau din proprie inițiativă să mă roage să le pun la dispoziție magnetofonul, rezolvându-și astfel conflictele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Mișcându-se în penumbră, buticarul, ales analfabet din principiu, nu trăiește decât cu spaima furtului și a inventarului lunar. Piață sau butic, este vorba de un simplu dictat comercial în care țăranul e absolut pasiv; acesta îi este impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea raporturilor comerciale (prin artizanat și comerțul mărunt) izbucnește odată cu acest dictat sufocant, dând viață concretă economiei. Citadinii întorși la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nouă, în care săteanul ar fi mai mult decât o simplă entitate productivă. Raportul comercial interiorizat este actualmente imposibil, de unde consecințele: satul este izolat, formând un microcosm care-și epuizează realitatea; el este în mod direct și solidar legat de suprastructura administrativ-comercială cu care se află în raport de dependență. Realitate umană întoarsă către sine, comunitatea sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva texte publicate abia postum. Astfel, în Ideologia germană (redactată în 1845) și în Manuscrisele economico-politice, cunoscute ca "Manuscrisele din 1844", autorii disting economia materială de suprastructurile ideale (religie, drept, filozofie, ideologie...). Cei doi nu vor să spună că elementele materiale ale culturii prevalează asupra elementelor simbolice, ci consideră că aceasta ține de un vast ansamblu simbolic, de o lume a reprezentărilor (Isabelle Garo, Marx, une critique
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se manifestă prin intermediul fenomenelor de "fetișizare", de "reificare" sau de "alienare". Deosebit de inovatoare în această abordare este nu atât caracterizarea culturii, în continuare asimilată, în tradiție idealistă, suprastructurilor ideale, manifestărilor ideologice și imateriale, cât ideea că acestea pot fi "explicate" prin raportarea la bazele materiale și economice, la condițiile de viață: o "știință a realității" (expresia aparține autorilor) devenea condiția pentru a se ajunge la o "știință a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bazele materiale și economice, la condițiile de viață: o "știință a realității" (expresia aparține autorilor) devenea condiția pentru a se ajunge la o "știință a culturii" (denumire impusă mai târziu). Reprezentarea unei societăți divizate între o infrastructură materială și o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
234, 293, 311. Impresionism, 169, 261. Inalienabilitate, 238. Incertitudine, 14, 245, 249-251, 258. Individualism metodologic, 133, 260, 285, 305. Industrii culturale, 10, 85, 91, 96, 98, 147-148, 158, 202, 226, 274, 278, 287. Informare, 107, 109, 111, 173, 271. Infrastructură / suprastructură, 36. Inovație, 46, 97, 245, 297. Instituție, 10, 24-25, 39, 44, 70, 73, 81, 85, 94, 96, 101-104, 109, 147, 150-151, 168, 182, 184, 189, 191-192, 199, 202, 209-210, 218, 246, 248, 254, 266, 273, 294, 299, 310-311. Instituționalizare, 181
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
300, 302. Structuralism, 42-43. Structură, 24, 26, 33, 41, 52, 88, 94, 101, 116-117, 129, 133, 136, 150, 156, 189, 191, 209, 260, 272-273, 277, 304. Subcultură, 115, 130, 136, 305. Subiectivism, 305. Substanțialism, 254. Subversiune, 295. Succesiune, 186, 210. Suprastructură, 34-36. Ș Școala de la Frankfurt, 85, 147, 263, 287. Știință, 7, 9, 11, 19-22, 24-25, 28, 31, 36, 40, 43-44, 49-50, 61-63, 85, 103, 137, 139, 150-151, 261, 263-264, 271, 277, 279, 283, 290-291, 299, 301. T Tablou, 65, 169
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1859] 1987: 13). Fixînd modul de producție, această teorie poate delimita actorii sociali semnificativi, anume clasele. Într-o societate burgheză capitalistă există două clase principale: cea a proprietarilor mijloacelor de producție și cea a proletariatului. Lupta de clasă determină crearea suprastructurii și, în particular, a statului capitalist. Contradicțiile interne ale modului de producție capitalist provoacă expansiunea statului (statelor), care conduce în cele din urmă la izbucnirea unui război imperialist între statele capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
societate să accepte ideea că cei care au o parte disproporționată a resurselor insuficiente pot avea partea cea mai mare. Această viziune este exprimată cel mai clar în teoriile lui Karl Marx. Figura 4.3 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
DINTRE STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor lor de producție materiale. Totalitatea acestor relații de producție constituie structura economică a societății, baza reală pe care se înalță o suprastructură juridică și politică și căreia îi corespund forme determinate ale conștiinței sociale. (Karl Marx, 1962, pp. 8-9) Marx despre structura socială și cultură. Marx credea cu putere că cultura oricărei societăți este un rezultat al structurii ei sociale. Cu alte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societăți este un rezultat al structurii ei sociale. Cu alte cuvinte, aranjamentele sociale și economice fundamentale dintr-o societate determină ceea ce oamenii din acea societate vor ști și vor crede. Toate societățile, argumentează Marx, au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Marx, au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale culturii pe care le numim ideologie. Marx a folosit termenul de suprastructură deoarece el a văzut ideologia și cultura ca izvorând din structura socială, ele neavând o viață a lor proprie. Structura
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale culturii pe care le numim ideologie. Marx a folosit termenul de suprastructură deoarece el a văzut ideologia și cultura ca izvorând din structura socială, ele neavând o viață a lor proprie. Structura adevărată a unei societăți este definită de distribuția bogăției acesteia, iar cultura este pur și simplu un produs al acelei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]