KorAP: Find »[drukola/base=sutură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...87 >

2,157 matches

Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343

este fină. Vârful elitrei (văzută din profil) la unghiul sutural dispune de o știrbitură triunghiulară (fig.90a, pag.104).....................................................13 gracilis Germ. --.Tibiile mediane au marginea internă concavă în jumătatea lor posterioară. Granulația tibiilor accentuată. Extremitatea posterioară a elitrelor în dreptul suturii cu un vârf mic, mucronat (fig.90c, pag.104 )................................14 belgica d’Orch. 16.Bordura marginilor laterale ale elitrelor se îngustează și dispare spre vârf. Unghiul sutural al elitrei (văzută din profil) prezintă o depresiune semicirculară (fig.90b, pag.104

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
spre vârf. Unghiul sutural al elitrei (văzută din profil) prezintă o depresiune semicirculară (fig.90b, pag.104 ) .......................................................................................15 excisa Kiesw. --.Marginile laterale ale elitrelor cu o bordură care se lățește posterior. Fiecare elitră în mod izolat are vârful rotunjit, în dreptul suturii nu este vizibil un spin mucronat (fig.90d, pag.104 ).............. ...................................................16 emarginata Rey 17.Punctuația din jumătatea posterioară a elitrelor evident mai fină decât cea anterioară. Proeminența metasternului subțire, carenată.........17 minutissima Steph. --.întreaga suprafață a elitrelor dispune de o

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
un tubercul mic. Fruntea are o punctuație deasă și accentuată, în rest suprafața capului este granulată. Palpii maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă 9 sau 10 rânduri longitudinale de puncte, ușor confluente spre vârf. În zona montană și colinară, la șes mai rară. l=2,2-2,4 mm. 8 Hydraena britteni Joy Asemănătoare cu riparia, de care se deosebește prin marginile laterale

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
fină, fruntea prezintă o punctuație mai accentuată, iar clipeul are granulații fine. Pronotul mai îngust decât elitrele, ușor transvers, având cea mai mare lățime în partea sa mediană și este egal îngustat atât anterior cât și posterior. Elitrele alungite, între sutură și tuberculul humeral prezintă 5 rânduri longitudinale de puncte. În izvoarele de munte, la șes rară sau absentă. l=2-2,3 mm. (Pl. V, fig.1 ) 14 Hydraena belgica d’Orchymont Corpul negru-unicolor. În băltoacele din zona colinară și montană

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
17 Hydraena minutissima Stephens (atricapilla Waterh.) Capul și pronotul negre. Marginea anterioară și cele laterale ale pronotului uneori cu o bordură de nuanță mai deschisă. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate. Elitrele maroniu-gălbui prevăzute cu strii punctate și accentuate, iar sutura și marginile laterale ale elitrelor au uneori o bordură de nuanță închisă. l=1,5-1,6 mm. 18 Hydraena schuleri Ganglbauer Unicolor maroniu-roșcat sau galbenmaroniu, mai rar capul și pronotul au o nuanță întunecată. Palpii maxilari, antenele și picioarele galben-roșcate

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
longitudinal sau transversal. Scutelul mic, triunghiular, uneori el nu este vizibil. Elitrele oval-alungite, cu strii accentuate sau cu rânduri longitudinale de puncte, mai rar ele pot avea o punctuație neregulată. Epipleurele elitrelor îngustate posterior, numai la subgen. Henicoceros ajung până la sutură. Metasternul și abdomenul acoperite cu o pubescență tomentoasă. Sunt vizibile 6-7 sternite abdominale. Picioarele bine dezvoltate (la subgen. Asiobates ele sunt extrem de lungi și înguste). Adesea tibiile sunt fin zimțate pe margini, cu un pinten terminal scurt dar evident. Tarsele

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
ventrală. Scutelul mic, adesea greu vizibil. Elitrele sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite ultimele 2 tergite abdominale. Suprafața elitrelor prezintă strii caracteristice reprezentanților acestei familii: o strie humerală urmată adesea de o strie subhumerală, după care sunt 3-4 strii discale. Lângă sutură se află o strie postscutelară anterioară și o strie suturală posterioară. Epipleurele elitrelor lățite, prevăzute cu 1-2 strii. Aripile membranoase bine dezvoltate. Picioarele au următoarele particularități. Coxele depărtate, cele anterioare sunt cilindrice, transverse, cele mediane pot fi ovale sau sferice

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
locul de inserție al antenelor câte o proeminență înălțată. Vertexul este bine conturat. Scapul alungit, îngroșat spre vârf, iar măciuca antenelor are o formă ovală. Pronotul transvers, trapeziform, cu unghiurile obtuze prevăzute cu carene înălțate. Elitrele scurte, trunchiate posterior cu sutura ± înălțată, fiecare elitră dispune de 3-6 strii carenate înălțate. Propigidiul prezintă o proeminență mediană alungită. Prosternul cu marginea anterioară dreaptă sau ușor prelungită, lângă marginea anterioară se află un șanț transversal. Apofiza prosternului situată între coxele anterioare este extrem de lățită

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
resturi vegetale, în compost, adesea pe cadavre și ciuperci. l=2-2,5 mm. 2 Onthophilus affinis Redtenbacher (costatus Kiesw., costulatus Mars.) Corpul rotunjit, negru, cu antenele și picioarele roșcat-maronii. Carenele mediane ale pronotului sunt ± șterse, iar cele laterale slab conturate. Sutura elitrelor împreună cu carena învecinată înălțate. Pronotul mat cu o punctuație fină. În resturi vegetale aflate în descompunere. Specie răspândită în centrul și sud-estul Europei. Nu a fost găsită până în prezent în fauna noastră. l=1,5-2 mm. 3 Onthophilus punctatus

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
este situat în treimea sa anterioară. Porțiunea anterioară a pronotului prezintă o punctuație fină și deasă, iar cea posterioară are o punctuație rară, formată din puncte mai accentuate. Elitrele ușor convexe, dorsal lucioase, prevăzute cu o punctuație deasă și accentuată. Sutura elitrei este înălțată posterior. Propigidiul și pigidiul prezintă o punctuație deasă. Tibiile anterioare ușor îngroșate spre vârf. A fost găsită numai în nordul Moldovei. l=1,5-2 mm. 2 Plegaderus vulneratus Panzer Prezintă același colorit cu specia precedentă. Suprafața elitrelor

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
prezintă o punctuație deasă. Tibiile anterioare ușor îngroșate spre vârf. A fost găsită numai în nordul Moldovei. l=1,5-2 mm. 2 Plegaderus vulneratus Panzer Prezintă același colorit cu specia precedentă. Suprafața elitrelor are o punctuație fină și deasă, iar sutura elitrelor este ușor înălțată posterior. Pigidiul și propigidiul des punctate. Jumătatea posterioară a prosternului concavă, prevăzută cu peri gălbui. Tibiile anterioare sunt evident lățite spre vârf. Sub scoarța coniferelor. l=1,5-1,7 mm. 3 Plegaderus discisus Erichson Corpul oval

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
transvers cu unghiurile drepte, marginile lui laterale au o bordură accentuată. Scutelul extrem de redus. Elitrele de 1,5 ori mai lungi decât late, cu marginile laterale paralele, ele dispun de o punctuație răzleață. Baza elitrelor prezintă un șanț transversal, iar sutura elitrelor este înălțată. Suprafața elitrelor lipsită de strii. Pigidiul și propigidiul au o punctuație deasă. Marginile laterale ale apofizei prosternului prezintă o bordură îngustă, iar vârful ei este triunghiular. Suprafața mezosternului dispune de o punctuație deasă și accentuată. Tibiile anterioare

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
11 Hypoccacus Thoms. -.Elitrele sunt lipsite de suprafețe în formă de ’’oglindă’’, iar fruntea nu dispune de șanțuri transversale suplimentare (fig.97d, pag.125)......................................5 5.Talia mare (2,8-4 mm). Între stria suturală și prima strie discală pornind de la sutură se află încă o strie suplimentară bine vizibilă.........12 Chalcionellus Reiche -.Corpul de dimensiuni mai reduse (1,5-2,5 mm). Între stria suturală și prima strie discală lipsește o strie suplimentară..............................13 Hypocacculus Bickh. 8 Genul Myrmetes Marsham Cuprinde o

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
punctuație fină și rară , iar marginile pronotului au rugozități punctate. Elitrele lucioase, între stria subhumerală și primele 2 strii discale ele prezintă o punctuație deasă și accentuată, iar la nivelul marginilor laterale punctuația elitrelor este fină și rară. Intervalul dintre sutură și a 2-a strie discală neted, nepunctat, în jumătatea antemediană. A 3-a strie discală absentă sau este reprezentată sub forma unui rând de puncte scurt, celelalte strii discale ajung până la mijlocul elitrei. Suprafața pigidiului prezintă o punctuație deasă

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
3 cu striațiuni oblice bazale. Adesea a 3-a strie discală este foare scurtă sau ea poate lipsi. Stria suturală ± accentuată, mai rar ea poate fi ștearsă. Partea posterioară a elitrelor dispune de o punctuație accentuată, dezvoltată mai ales lângă sutură. Striile prosternului divergente anterior. Specie comună, întâlnită pe cadavre mici și pe flori. l=3,5-5,5 mm. 7 Saprinus planiusculus Motschulsky (cuspidatus Ihsen) A 3-a strie discală a elitrelor scurtată. Mezosternul este acoperit cu o punctuație fină. Îndeosebi

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
roșcate, iar picioarele maronii. Elitrele cu 2 pete roșii, uneori ele pot lipsi. Marginile laterale ale pronotului prezintă câte o strie fină care se prelungește posterior. Elitrele au câte 5 strii discale complete și o strie mai scurtă situată lângă sutură. Epipleurele elitrelor punctate, cu un șanț ușor adâncit. Ultimele 2 tergite abdominale au o punctuație extrem de fină. Pigidiul puternic convex, cu o punctuație fină și rară. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 4 zimțișori mici. Sub resturi vegetale în descompunere

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
bordură fină antemediană, și cu o strie adâncită, ușor ondulată. Fiecare elitră prezintă câte o strie subhumerală complet dezvoltată, 4 strii discale complete și alte 2 strii interioare scurtate. Stria suturală atinge mijlocul elitrei, iar a 2-a strie de lângă sutură este mai scurtă. Pigidiul și propigidiul au o punctuație deasă și accentuată. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 5 dințișori ascuțiți. În compost și sub resturi vegetale aflate în descompunere. l=4-5 mm. -ab. niger Schm. Elitrele negre unicolore. 4

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206

incorectă sau incompletă; folosirea excesivă a pulberilor de antibiotice în plagă conduce la formarea de cruste sub care se poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

margini drepte, ușor îndepărtate datorită retracției tisulare, ceea ce permite să se observe leziunile mai profunde. În funcție de profunzime se pot produce leziuni vasculare, nervoase, musculare, tendinoase, etc. Anatomic, marginile plăgii au leziuni minime ceea ce asigură condiții optime de vindecare. Beneficiază de sutură primară. 2. Plăgile înțepate sunt produse printr-un instrument ascuțit (pumnal, cuie, ace de cusut, fragmente de os, corn de animal, vârf de creion, etc.) sau înțepături de insecte. Condițiile În care se produc aceste plăgi au importanță evolutivă și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de reparație tisulară sunt aceleași, vindecarea plăgii este diferită în raport cu aspectul anatomo patologic: plăgi suturate sau nu. Există două modalități de vindecare: vindecarea per primam care are loc într-o plagă cu marginile regulate, avivate spontan sau prin puncte de sutură, astfel încât între acestea să nu rămână spații. Cicatricea astfel formată este liniară. vindecarea per secundam survine în plăgile neregulate, contuze, cu margini îndepărtate, de obicei după o perioadă de supurație. Pierderea de substanță este acoperită cu un țesut de granulație

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de excizie a celor recente urmate de sutură. Prin acest tratament se înlătură zona țesuturilor contaminate, contuzionate și comoționate cu corpi străini prezenți în plagă, iar țesuturile sănătoase se suturează, evoluând ca o plagă operatorie. Ca urmare, plăgile recente din primele 6-8 ore vor beneficia de excizie și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Prin acest tratament se înlătură zona țesuturilor contaminate, contuzionate și comoționate cu corpi străini prezenți în plagă, iar țesuturile sănătoase se suturează, evoluând ca o plagă operatorie. Ca urmare, plăgile recente din primele 6-8 ore vor beneficia de excizie și sutură, iar cele vechi de peste 8 ore, de un tratament chirurgical diferențiat în funcție de condițiile locale și generale ale rănitului. 12.3.7.1. Tratamentul chirurgical al plăgilor Este esențial și indispensabil. Se aplică pe etape. 12.3.7.1.1. Primul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
plăgii. Din acest punct de vedere tratamentul se adresează plăgilor recente (mai puțin de 6 ore) și vechi (peste 6-8 ore). Tratamentul plăgilor poate fi chirurgical și conservator. 1. Plăgile recente: A. Tratamentul chirurgical (fig.12.6), constă în: excizie, sutură, imobilizare. Excizia se efectuează sub anestezie locală, locoregională sau generală după caz și constă în extirparea tuturor țesuturilor care au venit în contact cu agentul vulnerant, a țesuturilor devitalizate și a corpilor străini. Pentru efectuarea corectă a exciziei este necesară

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fracturii, fără a folosi materiale de osteosinteză (dacă este posibil). Nu se vor face eschilectomii în fracturile complexe deoarece excesul îndepărtării lor duce la pseudartroză. Vasele care sângerează vor fi ligaturate, cu excepția celor mari și vitale care vor fi reparate. Sutura (repararea) constă în repararea tuturor leziunilor musculare, vasculare, nervoase, osoase, etc. întâlnite în timpul explorării plăgii, care se va face plan cu plan în ordinea importanței. Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pun probleme de tactică și tehnică chirurgicală particulare și vor

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
care se va face plan cu plan în ordinea importanței. Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pun probleme de tactică și tehnică chirurgicală particulare și vor fi tratate la capitolul de patologie respectiv Plăgile superficiale și cele ale extremităților beneficiază de sutură în toate cazurile dacă se respectă principiile mai sus enunțate. Repararea leziunilor profunde se va termina cu sutura cutanată care poate fi: primitivă efectuată în primele 68 ore de la accident în condiții de asepsie perfectă, în absența oricăror semne inflamatorii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]