1,044 matches
-
începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens. • 5. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, format A5, hartie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 82 pag., 6 lei. „Proverbele
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens. 14. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, format A5, hartie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 82 pag., 6 lei. „Proverbele
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DE CE? Autor: Monica Bokor Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului De ce? E greu să afli că inima doare Când nu mai are nimica de spus. Se surpă nădejdi și idei trecătoare În drumul arid, îndreptat spre apus. A fost ieri, este azi, va fi mâine ..... Așa se scurge clepsidra de ani, Nu știu a plânge, a râde. E bine? Și-arunc înainte cu bolovani. La poarta perechii
DE CE? de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363768_a_365097]
-
despre care știm că se manifestă în creația artistică cu siguranța celui foarte conștient de menirea, de calitățile, de talentele cu care a fost înzestrat. Poeziile cu care este reprezentat sunt Din suflet orișicând răsună și Mă rog..., valoroase pentru că surpind emblematic ceea ce transmite întreaga sa creație, adică seninătate, împăcare cu sine, cu semenii, cu Dumnezeu. Ne-am oprit asupra acestor două poezii, prin prisma faptului că pe autor îl știm cu toții din variate medii, mai cu seamă prin intermediul internetului. Însă
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
a spus. Este despre cei care nu merită nicio iertare. Și mi-a povestit cum ei au acceptat în timpul prigoanei catolice să renunțe la obiceiurile lor ortodoxe și să țină slujbe în rit apusean. Hristos s-a supărat și a surpat zidurile bisericii peste ei, iar corpurile lor au rămas buhăite, supurând continuu de 730 de ani, emanând un miros de hoit. Toți care le vedeau se îngrozeau și înțelegeau ce mare păcat este trecerea la altă credință decât cea în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
trece În lumea abisală și fără viitor În care toți tiranii pentru avere mor De-aceea-n țeapa ta belșugul lor să sece!” (ibidem) Privirea sensibilă a poetei surprinde cu acuitate prezentul decadent, înfățișând imagini de apocalipsă. Viziunii cutremurătoare din poemul “Se surpă temeliile”, îi contrapune atitudinea critică, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzând compromisul cu o epocă a dominației absurdului, Tatiana Scurtu identifică o logică a istoriei, desfășurată după sistemul ciclicității. Adevărul lui ”nihil novi sub sole” îl denunță cu patos în poemul
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
-i displacă. Dar nu o întrerupsese. Curiozitatea îi era prea mare. Au fost lupte cam pe vremea când tătuca era de anii mei. Nemții săpaseră o mulțime de gropi, făcuseră întărituri, da rușii i-au alungat și întăriturile s-au surpat sub ploaia de obuze și bombe. Acolo s-a găsit muniție cu ghiotura ... - Ai găsit și tu cumva, îl întrebasem eu. - Da, recunoscuse cu simplitate Culiță, da a trebuit s-o pitesc bine. Că a venit armată și miliție puzderie
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
să vă inunde casele. Iar admirația toată să o am sub ingenui alcătuiri pentru elogiile nedreptății, ilogicii, nefirescului, răutății înțepenita pe un soclu rece, necunoscut și nedorit! Fiindcă... încercăm să înșelam - înselându-ne, să mințim -mințindu-ne, să furăm - furându-ne, să surpam - surpându-ne, să aburim - aburindu-ne, să faultam - faultându-ne, să păcălim - păcălindu-ne, să căsăpim - căsăpindu-ne și atunci propun să ne eliberăm - sincerizându-ne, luminam - înfrumusețându-ne, de labirintul mocirlos spălându-ne, să evoluăm - abrogându-ne de orice părere
CURAJ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349320_a_350649]
-
vă inunde casele. Iar admirația toată să o am sub ingenui alcătuiri pentru elogiile nedreptății, ilogicii, nefirescului, răutății înțepenita pe un soclu rece, necunoscut și nedorit! Fiindcă... încercăm să înșelam - înselându-ne, să mințim -mințindu-ne, să furăm - furându-ne, să surpam - surpându-ne, să aburim - aburindu-ne, să faultam - faultându-ne, să păcălim - păcălindu-ne, să căsăpim - căsăpindu-ne și atunci propun să ne eliberăm - sincerizându-ne, luminam - înfrumusețându-ne, de labirintul mocirlos spălându-ne, să evoluăm - abrogându-ne de orice părere de
CURAJ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349320_a_350649]
-
folosește pe scară largă comparațiile de factură clasică.Despre vitejia și dârzenia lui Vlad Țepeș spune astfel:”Cum râul de munte primăvara/ Când în pripă neaua să topește/ dintru nălțime urnind povara/ Apelor, să varsă și să bujdește/ Toate îneacă, surpă și prăvale/ Și nu-i ce să-l oprească din cale,// Așa Vlad neînvinsul să răpede/ Și cu șiraguri nespăimântate,// frânge, taie ce nainte vede,// surpă, răstoarnă, calcă, străbate/ Și nu-i vărtute nice tărie/ Să-l contenească sau drum
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
să topește/ dintru nălțime urnind povara/ Apelor, să varsă și să bujdește/ Toate îneacă, surpă și prăvale/ Și nu-i ce să-l oprească din cale,// Așa Vlad neînvinsul să răpede/ Și cu șiraguri nespăimântate,// frânge, taie ce nainte vede,// surpă, răstoarnă, calcă, străbate/ Și nu-i vărtute nice tărie/ Să-l contenească sau drum să-i ație“. Rima adesea este bogată și ingenioasă, substantive rimează cu omonimele lor verbale, adjectivele rimează cu substantive proprii( mișel-Cucavel, maestro-Sestru). Deasemenea rimează verbe cu
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
vii prin fulgi Ce-așază un covor de fluturi sub pași - Iubirii noaste voal pentru urmași. Tăcerea, din decor, te roagă să-i smulgi. Lumină și-ntuneric deopotrivă... Cu cearcănele pe sub ochi albaștri, Sunt gânduri de călugări isihaștri Ce-mi surpă visul nopții în derivă. Toți Moș Crăciunii, în grabă, pleacă-n sud. În turlele din somn, copiii-i aud Înhămând la sănii renii de la pol. Și brazii-ncărunțiți, de-atâta nins, În vârfuri poartă o stea de necuprins, Rotind pe
AJUN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347612_a_348941]
-
de stricăciune și mai departe sunt în Biblie destule versete din care să înțelegem acest lucru, fiecare cu gradul său de dificultate la interpretare, ca să nu mai vorbim de argumentația corifeilor Biericii Creștine pe care nimeni nu le-a putut surpa. Primul om care a ajuns la concluzia că Domnul Iisus S-a născut la 25 decembrie a fost Sextus Julius Africanus, un creștin din sec.III în anul 221. Sfântul Ioan Gură de Aur face o demonstrație de mare acuratețe
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
pe el însuși cu tot jur-împrejurul de la vierme până la astru; iubiri, dureri, bucurii și tristeți întru esențializare; se luptă cu înaltul și adâncul (cu sinele-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin, zidindu-se și rămănând eternității.” Radu Cârneci Mariana Gurza Timișoara 02 Martie 2015 Trăind intens Clipe
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame De dor și de durere când fiii dragi le mor! Sunt, Doamne, încă mulți și nesătui dușmani Gata să surpe malul cu patrie cu tot, Tu doar le-adu aminte că râvna le e-n van Și Țara să ne-o fure cu noi cu tot nu pot! Sunt, Doamne, încă oameni ce se trag din îngeri: Ne vindecă prin
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
să se ducă până la Iași și el ajunge până la Constanța, pentru că ... tot era în drum. S-a banalizat și relativizat mult virtutea ascultării. Călugării de azi nu mai au puterea să asculte de mai marii lor ca odinioară. S-a surpat raportul dintre ucenic și povățuitor și de aceea a ridicat poate Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher Eu nu am ce să-ți ofer Doar un strop, melancolie M-ai ferit de orice gloată Câți în jurul meu se vaită Și se strâng în câte-o haită
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
with life. I think tomorrow it will snow apple tree flowers over the ashes I'm stuck with branches to my shoulder young and serene. [7] DACĂ NU VII Dacă nu vii Soarele va apare din nou Izvorul va mai surpa un mal Apă va curge în straturi verzui că leșia Și ce dacă nu vii? Inima mea va rămâne acolo fără cuvinte. [7] IF YOU DON'T COME If you don't come The sun will rise again The spring
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TĂCERE ÎN LUMINĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Greutatea luminii surpă locul tăcerii, primită peste noapte sau rătăcită-n vis. - Tu poți avea aripi!... Dar ce să faci cu ele? Exista acea spirală gândirea și universul sferic care te tot alungă. Tăcere în lumină nu vei avea nici umbră! Gândirea decojită
TĂCERE ÎN LUMINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365836_a_367165]
-
caut în nuntă. / Caut în tot și caut în toate,/ în puritate-n crediță și în păcate./ Și obosită de-atâta căutare,/ Caut odihnă în căutare./ Ești Cel ce ești și Cel ce va veni,/ Ești tot ce mă poate surpa sau zidi,/ Ești plinul ce umple golul din mine,/ Ești sensul cuvântului Bine).// Nu te-aș căuta dacă nu Te-aș fi găsit,/ Între cei doi tâlhari din inima mea Rastignit.” Structura cărții este triadică o primă parte „Când nu
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
din aceste ziduri, dar cum altfel s-ar fi putut naște dorurile, dacă nu așa! Doar așa s-ar fi putut naște fericirea care suferise, și iubirea care dorise să-și ia tributul. Știu că de multe ori s-a surpat și dușumeaua de sub picioare, și-a trebuit s-o reparăm ca mai târziu să putem întregi totul cu forțe noi. Apoi ne-am dorit să punem și mobilă în casa sufletelor noastre, și chiar de nu aveam cu ce-o
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
câtuși de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric. Dumitru Stăniloae - un tânăr teolog
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
de dor... Mama a avut parte/ de-un înger bătrân/ și băutor de lapte./ De aceea/ singură-l purta în spate/ și-l învăța să scrie/ ca pe un copil/ despre arome/ lupte/ și vise nejucate/ dar,/ cuvintele ei/ se surpau în pământ/. Uneori,/ în rochie de voal,/ îi cânta la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă cu mer/ și lasă-mă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
pentru aflarea Creatorului! DUMNEZEU nu s-a lăsat și nu se va lăsa niciodată descoperit! A mai încercat unul cu nume de scară, dușmanul de moarte al celuilalt Scărar, Ioan, umilul rostitor de rugăciuni, dar scara celui dintâi s-a surpat sub greutatea lui și de atunci, Scaraoschi, nu mai are liniște... Nu sunt și nu am fost vreodată un dușman înrăit al științei, al noului în artă și în orice! Acolo unde gândul meu nu a priceput muzica, poezia, pictura
DUMNEZEU PE PATUL SUFERINŢEI?... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366697_a_368026]
-
a seismelor existențiale, cu zile întunecate, dureri sufletești și trupești și zile senine, luminoase, când sufletul se deschide, devine frenetic în fața frumuseților lumii. Stările oscilante ( când pozitive, când negative) alunecă de multe ori într-un vid afectiv. Edificiul spiritului se surpă de multe ori. Uneori, poetul se izolează de oameni, închizându-se în turnul de fildeș, alteori... aleargă să întâmpine lumea - ca spe o mare și nesperată bucurie. Oare îi va oferi lumea, - această lume față de care se duce cu sufletul
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]