162,438 matches
-
veriga de legătură fiind oricum ideea de "chemare la competiție", "invitație la întrecere"; e totuși o schimbare profundă de accent și mai ales de evaluare. Deplasarea semantică se explică în acest caz prin calc, prin influența traducerilor din texte de sursă anglo-americană. pare a fi traducerea preferată a termenului englezesc challenge: folosit în mass-media, publicitate, economie, cu sensuri predominant pozitive. Întrebuințarea retorică a termenului are de fapt la bază optimismul publicitar al unui discurs "de tip american", bazat pe ideile de
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
XVII-lea. Ce "implică" actul hermeneutic pus în orizontul interpretării de Dan Buciumeanu? Relația, cu sentimentul unei revelații în lectură, de la textul Psaltirii la descriere, cercetare stilistico-poetică și notele care îl însoțesc. Acestea din urmă fiind adevărată rădăcină arborescentă a surselor de informare, multiplicată ferm: sursele textuale ale lui Dosoftei, elemente de lectură pe care, pentru simplificare, le transcriu doar ca "filologie în slujba poeziei", capitole, fragmente de text, observații care "se sprijină reciproc, același text putând fi interpretat din multiple
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
hermeneutic pus în orizontul interpretării de Dan Buciumeanu? Relația, cu sentimentul unei revelații în lectură, de la textul Psaltirii la descriere, cercetare stilistico-poetică și notele care îl însoțesc. Acestea din urmă fiind adevărată rădăcină arborescentă a surselor de informare, multiplicată ferm: sursele textuale ale lui Dosoftei, elemente de lectură pe care, pentru simplificare, le transcriu doar ca "filologie în slujba poeziei", capitole, fragmente de text, observații care "se sprijină reciproc, același text putând fi interpretat din multiple unghiuri" și bibliografia de referință
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
familii care nu-i cunoștea originea, și a aflat cine este abia după Revoluțe. Cartea pe care a publicat-o în 1997, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenței, este deocamdată cea mai solidă sursă de informați privind acest moment, ei adăugîndu-i-se mărturiile orale culese de Irina Nicolau și Theodor Nițu în Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara și episoadele corespondente din Memorialul durerii făcut de Lucia Hossu-Longin. Pînă de curînd, modul de abordare a subiectelor
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
cu o înțelegere tandră și cu o compasiune zglobie. Datinile erau narate și analizate cu o erudiție jucăușă, disponibilă permanent pentru asocieri neașteptate și pentru concluzii la fel de surprinzătoare, iar onomastica tradițională, uneori cu evidente note arhaice, era privită ca o sursă proaspătă a nevoii noastre de identificare și nicidecum ca un simplu sit arheologic, frumos așeazat în diorame, ca la Muzeul Antipa. Chiar și grafia Irinei avea un duct ingenuu, de copil care abia deprinde forma literei, dar în spatele acestei inocențe
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
au în sistem "obiectualitate" și rol de instrument: pot fi manevrate, mutate, eliminate etc. Termenul de specialitate desemnează deci ceva ce intră în sfera de experiență permanentă a utilizatorilor: se produc astfel adaptări spontane, impuse prin uz, interferînd permanent cu sursele ți, cel puțin deocamdată, greu de standardizat. În adaptarea cuvîntului englez la română se observă o mare varietate de soluții; de fapt, se pot atesta toate posibilitățile: de la păstrarea englezismului ca atare (inclusiv cu pronunția originară) la adaptarea lui fonetică
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
și în Muzica românească între 1944-2000. Aprecierea creației cercetate se întemeiază deopotrivă pe o perspectivă muzicologică europeană și pe o cunoaștere dinlăuntru a culturii autohtone. Obiectivitatea și subiectivitatea actului critic se împletesc aici și se echilibrează. Comentariile se sprijină pe surse istorice sigure, riguros consemnate. Textul se menține la o elegantă ținută intelectuală, chiar și când parcurge etape istorice întunecate. Spirit deschis la cultura de pretutindeni, Valentina Sandu-Dediu judecă muzica produsă la români în corelația sau simultan cu muzica semnificativă ivită
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
Român un aspirator politic pentru intelectualitate". Dincolo de erori de documentare, articolul e insultător la adresa președintelui Fundaței Culturale Române, Augustin Buzura, care de peste doi ani se chinuie ca Fundața să nu mai fie subordonată hachițelor a diverși miniștri și politruci culturali. Surse de la Cotroceni ne-au asigurat că prin înființarea Institutului nu se urmărește patentarea nici unui aspirator, ci ajutarea Fundaței Culturale să-și vadă de treburi, dar sub auspicii mai sigure și mai profitabile decît pînă în prezent. Nici gînd ca Ion
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
mai virulente ale acesteia. Cartea lui Andrei Cornea, Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, publicată într-o primă ediție în 1997, se înscrie în această mișcare de reabilitare a raționalismului, a umanismului, a bazei epistemologice moderne, în fine, a tuturor acelor surse de certitudini pe care relativiștii le-au contestat vehement. Avantajul celei de-a doua ediții, revăzută și adăugită, apărută anul acesta la Polirom, stă în posibilitatea autorului de a răspunde la reacțiile stârnite de receptarea primei ediții și, mai ales
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente de arhivă diplomatică abordate pentru prima oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de documentare citate să fie prezente numai prin siglele lor, fără lămuririle necesare). Figura Elenei Hrisoveloni, prințesă Șuțu, e înscrisă astfel pe un orizont al timpului și mediului româno-francez, acesta din urmă comentat cumva din interior, cu micile sau marile
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
care propune o metodă riguroasă de abordare a magicului voiculescian (având drept punct de plecare teoria blagiană despre mit și magie din Trilogia valorilor), care pornește de la "banca de informații" a filologului de profesie. Caracteristica din urmă, însă, este și sursa impresiei despre care vorbeam mai sus: prea mult din profesorul de română transpare din rândurile cărții și prea puțin din criticul literar a cărui voce originală ne-am aștepta să o auzim. Disocierea între cele două categorii vine, după cum știți
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
critică pe care autorul o afișează este evident una falsă, rezultat al distanțării în timp și, prin aceasta, al avantajului de a beneficia de mult mai multe resurse decât predecesorii săi. Recomandarea mea: pentru o perspectivă inedită, mergeți direct la sursă și citiți-l pe Voiculescu în toată magia prozei sale.
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
precum Bhagavad-Gita și Coranul, din care citează frecvent. De fapt, pentru Emerson, citarea se înscrie printre procedeele compoziționale preferate. Cum, pe de altă parte, nu mai este astăzi un secret că unele dintre cugetările ce compun Eseurile își au o sursă în autorii frecventați sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
lui jupîn Dumitrache, ci și în epistat, exoflisi, plastografie etc. Cel mai mare profit îl obținem însă din urmărirea formelor familiar-orale; din păcate, textele secolului al XVIII-lea, mai ales cele de viață cotidiană, au fost prea puțin folosite ca surse de material pentru dicționare și descrieri de istoria limbii; e deci de așteptat ca aceste anaforale să aducă unele surprize. Un cuvînt neînregistrat de Dicționarul Academiei este de pildă făcătlâc ("s-ar fi învoit, spre a-i împărți făcătlâcul", p.
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
știa arabă, știa engleză și avea translator însă ziarele de care vorbeați în materialul dvs. prezentau același rigid punct de vedere al guvernului lui Saddam Hussein. Niciodată nu am spus că nu știu, ci am precizat că informațiile vin din surse oficiale care nu pot fi verificate. Problema informațiilor contradictorii nu am trata-o așa simplist cum ați arătat în cronica dvs., ci am explicat că războiul informațiilor este o componentă importantă a unui conflict modern. Dacă ați butonat atît de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
parte Robinson Crusoe, romanul lui Defoe, e un reper ce apare constant în carte, apoi jurnalele ori relatările de călătorie sau articolele din enciclopediile iluministe. Documentația folosită e impresionantă, ea înseamnă informație de adînc detaliu ce dă impresia epuizării tuturor surselor. O componentă importantă a studiului o formează imaginea; sînt numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile și picturile cu canibali în secolele XVI XVIII, textul se citește altfel în prezența
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
să nu mă acuze guvernul de meschinărie). Prin adiționare, ajungem la frumoasa cifră de una sută șasezeci și patru zile de antren și voie bună, ceea ce face din celebrul roman al lui Jules Verne, Doi ani de vacanță, una din sursele intelectuale ale pesedismului. Noutatea absolută adusă de acest an împrumutată parcă din utopiile negre ale lui Orwell, altă sursă de inspirație a guvernului este că zilele de repaos au fost decretate obligatorii. Un patron de firmă la care făcusem apel
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
zile de antren și voie bună, ceea ce face din celebrul roman al lui Jules Verne, Doi ani de vacanță, una din sursele intelectuale ale pesedismului. Noutatea absolută adusă de acest an împrumutată parcă din utopiile negre ale lui Orwell, altă sursă de inspirație a guvernului este că zilele de repaos au fost decretate obligatorii. Un patron de firmă la care făcusem apel pentru o mică lucrare de construcție mi-a spus că-i e frică să scoată muncitorii la lucru pentru că
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
Rodica Zafiu Vodevilurile lui Alecsandri au fost uneori judecate cu asprime, pentru naivitatea procedeelor dramatice și mai ales pentru păcatul lipsei lor de originalitate: ca adaptări, prelucrări, cu sursele nu întotdeauna indicate explicit. Nu aceasta este totuși opinia dominantă în istoria literară românească mai nouă. Un foarte complex și convingător studiu al profesorului Paul Cornea analiza tocmai "circuitul popular", "spiritul vodevilesc" și calitatea limbajului care dau valoare comediilor, indiferent
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
nu criteriul creației în eternitate conta, ci acela al limbii în actualitate; nu acțiunea și personajele erau miza, ci dialogul, în care firescul colocvial ne apare și azi ca remarcabil de autentic. În studiul comparatist din 1924 important pentru identificarea surselor, dar insensibil la calitatea reală a limbajului Ch. Drouhet făcea printre altele afirmația că limbajul adaptărilor lui Alecsandri este prea fidel originalelor, calchiind chiar, stîngaci, expresii franțuzești: "uneori traducerea e ciudată, așa cînd Măndica numește iataganul lui Kir Zuliardis «un
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol deoarece aceasta ar putea deveni o sursă de poluare luminoasă pentru Observatorul Astronomic din același parc. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar e în stare să parieze că între Catedrală și interesele Observatorului Astronomic, Puterea va alege Catedrala. l Am ajuns să consemnăm și că primarul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
în dezvoltarea interesului pentru folclor al prietenului german: el i-a atras luarea aminte asupra bogăției de sentimente și culoare a poveștilor locului și prin el, autorului-culegător, fiindu-i traduse textele auzite din gura localnicilor ( pe care îi numește în Sursele basmelor, parte din Introducerea, împărțită ca semnătură și contribuție cu fratele său). Și tot mulțumită lui, Karl Knoblaut, prin urmași, Ion Taloș a intrat în posesia fotografiei lui Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
în Sursele basmelor, parte din Introducerea, împărțită ca semnătură și contribuție cu fratele său). Și tot mulțumită lui, Karl Knoblaut, prin urmași, Ion Taloș a intrat în posesia fotografiei lui Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
publicate de acestea sau caracterizări ale unor contemporani. Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Tradiția mecenatului german este una îndelungată, locul aristocraților ce susțineau pe un Mozart, Beethoven sau Wagner fiind luat de moderna ipostază a fundației. Pentru un român însă, această asociere a unui mare concern industrial cu artele "grele" poate constitui o sursă de perplexitate. Noi suntem obișnuiți ca oamenii de afaceri cu mulți bani să sprijine fotbalul sau vedetele pop-rock și privim cu suspiciune nedisimulată mecenatul îndreptat spre zone care, la noi, sunt de un slab interes public. Din posibilele explicații, cea
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]