1,075 matches
-
de lingviști abia la Începutul anilor 1980 sau mai târziu. În ansamblu, primele cercetări din SUA și din alte părți ale Europei au avut un impact enorm pe scară mondială, În special cu privire la recunoașterea limbajelor gestuale, locul lor În educația surzilor și În asigurarea serviciilor de interpreți. La noi În țară s-au efectuat unele investigații privind folosirea limbajului gestual și a relațiilor sale cu alte forme de comunicare la elevii surzi de către DIMITRIE RUSCEAC (RUSTICEANU), 1932;, GHEORGHE ATANASIU, 1933;, C.P.
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mult literatura sovietică. Abia in 1992 a apărut, la SIBIU, primul dicționar bilingv al limbajului gestual, elaborat de IULIA DRAGUȚOIU. Aceasta a comparat mai multe dicționare gestuale din Europa, a elaborat un vocabular de bază pe care, cu sprijinul unor surzi din localitate, l-a ilustrat cu gesturi. In ciuda unor minusuri legate de metodologia de elaborare, acest dicționar a fost prima lucrare de acest fel apărută În țara noastră. Treptat, preocupările față de limbajul gestual s-au extins În mai multe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
minusuri legate de metodologia de elaborare, acest dicționar a fost prima lucrare de acest fel apărută În țara noastră. Treptat, preocupările față de limbajul gestual s-au extins În mai multe universități și constituie o preocupare centrală a Asociației Naționale a Surzilor. De curând, aceasta a organizat primele cursuri de limbaj gestual pentru salariații săi și se așteaptă apariția normelor de atestare a primilor interpreți ai limbajului gestual În România. Literatura de specialitate ne-a relevat că in domeniul limbajului gestual cercetătorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
două persoane surde cu limbaj verbal redus, el se află pe drumul bun pentru a deveni un interpret de Înaltă calificare. să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și Întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; . să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să Înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, În același timp, va căuta să se
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe drumul bun pentru a deveni un interpret de Înaltă calificare. să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și Întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; . să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să Înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, În același timp, va căuta să se facă el Însuși mai bine Înțeles. să folosească filme de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
circumspect față de persoana auzitoare și trebuie să i se câștige Încrederea; Își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit În situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu vor fi penalizați prin supra-simplificarea sau omisiunea unor mesaje de câtre interpret. Cea mai sigură tehnică este să se urmărească Înțelegerea de către segmentul mediu și să se acorde atenție reacției auditorului; Își va elabora un inventar de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
acest fel se acordă mai mult timp realizării sarcinii mai complicate de formare a priceperilor de interpretare. tot mai multe persoane surde participă la formarea și pregătirea interpreților În limbaj gestual, satisfăcând mai bine, În acest fel, necesitățile colectivității de surzi. educația la distanță a viitorilor interpreți devine o realitate tot mai pregnantă În țările dezvoltate industrial și informatizate. Acest fapt vine În sprijinul persoanelor din zonele rurale sau care nu au acces În colectivitățile mai mari de surzi, unde se
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
colectivității de surzi. educația la distanță a viitorilor interpreți devine o realitate tot mai pregnantă În țările dezvoltate industrial și informatizate. Acest fapt vine În sprijinul persoanelor din zonele rurale sau care nu au acces În colectivitățile mai mari de surzi, unde se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților În Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de Interpret surd atestat și Interpret pentru transliterare orală (din sistemul dactil În limbajul oral). Dorim să ne referim În cuprinsul acestui material la formarea și folosirea de interpreți surzi, un aspect controversat În mediile de specialitate. Sub aspect istoric, surzii au acționat ca interpreți neoficiali În cazul clarificării informației pentru alte persoane surde. Adeseori au fost abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să Înțeleagă unele documente mai dificile sau În situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să Înțeleagă unele documente mai dificile sau În situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții surzi au fost folosiți alături de cei auzitori pentru a permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă Întreagă sau În timp parțial, obținând salarii ca și alți interpreți auzitori atestați. O dată cu recunoașterea și folosirea pe scară
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea În echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației În procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării Îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care duc la obținerea certificatului de interpret calificat. La ora actuală (2003) s-au calificat aproximativ 35 de interpreți surzi, 77 dețin certificate temporare, alți 70 dețin certificate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au apărut diverse aspecte legate de etica profesiunii, aceasta fiind asociată cu calitatea interpretării, care este mai mult decât alegerea gesturilor sau a felului cum se mișcă mâinile. În perspectiva creșterii fără precedent a volumului serviciilor de interpretare, atât pentru surzi cât și pentru auzitori, interpreții și clienții trebuie să recunoască importanța dezvoltării unei piețe a muncii care să le permită să obțină un salariu și să aibă un nivel de trai decent, comparabil cu importanța socială a serviciului prestat. Copilul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
componentă a procesului de demutizare și presupune: formarea și exersarea respirației exersarea organelor fonatorii educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor emiterea și formarea vocii corectarea defectelor de pronunție Învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a Înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a Înțelege semnificația unui cuvânt necunoscut se folosesc diferite
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare psihologică și socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire și o labiolectură mai bună. S-a constatat, În practica școlară, că, copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat În comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și unii termeni tehnici. O audiogramă estre un fel de grafic care măsoară nivelul auzului la diferite frecvențe sau Înălțimi. Sunetele sunt produse prin vibrația aerului. Tăria sunetelor este măsurată În decibeli, numiți așa după Alexander Graham Bell profesor al surzilor, american, inventatorul telefonului. O persoană cu auz normal abia Începe să audă la 0 decibeli. Acesta este pragul normal al auzului. O șoaptă la ureche are aproximativ 30 dB, iar pragul dureros este la 120 dB, În timp ce la 130 dB
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a înțelege semnificația unui cuvânt necunoscut se folosesc diferite
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
domeniul educațional. Școlile sunt eligibile pentru parteneriatele școlare, de aceea școala noastră dorește să aplice pentru un astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea încrederii în sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte- comunitatea surzilor. Anul acesta, în luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
astfel de proiect, având ca partenere școli similare din Olanda, Turcia și Polonia. Titlul proiectului este „Deaf... so what?!”, iar tema principală: cultura surzilor, creșterea încrederii în sine prin conștientizarea apartenenței la o comunitate culturală cu un specific aparte- comunitatea surzilor. Anul acesta, în luna septembrie, ne-am bucurat de vizita a doi profesori din Olanda, prilej cu care am conceput noul proiect de parteneriat școlar de tip Comenius. Parteneriatul are ca scop consolidarea dimensiunii europene în educație prin promovarea activităților
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
de a împărtăși experiențe, exemple de bune practici și de a pune bazele unei colaborări ulterioare. Colaborarea s-a concretizat în lansarea unei invitații adresate trupei de teatru a școlii- Nowords- de a participa la Festivalul Internațional de Teatru pentru Surzi de la Nitra, Slovacia, desfășurat în perioada 21- 29. 01. 2008. A fost o încântare pentru noi ca profesori să vedem ușurința cu care elevii noștri au comunicat cu ceilalți tineri cu deficiență de auz prezenți la festival și au legat
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, în special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a realizat în colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute în urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: - 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți în sectorul privat); - 33,33% din cei chestionați
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]