4,066 matches
-
Eu am ideile mele... Și săraca Marina privește la Forma sa, care are ideile sale, strângând la piept micuța, săraca fată, care va fi la sfârșit femeie, sărăcuța! Se lasă, se lasă numai pentru ea, îi lasă floarea visului ei, surâsul trist făcut carne. E o minune de fată când un vis îi par buzele sale sugând la invizibilul piept. Îi vin atunci mamei, care o contemplă ca pe un sprijin, dorinți fierbinți de săruturi date acestei flori a visurilor sale
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
feței în plumbuita pictură de vitraliu; gura sa întredeschisă părea că se roagă în liniște, în timp ce pieptul înclinat se ridica și cobora în ritm lent. Apolodoro se pierdu în viziune. Și acum iese Clarita să-i deschidă poarta, cu un surâs nefabricat, cu ochi jucăuși. Ce ochi! Ce ochi, atât de convingători, atât de sugestivi, atât de educativi, atât de pedagogici! Vie invitație la viață, constantă lecție de calmitate și dragoste! Bâiguie Apolodoro "bună ziua" și ea se îmbujorează auzindu-l bâiguind
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îi spune don Avito. Da, tată, am studiat-o. Dar în profunzime. Ce lume, Sfântă Fecioară, ce lume! suspină Materia. Spionează Apolodoro momentul, în care a fost pe punctul de a obține puțin, dar i l-a risipit Clarisa, cu surâsul său cu care face căminul un spațiu amoros. Pentru că acest cămin este o răspândire a surâsului său sau este oare acesta o emanație a căminului? Ceva presimte, fără îndoială, tânăra, căci ochii săi privesc mai adânc și buzele sale se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ce lume! suspină Materia. Spionează Apolodoro momentul, în care a fost pe punctul de a obține puțin, dar i l-a risipit Clarisa, cu surâsul său cu care face căminul un spațiu amoros. Pentru că acest cămin este o răspândire a surâsului său sau este oare acesta o emanație a căminului? Ceva presimte, fără îndoială, tânăra, căci ochii săi privesc mai adânc și buzele sale se întredeschid văzându-l pe Apolodoro. Și don Epifanio? Ceva trebuie să știe de asemenea, pentru că, nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
întrebe: Cum merge cu ex-viitoarea ta?". Ex-viitoarea ? O numește pe Clarita ex-viitoarea! Decide să meargă să se răzbune pe don Fulgencio, fascinantul șarpe, omul tot o ironie și proastă intenție. Și va vedea pe doña Edelmira, ce carne bună! Ce surâsuri și umpluturi! Și ce perucă! * Se află deja în casa lui don Fulgencio. Ce stranie seninătate a filosofului! Salut, Apolodoro, ce te aduce? Pe unde ai umblat? Pari preocupat! Cum îți merge? Ce să îmi meargă, don Fulgencio! Îmi pare
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
aici. Habar n-are pe ce lume trăiește, bietul băiat. Dar cum naiba o fi trecut de vizita medicală de la comisariatul militar? însă chiar în secunda când mă decid să îngân o for mulă de condoleanțe, mă grațiază cu un surâs de carnasieră sătulă: — Așa începe Străinul lui Camus. Dau din cap, mimând familiarizarea cu existențialismul francez, pe când el - sunt convins și-n sfânta zi de azi - se gândește c-a nimerit peste unul dintre studenții de la IEFS (filologia și sportul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
iritat peste măsură. A fost ca și cum aș fi descoperit brusc o străină când mi-a zis, fără pudoare, explicându-mi cum s-a culcat cu ăla chiar din prima seară: „îmi place să mă dau și să stârnesc.“ — Ai un surâs foarte complicat. Mă întreb ce ascunde. — Nimic. Tocmai asta mă sperie. Tina a organizat până la urmă, nu a putut face altfel, întâlnirea în trei. în fața cafenelei, s-a parcat în acel stil de diagonală drăcească în care mașina ocupă trei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în spate și i-am răcnit, căutând să-mi dau o oarecare siguranță de sine: — Măi kamerad genosse, ce se mai scrie pe la voi? Mă băieți, la voi s-a auzit că scriitura a murit? Liza mă fixa cu un surâs rigid. Ca s-o liniștesc, i-am spus să nu ia seama la eructațiile mele, pentru că nu sunt responsabil de ele, dat fiind că în realitate suntem vor biți de limbă și că de fapt n-avem nici o putere asupra
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o evidentă nervozitate. Demnă de o cauză mai bună, își spuse, fiindcă o asemenea zi frumoasă nu ar fi trebuit să se transforme într-un coșmar pentru turiștii surprinși pe munte. Dar cu cine să te cerți? Își permise un surâs, apoi luă cartea de lângă el și trase felinarul mai aproape de sacul de dormit. Se felicită în gând pentru ideea de a plasa o carte în rucsac, una scrisă ușor, numai bună pentru a nu-ți arunca provocări literare deosebite, nepotrivite
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cascada de păr auriu înconjurându-i umerii. Nu mă observase și am putut să o studiez puțin. Silueta, ușor împlinită, era la fel de delicată. Îmbrăcată discret, elegant, cu aceeași ținută dreaptă, frumoasă. Vorbea, dădea mâna, saluta pe cei veniți cu un surâs ce mi s-a părut trist. În jurul ei plutea inefabilul. Așa mi s-a părut, așa am revăzut-o. Când i-am dat mâna a făcut un gest către mine, apoi, imediat, s-a retras. Și-a controlat atitudinea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am văzut cum fețe se diformă, Cum de sub gene spaima cată mut, Cum aspre pagini scrise-n cuneiformă Lipește chinul pe-un obraz bătut. Cum plete negre, castanii sau blonde Trec în argint, și într-o clipă trec, Cum pier surâsuri vii de Gioconde Și tremură ca varga râsul sec. Și nu mă rog doar pentru mine, una, Ci pentru toate cele, câte-am stat Și-n arșiță, și-n ger, când crapă luna, Sub zidul roșu, orb și încruntat. 2
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
N-am fost un chip/ Un vis nepetrecut/ N-am fost un nume și atât/ N-am fost o mască/ În culori nătângi/ Și n-am fost lacrimi/ Ce-au vrut să le plângi/ Și n-am fost buze amăgind surâs/ Și n-am fost soare egoist de-apus/ N-am fost pământul conturând un pas/ N-am fost amarul unui bun rămas/ N-am fost tăcerea unui necuvant/ N-am fost planând un singur zbor înfrânt/ N-am fost mai
Adriana Bahmuțeanu, muză pentru fostul iubit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72211_a_73536]
-
metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricât de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture, ca și mireasma unei flori, are țâșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricât de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture, ca și mireasma unei flori, are țâșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surâs. Există o indiferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Cred că obiectele simt mai bine! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
narativ al versurilor sale. ș...ț Îți citeam din când în când propriile mele încercări literare. Scriam texte scurte, care nu depășeau două pagini. Despre ce tratau? Le-am uitat complet. Singura amintire pe care o păstrez despre ele este surâsul tău. Or fi fost caraghioase? Sunt sigur în orice caz că le scriam cu elan. Scrisul îmi oferea aceeași bucurie pe care o simțeam când, copil, mă jucam cu motociclistul de tinichea, cu uneltele de reparat ale tatei, cu mosorelele
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
tot soiul de obiecte încă necunoscute la explicațiile nu de fiecare dată clare ale vorbelor maturilor încrâncenați, de la sfaturile reținute nefiltrat la tinerețea din ce în ce mai opacă a bunicilor. Vreți să vă convingeți? Citiți: "ia-mă de mână, limpezește amiaza,/ netezește-mi surâsul încetul cu-ncetul,/ căci n-am să mă pot tălmăci/ în totului tot niciodată", apoi: "Singurătatea e atunci/ când, în loc de asfalt,/ dai peste bălțile irizând curcubeele de carburant/.../ e atunci când note mici iei/ și înveți să gătești,/ de Traian să
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
pentru că, din perspectiva prezentului, această revoluție a eșuat, atunci care sunt vinovații? Filmul e impregnat de un umor negru, din categoria "a face haz de necaz". Certurile celor din studioul televiziunii ca și certurile casnice provoacă râsul, dar mai ales surâsul melancolic. Pentru că suferința oamenilor e alta decât vorbăria lor, o trăncăneală mai mult bucureșteană decât una de la Vaslui. Uneori comicul e ușurel, se fac bancuri ieftine, clișeele nu lipsesc și chiar nici plictisul, asta în prima parte a filmului. Apoi
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
început de lume, suntele lui Vasile Șirli pentru care senzualitatea, erotismul și perversitatea lui Sade văzut de Purcărete erau dimensiuni fundamentale. Aud niște cîntece stranii, cîntate într-un bazin, de actori, de Victor Rebengiuc, de Mariana Mihuț, le văd chipurile, surîsul. Și nu cred că am trăit tulburare mai mare, un soi de excitație spirituală declanșată în suflet și în trup ca în spectacolul "Cumnata lui Pantagruel. Omagiu lui Rabelais". Muzica ia locul cuvîntului și ne poartă spre aventuri de neînchipuit
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
șanse. Modul în care circulă aceste victime, bărbați sau femei, din ani pe care lectorul tânăr nu i-a mai apucat - ori chiar de acum - le arată pe picior greșit, nu și vinovate. Și chiar când cunosc opulența, precum în Surâsul farmacistului, acces la mântuire n-au. Conduși de sunetul casant al observațiilor, servite mai ades în cascadă, dintr-un caracteristic prea plin, am putea vorbi de un umor negru, în orice caz de o priveliște suveran ironică, pe măsură ce evadează în
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
Mihai Mandache La prima vedere, între prezentarea grafică a proaspetei autobiografii a lui Ștefan Cazimir și conținutul volumului există o perfectă corelație. De pe coperta IV ne privește o fotografie generos retușată a autorului, rumen în obraji și cu un surâs aproape imperceptibil în colțul gurii - un companion cât se poate de potrivit pentru o carte agreabilă, scrisă cu umor, dar care pare a avea drept unic scop crearea unui portret cât mai măgulitor al eroului său. Invocând predecesori celebri precum
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
în fața "diplomației" lui Mitică de la Ligă și a artei lui de a împăca pe toată lumea spre beneficiul propriilor sale conturi bancare. Judecăm ceea ce vedem în funcție de simpatii și aceeași faptă care ne revoltă atunci când este săvârșită de unii, ne provoacă omenești surâsuri complice dacă la mijloc sunt alții, din sfera simpatiilor noastre. De cele mai multe ori, în spatele acestui tablou foarte colorat și care ne este cât se poate de familiar se ascund interese obscure, sesizabile la o atentă și consecventă citire a presei
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
Daniel Cristea-Enache La exact zece ani de la Surâsul abundenței (1994), Virgil Nemoianu a revenit cu o nouă ediție, revăzută și adăugită, a studiului său monografic despre Ștefan Aug. Doinaș. Dacă bine cunoscutul poet, eseist și traducător rămâne același creator multiplu și substanțial, câmpul receptării lui critice și publice
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
un straniu personaj capabil să-și subordoneze voința victimelor. Pînă la urmă, marele manipulator este chiar regizorul însuși, the master of puppets. În atmosfera de magie bohemă își găsește Lynch și un filon senzual, țigăncile apar într-un tablou de surîsuri enigmatice, învăluit în clarobscur. Alungarea demonilor și revenirea îngerului este poate propunerea de final a filmului.
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]