514 matches
-
mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcu o cruce mare, se înclină rece în fața mitropolitului și ieși din biserica în care se simțise atât de străin. Un gând îi grăbi pașii spre trăsură fără să vadă cât de roșu scăpăta soarele după Dealul Mitropoliei. La caleașcă, surugiul arătând cu coada biciului spre apus, mormăi: — Mâine o să fie vânt mare, poate chiar furtună. Îl privi fără să audă ce-a spus și, urcându-se, porunci sec: — La curțile domnești! Au stat toată noaptea toți trei: vodă Ștefan, tatăl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
7. Crozier, Michel, Friedberg, Erhard, L'acteur et le système. Leș contraintes de l'action collective, Seuil, 1977 8. Coman, Cristina, Relațiile Publice. Principii și strategii, Ed. Polirom, Iași, 2001. 9. Dagenais, Bernard, Campania de relații publice, traducere de Romina Surugiu și George Surugiu, Ed. Polirom, Iași, 2003. 10. Edelman, Murray, Politică și utilizarea simbolurilor, traducere de Ruxanda Nichita, Ed. Polirom, Iași, 1999. 11. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, București, 1996. 12. Friedberg, Erhard, "Organizațiile", în Boudon, Raymond (coord
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Friedberg, Erhard, L'acteur et le système. Leș contraintes de l'action collective, Seuil, 1977 8. Coman, Cristina, Relațiile Publice. Principii și strategii, Ed. Polirom, Iași, 2001. 9. Dagenais, Bernard, Campania de relații publice, traducere de Romina Surugiu și George Surugiu, Ed. Polirom, Iași, 2003. 10. Edelman, Murray, Politică și utilizarea simbolurilor, traducere de Ruxanda Nichita, Ed. Polirom, Iași, 1999. 11. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, București, 1996. 12. Friedberg, Erhard, "Organizațiile", în Boudon, Raymond (coord.), Tratat de sociologie
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
s sleeper> (cineva sau ceva nepromițător sau neluat în seamă care devine brusc proeminent sau valoros). 124 Apud D. L. Wilcox și colaboratorii, op. cît., p. 219. 125 Ibid., p. 237. 126 Bernard Dagenais, Campania de relații publice, traducere de Romina Surugiu și George Surugiu, Ed. Polirom, Iași, 2003, p. 319. 127 Roger Haywood, Public Relations for Marketing Professionals, Macmillan Press Limited, London, 1998. 128 Ibid., p. 120. ("Nivelurile de intrare sunt constituite de activitățile realizate câte știri, câte articole, câte interviuri
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sau ceva nepromițător sau neluat în seamă care devine brusc proeminent sau valoros). 124 Apud D. L. Wilcox și colaboratorii, op. cît., p. 219. 125 Ibid., p. 237. 126 Bernard Dagenais, Campania de relații publice, traducere de Romina Surugiu și George Surugiu, Ed. Polirom, Iași, 2003, p. 319. 127 Roger Haywood, Public Relations for Marketing Professionals, Macmillan Press Limited, London, 1998. 128 Ibid., p. 120. ("Nivelurile de intrare sunt constituite de activitățile realizate câte știri, câte articole, câte interviuri, câte întâlniri de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate; atelajul nu se descurajează niciodată și ne scoate din toate încurcăturile; abia dacă se odihnește puțin și mănâncă spre mijlocul drumului; așa se face că, plecați
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
însemnată pentru o populație de douăzeci și cinci de mii de locuitori, și nu e nimic remarcabil aici în afara pavajului mai puțin prost decât în Giurgiu și București. Urmăm, părăsind Ploieștii, un drum capricios, cu multe ramificații, cu cotituri șerpuite, pe care surugiul îl părăsește sau îl reia după plac, traversând câmpurile când e prea mult praf sau noroi pe calea obișnuită. Această alternativă este inevitabilă, nu o vom repeta niciodată de-ajuns spre edificarea călătorilor și pentru a stimula terminarea șoselelor aflate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
doua poștă, într-o poziție încântătoare: ce orașe fermecătoare s-ar face în țara aceasta dacă oamenii ar ști să înalțe case, să paveze și să curețe străzile! Acest târgușor ne lasă o amintire neplăcută: ajuns aproape de stație, unul dintre surugii noștri, îmbătat cu rachiu, își pierde echilibrul și își dărâmă calul; lansat în goana mare, vehiculul trece peste om și animal, rupându-și osia. Calul e omorât pe loc; printr-o întâmplare providențială, surugiul, apărat de corpul calului, nu e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
neplăcută: ajuns aproape de stație, unul dintre surugii noștri, îmbătat cu rachiu, își pierde echilibrul și își dărâmă calul; lansat în goana mare, vehiculul trece peste om și animal, rupându-și osia. Calul e omorât pe loc; printr-o întâmplare providențială, surugiul, apărat de corpul calului, nu e decât mototolit și lovit. Ne repezim să-l ajutăm pe bietul om leșinat și zăcând la șase pași în urma vehiculului. Câteva frecții, câteva guri de coniac bătrân îl readuc la viață. Trecătorii contemplau scena
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de calmă, încât pare să dormiteze. Ne îngrijorează mai ales tânărul soldat așezat ca o țintă pe capra trăsurii noastre, și îl dojenim pe comandant pentru el; dar nimic nu-l poate face să cedeze; își menține dispozițiile, le dă surugiilor instrucțiuni despre drumul pe care trebuie să-l urmeze și, dându-le semnalul de plecare, ne adresează salutul român, de la inima, gură și ochi. Fără îndoială că acestei desfășurări de forțe îi datorăm călătoria noastră perfect liniștită; nu se întâmplă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cultivată; aici încep stepele care se desfășoară până la Ialomița, iar dincolo de ea țin fără întrerupere până la Dunăre. La o jumătate de poștă de Brăila, descoperim la vest munți adevărați. Care n-a fost mirarea noastră când i-am auzit pe surugii noștri pronunțând numele de Balcani. Într-adevăr (am putut verifica acest lucru mai târziu), acest lanț secundar de munți se desprinde din masa principală la ieșirea Porților de Fier. El mărginește Bulgaria la nord, mergând de-a lungul fluviului, pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de Dunăre. Nu mai există pod peste Siret; l-au luat viiturile. Râul se trece pe un bac provizoriu, construit grosolan din grinzi necioplite, fără balustradă, legate după o metodă primitivă foarte puțin liniștitoare. Caii noștri nu mișcă, ținuți de surugii. Cablul de ghidare măsoară patru sute de metri deasupra apei; e o lățime considerabilă, mai ales că râul e adânc, că se precipită mai degrabă decât curge și că orice cădere de pe bac ar fi mortală. Așa că nu ne temem a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
centru. Cum să dai numele de oraș unei adunături de barăci din lemn ce cad de dărăpănate ce sunt înainte de a fi fost terminate? Totuși, așa este Tecuci, capitala ținutului cu același nume. Nu stăm mult aici, chemăm cai și surugii pentru a pleca cât mai repede. Valea se îngustează la nord de Tecuci; culturile sunt frumoase, dealurile se acoperă de păduri, dar lupii abundă în această regiune zâmbitoare. Fuseserăm preveniți și, ca dovadă, la ora trei după-amiază, în plină vară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de grindină și de apă înghețată ne inundă. Drumurile erau desfundate din cauza torentelor, roțile erau înfundate în noroi până la butuc, caii refuzau să-și facă datoria și nu ne scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau orbiți de fulgere și de grindină; apa ne șiroia pe corp și se aduna în diligență; uraganul ne ridica vehiculul și amenința să ni-l poarte în râpe, aceasta a fost situația noastră timp de trei ore nesfârșite. Ajungem
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din conservele noastre, ne pune pe picioare. La miezul nopții plecam; luna strălucea; stelele licăreau; o liniște profundă îi urmase furtunii; nu rămăseseră alte semne decât lacurile improvizate și noroiul lichid, pe care caii noștri, îndemnați de țipetele ascuțite ale surugiilor, le traversau cu burta la pământ, aruncându-ne cu cele patru picioare ale lor un neîncetat vârtej de stropi de noroi. Am auzit de mii de ori, în cele două provincii, blesteme la adresa evreilor și a rasei lor avide; n-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
silește drumul să întoarcă brusc la stânga pentru a căuta o trecere. Ca și Moldova, torentul se împarte într-o puzderie de brațe ce se traversează pe un pod de lemn nesfârșit, al cărui tablier mișcător inspiră cele mai legitime temeri. Surugii nu uită niciodată să invite călătorul să coboare. Precauția e bună; e cel mai periculos curs de apă din Moldova. Bacăul nu e prea prost construit; are case frumoase și grădini bine întreținute; o promenadă publică; biserica principală și clădirile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
animale nu mănâncă decât iarbă veștejită sau de baltă; dar loviturile de bici sunt un excelent imbold, cu ajutorul căruia cele mai slabe mârțoage o iau nestăpânit la galop. Nu e de mirare deci că atâția cai se prăbușesc și că surugii nu trăiesc prea mult! Iată-ne ajunși la Focșani, la hotarele Moldovei; un pârâu, Milcov, ne desparte de Valahia, și lucrul e evident, din păcate! Adio, agreabile vâlcele, munți cocheți, desișuri răcoroase, păduri imense! Iată câmpiile fără sfârșit ce merg
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
odihnă acceptabil; ce deziluzie! Găsim în loc un târg ca atâtea altele, doar că acesta e și mai arid și pe jumătate nimicit de un incendiu ale cărui urme nu au fost îndepărtate. Fie din lipsă noroc, fie din cauza relei-voințe a surugiilor, nu putem găsi niciun loc unde să ne refacem, niciun culcuș convenabil, și ne grăbim să părăsim acest oraș inospitalier. Culme a nenorocului, la câteva ore de aici, intram în Râmnicu Sărat, o urbe prost construită, murdară și dezgustătoare, unde
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sub ochi, să le transmită amintirea recunoștinței noastre pentru compania lor atât de agreabilă! Era scris ca drumul de la Buzău la Ploiești să ne fie fatal. La un kilometru după poștă, unul dintre cai se prăbușește; diligența trece peste el; surugiul, azvârlit de pe șa, cade pe scara trăsurii; roțile îl strivesc îngrozitor. Chemăm în ajutor niște țărani ce strângeau recolta: aceștia fug; o țărancă bătrână refuză să ne dea căruța; suntem constrânși să-i solicităm, cu revolverul în mână, unui alt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
locuința cea mai apropiată. Îi facem un așternut de paie acceptabil cu snopi luați dintr-un câmp învecinat. Căruțașul se hotărăște, pe jumătate de frică, pe jumătate după făgăduirea unei recompense. Trimitem de la poștă mijloace de transport pentru a conduce surugiul la spitalul de la Buzău. În adevăr, n-am putea exagera condamnând indiferența vinovată, egoismul de neînțeles al țăranului față de asemenea accidente; e oare atât de nefericit încât nu se mai gândește decât la propriile necazuri? Nenorocirile noastre nu luaseră sfârșit
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prima lovitură de bici, fac o săritură spre pășuni; trăsura se înclină; nu ne răsturnăm mulțumită oiștii, care se rupe. De data asta ne părăsește dumnezeiasca răbdare; le dăm cu mâna noastră o aspră corecție căpitanului poștei, ceaușului său și surugiului; așa era drept; cu toții răspundeau cu capul de cai și de viața noastră. Îi silim să repare de bine, de rău stricăciunile; dar nu obținem un atelaj nou decât dublând doza de lovituri de ciomag. A doua zi eram la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
zi eram la București. Nu am avut deci dreptate spunând de-a lungul acestei povestiri că o campanie în Occident e mai ușor de făcut decât o simplă călătorie în Principatele Unite? E chiar mai puțin periculos. Dacă interesează soarta surugiilor noștri, putem liniști inimile sensibile; am primit vești mulțumitoare în acest sens; s-au însănătoșit, unul în cincisprezece zile, celălalt în trei săptămâni. Slavă Domnului, nu avem nicio moarte de om pe conștiință! Capitolul 6 O iarnă la București Crivățul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
7). 39 Ibid., pp 78-79, 135-136 (partea I, cap. 4; partea a II-a, cap. 1). 40 Ibid., pp. 56-58, (partea I, cap 3). 41 Este vorba de episodul accidentului de pe drumul dintre Buzău și Ploiești soldat cu rănirea unui surugiu. Militarii francezi au cerut ajutor țăranilor care munceau la câmp, dar aceștia s-au eschivat (fie au fugit, fie au refuzat să colaboreze). În cele din urmă, confrații lui G. Le Cler au rechiziționat o căruță cu care au transportat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
silit să facă numeroase ocoluri, spre a evita apropierea de cadavrele unor persoane care căzuseră moarte în drum. Printre acei care au pierit în acest chip poate fi amintit banul Văcărescu...97. Era în drumul său prin părțile acestea, când surugiul de alături, din cei doi care îi mânau trăsura, a căzut mort de pe calul său; curând după aceea, banul însuși, contaminîndu-se din atmosfera acelui surugiu, a sucombat de asemenea boalei. Casa mea din București - povestește mai departe Blutte -, pe care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]