419 matches
-
nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit în Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec în plan secundar, neavînd dreptul de a-și „sacrifica chemarea pentru micile rînduieli ale vieții de surghiun“ (4, 403). Totul este subordonat scopului propus, dar acum trăiește din nou cu teamă, pe de o parte teama că timpul ar putea îndepărta plecarea sa în România, pe de altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
propus, dar acum trăiește din nou cu teamă, pe de o parte teama că timpul ar putea îndepărta plecarea sa în România, pe de altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută. România, explică el unei tovarășe de surghiun, „o țară himerică, de care provincia mea natală e despărțită de vreo optzeci de ani, îmi este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, în ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, în războiul crîncen împotriva reacțiunii mondiale. Sînt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, în Romania“ (4, 402 - 403). Această rupere de mediul în care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative - în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman - Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poporului român..! Concluzionă unul din colegi. Da, așa este... interveni un alt coleg, cu un zâmbet trist... Dar, să fim drepți, el a dus greul și a suferit din partea contemporanilor săi... ca, până la urma, de bună voie, să ia calea surghiunului. Căci spune cronicarul: Istovit de povara anilor și a anumitor necazuri, Mitropolitul Veniamin Costache, în noaptea de 28 ianuarie 1842, înainte de a pleca spre Mănăstirea Slatina, a înconjurat de trei ori Catedrala, în cea mai mare parte fructul ostenelior sale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
familiei Sonmer. Tot timpul cât a durat citirea actului de acuzare, cu profund dispreț și cu un aer batjocoritor, de către cei investiți cu puteri depline, ușa de la intrare era păzită de doi militari Înarmați. Sărmana familie a fost trimisă În surghiun, În casă rămânând civilii care s-au Înfruptat din bunurile lăsate de cei alungați pe nedrept din propriul cămin. Cum v-ați simțit asistând la asemenea evenimente? Cu greu ne-am revenit după acea noapte de groază. Atunci Încă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
oct. 1989, în Piatra Neamț). Pictor, profesor de caligrafie și desen. Prieten apropiat, coleg de gimnaziu cu Aurel Băeșu la Gimnaziul din Fălticeni. A făcut parte din Partidul național-țărănesc, motiv pentru care a pătimit greu sub regimul comunist. După întoarcerea din surghiun a avut câteva expoziții la Fălticeni și în alte orașe din Moldova. Peisagist de talent. Lucrări ale sale pot fi admirate la urmașii profesorului V. G. Popa (pe strada Maior Ioan, la Fălticeni). 412 Problema a fost rezolvată cu ajutorul pictorului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Da: activitatea mea folclorică este mult mai vastă decât cele însemnate de dânsul. Mă bucur că amintiți de Leca Morariu și Ion Vicoveanu cu care am avut strânse legături. Pe Leca Morariu l-am vizitat de mai multe ori în surghiunul și amărăciunile ce i le-a făcut G. Călinescu, student al lui Morariu la Cernăuți. Mai departe, în consonanță cu cele rânduite în scrisoarea Dvoastră Vă felicit pentru întreaga Dvoastră activitate cu roade bogate în spiritualitatea românească. Da, eforturile depuse
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma (tradiționalele sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a sultanilor procedeul de a-i recupera pe domnii maziliți care erau duși în surghiun, undeva prin Turcia de astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă ă tainul sultanului. Procedeul era benefic: sultanul avea o rezervă de domni, îi amenința pe cei în funcție, iar cei ținuți într-o detenție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de persoana lui, mai mult decât de idealul lui, devenind „înțelepți ai lumii acesteia”, pierzând „nebunia” credinței în valorile nestricăcioase și nepieritoare ale dragostei de neam și Dumnezeu. CAPITOLUL III CRĂCIUNUL 1942 „A venit și-aici Crăciunul Să ne mângâie surghiunul” (Radu Gyr) În ziua Crăciunului am ieșit din carantină. Dimineața ne-am rugat, cântând împreună Troparul Nașterii: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...” și Condacul: „Astăzi Fecioara pe Cel mai presus de ființă naște...”. Nu sfârșisem cântarea și ușa se deschise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Crăciun, în baraca unde eram cu colegii, am colindat și noi... Este drept că n-am colindat noi numai „O ce veste”, că am colindat pe melodia lu’ „O ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: Ce-ați colindat? Și era unu’ Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... Ei, am colindat „O ce veste”... N-o spus, de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sânt eresurile acestea? [...] unde mai e Alfa și Omega, daca voi, nelegiuiților, ați lepădat pe omega? S-a dus și legea, și credința de când s-au dus acele vremi pe când niște oameni ca d-alde voi era arși de vii. Surghiun am să vă fac pe toți câți ați ieșit din acel cuib al dracului, unde dascălul vostru Lazăr a clocit ouăle Satanei» - și alte asemenea.“ Din fericire pentru Heliade și pentru amicul său, postelnicul Mihalache Ghica - frate al domnitorului - îl
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
repede rost de un pat, dacă se poate, la loc mai ferit, că e prăpădit de bolnav”. I-am oferit patul meu și eu m-am cocoțat pe al treilea pat suprapus, plasat chiar lângă fereastră..., notează Gheorghe Penciu „În surghiun cu Vasile Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1994. Apoi, tot de Gheorghe Penciu, redă un episod de interior: Într-o zi deosebit de friguroasă, cineva îi furase lui Voiculescu obielele. Gestul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fost distrusă de Holocaust? De emigrarea masivă? M.I.: A fost o combinație. De fapt, Holocaustul nu a distrus prea mult în Tg. Neamț. S.A.: Mai întâi, au fost așa-zisele „deplasări de populație” din perioada prigoanei antisemite, un fel de surghiun intern, apoi emigrările postbelice. M.I.: Da. Dar oamenii s-au întors din „deplasări” și nu au început să părăsească târgul din ’45-’46. Eu vorbesc de perioada ulterioară, cinci-șase ani după aceea. Dacă populația evreiască din târg a dispărut, prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea la masa de scris, răspunzând și unor „comenzi” culturale europene. Departe de Iași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut să caute alinarea la masa de scris, răspunzând și unor „comenzi” culturale europene. Departe de Iași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
zi fericită pentru cei întemnițați, deoarece primeau ajutoare (hrană și îmbrăcăminte) de la credincioșii veniți la slujbe. În Țara Românească mînăstirile au fost cele mai dure sisteme de detenție. Vlad Țepeș a zidit la 1457 mînăstirea Snagov ca loc principal de surghiun al boierilor care i se opuneau. "Sub cuvînt că ei trebuiau să facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lepădare de călugărie, suduitori față de domnie, atentatori la viața înalților dregători; munca în mine pentru boierul recidivist în tîlhărie, pentru cel care a furat prima oară la drumul mare, pentru boierul care vinde fiul sau robul cuiva, pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte mii de persoane trimise să lupte în diverse bătălii și alte mii executate fără judecată. "Cronicile vorbesc de scoaterea ochilor, otrăvire, tăierea capului, spînzurarea cîte doi de păr, punerea la plug, arderea în foc, purtarea de cozile cailor, ocna, surghiunul, orbirea, tăierea vreunui membru al trupului, însemnarea nasului, pecetluirea la mînă, bătaia cu toiage, închiderea în gros, confiscarea averii și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales funcția
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și dirigintele, profesorul de geografie. Acesta, tânăr, de statură mijlocie, cu păr cam roșcat și creț, îmbrăcat șic, sportiv, își făcuse studiile în străinătate (Franța? Germania?), de unde nu prea de mult se întorsese în țară și poate că tot în surghiun se afla și el la Aiud, dar din cealaltă tabără extremistă. Legionar era și prozelitul lui, înaltul, bucălatul și părosul, preocupatul dascăl de filosofie, nu atât de simpatic și de comunicativ ca celălalt, deși am impresia că politică și idei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sunt locuri și că voi avea un motiv bun să nu mă întorc. Ciudat! Îmi iubesc copiii, dar simt că i-aș deranja! Mă tem de emoții, mă tem să mă întorc într-un loc unde am fost condamnată la surghiun. Am o mie de sentimente și de rețineri. Oare așa de greu o fi pentru toți? Am luat biletul. Îmi străluceau ochii. Te rog să mă ajuți să vin. Nu știu cum. Orice vorbă, orice mână întinsă e o punte! Pentru mine
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
seama că, de fapt, despre afect e vorba și despre nimic altceva. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox Desperado: scrii poeme pătimașe despre un discret surghiun al sentimentului. Te consideri o poetă sentimentală? EF. Cred că, atunci când încă trăia soțul meu, aveam impresia că nu iubirea e interesul meu major. Recunosc acum cu tristețe că m-am înșelat. Am avut o căsnicie cu probleme, dar una
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
critici literari ca Tudor Vianu, care a făcut din poezia lui Ovidiu doar un obiect de investigație estetică. Așa apare aceasta în literatură de peste două mii de ani, deși o problemă care a creat nedumerire are implicații psihologice. Este vorba de surghiunul acestui poet în cetatea Tomisului, fapt ireductibil doar la structura estetică a creației sale literare. Cu atât mai mult cu cât Ovidiu a fost asumat de comunitatea tomisană nu doar pentru valențele estetice ale poeziei sale. Atunci când Ovidiu a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în Sulmona și nici pentru Roma un simplu "poet de curte". Mesajul poeziei sale a fost suficient de puternic ca să tulbure ordinea socială și sufletele oamenilor vremii, să trezească o reacție de pe urma căreia el n-a avut de ales decât surghiunul. Era o poezie cu o valoare mai mult decât estetică, având unele valențe de gândire deosebite, filosofice și psihologice. Înțelese mai mult, formulate mai puțin, ele au fost suficiente pentru ca mari corifei ai lumii latine, ca Lucan, Seneca ș.a. să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]