4,883 matches
-
dacă sunt substantive sau adjective. Toate componentele unei denumiri de instituție, organizație, cu excepția articolelor, a conjuncțiilor, a prepozițiilor se scriu cu majuscule. Toate cuvintele componente ale denumirilor geografice se scriu cu majuscule. Numeralele ordinale exprimate în litere, după nume de suverani și pontifi, indicând succesiunea, se scriu cu majusculă. Prescurtările se scriu cu majuscule (IFLA, ISO, USA). Punctele cardinale se scriu cu majusculă. Epocile istorice, evenimentele istorice, tratatele, congresele, organizațiile politice și obștești se scriu cu majusculă. Cuvintele care denumesc părțile
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
un rol important de a depista în lucrări de referință adevăratul nume al creatorului. 5. Titluri nobiliare, titluri de adresare, titluri științifice, nume onorifice, nume laice, nume religioase Vedeta uniformă este forma cea mai des întrebuințată 5.1. Numele de suverani (împărați, regi, domni, principi etc.) se menționează în vedetă în ordinea următoare: numele personal, numărul de ordine (în cifre romane) în suita de suverani din aceeași dinastie, din aceeași țară, purtând același prenume; porecla sub care este cel mai adesea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
nume laice, nume religioase Vedeta uniformă este forma cea mai des întrebuințată 5.1. Numele de suverani (împărați, regi, domni, principi etc.) se menționează în vedetă în ordinea următoare: numele personal, numărul de ordine (în cifre romane) în suita de suverani din aceeași dinastie, din aceeași țară, purtând același prenume; porecla sub care este cel mai adesea identificat (în situația existenței în aceeași țară a mai mulți suverani cu același prenume, fără număr de ordine); numele de familie (dacă este un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ordinea următoare: numele personal, numărul de ordine (în cifre romane) în suita de suverani din aceeași dinastie, din aceeași țară, purtând același prenume; porecla sub care este cel mai adesea identificat (în situația existenței în aceeași țară a mai mulți suverani cu același prenume, fără număr de ordine); numele de familie (dacă este un element sigur de identificare); în mod obligatoriu titlu de suveran (împărat al...; rege al...; domn al...;) și denumirea țării în care a domnit. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
porecla sub care este cel mai adesea identificat (în situația existenței în aceeași țară a mai mulți suverani cu același prenume, fără număr de ordine); numele de familie (dacă este un element sigur de identificare); în mod obligatoriu titlu de suveran (împărat al...; rege al...; domn al...;) și denumirea țării în care a domnit. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Ștefan cel Mare (1457-1504) ȘTEFAN CEL MARE, domn al Moldovei Ștefan Lăcustă (1538-1540) ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei Bogdan III(Bogdan cel Orb
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Franței tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) ELISABETH I, Queen of England and Ireland (B. Universitare) Observație Când suveranul poate fi identificat mai lesne prin numele dinastiei, al familiei sau al clasei, atunci vedeta uniformă devine acest nume, iar așezarea fișelor în catalog se ordonează după ordinea alfabetică a prenumelor. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Șerban Cantacuzino (1678 1688) CANTACUZINO
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
persoanei neînduplecate, raționale și realiste din cale-afară, ce privește mereu totul rece și calculat, cu detașarea remarcabilă a omului care se știe, de departe, superior în situații delicate sau limită. Tocmai de aici, izvora la ea un dispreț cu totul suveran și o conduită neabătută din drumu-i, ca o locomotivă. Poate, de aceea, vorbele de tristă emoție și însoțite și de câteva lacrimi ale Adrianei nici nu părură că-i aduc ei vreo atingere, măcar cât de mică... - Și de ce, mă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Vama, unde era găzduit de avocatul și deputatul liberal Iorgu G. Toma, de preotul paroh Nicolae Lumiceanu și de primarul târgului Vama, Constantin Cotlarciuc. Nicolae Iorga notează despre vizita oficială făcută de N. Cotlarciuc la data de șapte ianuarie 1919 suveranului României, Ferdinand I, astfel: „Profesorul bucovinean Cotlarciuc a fost la Regele, care l-a uimit prin amabilitatea lui, dar și prin cunoștințele lui reale în domeniul dreptului bisericesc și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
reale în domeniul dreptului bisericesc și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă clar că Nicolae Iorga a discutat cu N. Cotlarciuc despre interesanta și strategica audiență, relatându-i cu lux de amănunte cursul dialogului cu suveranul român. Ascensiunea în ierarhia ecleziastică a profesorului de teologie începe în 1923, când, după ce intră în cinul călugăriei, la mănăstirea Putna, luându și numele de Nectarie, a fost ales, la 29 martie 1923, de Marele Colegiu al Cetății Albe și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
procurorul general, prim președintele, reprezentanții Academiei Române, directorul general al Cultelor. Patru zile mai târziu, pe 11 noiembrie, când se împlinesc șase ani de la eliberarea Cernăuțiului de către Armata Română, proaspătul Mitropolit oficiază dezvelirea și sfințirea Monumentului Unirii din Cernăuți, în prezența suveranilor României Mari, Regele Ferdinand și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena, Primul-ministru Ion I. C. Brătianu, însemnate personalități politice, reprezentanți ai înaltului cler și ofițeri superiori ai Armatei Române. Nectarie a sfințit în 1928 cabana de pe muntele Rarău, care i-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
soț are un drept permanent și necondiționat de a-l aduce din nou În puterea sa, la fel ca pe un lucru. La Immanuel Kant, familia este concepută pe structura statului: la fel cum poporul trebuie să se supună necondiționat suveranului, tot astfel, se petrec lucrurile și Între copii și capul familiei, față de care, de altfel, trebuie să se supună toți membrii gospodăriei, În urma unui angajament contractual. A doua parte a teoriei dreptului este reprezentată de dreptul public, definit de filosoful
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
societatea civilă, ca În pedeapsa naturală. Legea penală este un imperativ categoric, În lipsa justiției „nu mai există nici o valoare pentru care să trăiască oamenii pe pământ”. Dreptul de grațiere este, afirmă Immanuel Kant, un drept al majestății, care exprimă măreția suveranului. Însă, el este În același timp, nedreptatea În cel mai Înalt grad. De aceea, acest drept este util, numai atunci când este lezat suveranul Însuși, și nu este aplicabil delictelor pe care le comit supușii Între ei. În relațiile juridice dintre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
oamenii pe pământ”. Dreptul de grațiere este, afirmă Immanuel Kant, un drept al majestății, care exprimă măreția suveranului. Însă, el este În același timp, nedreptatea În cel mai Înalt grad. De aceea, acest drept este util, numai atunci când este lezat suveranul Însuși, și nu este aplicabil delictelor pe care le comit supușii Între ei. În relațiile juridice dintre cetățean și patria sa, și Între cetățean și alte țări, filosoful german surprinde concis atât drepturile cetățeanului cât și pe cele ale suveranului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
suveranul Însuși, și nu este aplicabil delictelor pe care le comit supușii Între ei. În relațiile juridice dintre cetățean și patria sa, și Între cetățean și alte țări, filosoful german surprinde concis atât drepturile cetățeanului cât și pe cele ale suveranului, În această sferă internă și internațională. Astfel supusul (cetățeanul) are dreptul de emigrare, statul neputând să-l rețină ca pe proprietatea sa. Pe de altă parte, suveranul are dreptul să-i protejeze pe străinii care imigrează și-și creează așezări
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
țări, filosoful german surprinde concis atât drepturile cetățeanului cât și pe cele ale suveranului, În această sferă internă și internațională. Astfel supusul (cetățeanul) are dreptul de emigrare, statul neputând să-l rețină ca pe proprietatea sa. Pe de altă parte, suveranul are dreptul să-i protejeze pe străinii care imigrează și-și creează așezări. Tot el are dreptul să exileze, În una din provinciile din străinătate pe supusul său, care a comis un delict ce afectează Întreaga comunitate sau statul. Această
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
provinciile din străinătate pe supusul său, care a comis un delict ce afectează Întreaga comunitate sau statul. Această exilare este, de altfel, deportare, deoarece În locul exilării, supusul nu se poate bucura de nici un drept civil. În virtutea retragerii oricărei protecții din partea suveranului, individul În cauză este În interiorul țării sale, un proscris. În a doua secțiune a dreptului public, Kant analizează dreptul internațional. Scopul dreptului internațional este instaurarea păcii eterne, prin constituție. În cadrul acestei dimensiuni a dreptului, statele sunt considerate persoane morale unele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a defini și descrie esențial elementele de bază ale Iluminismului: „Am așezat problema principală a Iluminismului, ieșirea omului dintr-o stare de minorat, rezultat al propriei sale vini, Înainte de toate Într-un context religios, căci cu privire la arte și la știință suveranii noștri nu au nici un interes să joace rolul de tutori ai supușilor lor; mai mult, această stare de minorat este, În aceeași măsură, nu numai cea mai dăunătoare, dar și cea mai dezonorantă dintre toate. Dar felul de gândire al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu au nici un interes să joace rolul de tutori ai supușilor lor; mai mult, această stare de minorat este, În aceeași măsură, nu numai cea mai dăunătoare, dar și cea mai dezonorantă dintre toate. Dar felul de gândire al unui suveran care o favorizează pe prima (adică «folosirea publică a rațiunii») merge și mai departe, Înțelegând chiar și pentru jurisdicția sa că permisiunea de folosire publică a rațiunii proprii, dată supușilor, și exprimarea În public a ideilor lor despre o mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
societate, oamenii pierd simțământul slăbiciunii lor; egalitatea care exista Între ei Încetează și Începe starea de război”. Așadar, invers decât la Thomas Hobbes, care considera că În starea de societate: „nu există drepturi naturale”, care au fost cedate În Întregime suveranului, prin pact social, ci există numai legile pozitive, impuse de suveran, care „creează dreptul”. Montesquieu a făcut clară distincția (anterioară lui) dintre: Dreptul ginților (legi privitoare la raporturile dintre popoare), Dreptul politic (legi privitoare la raporturile dintre guvernați și guvernați
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Încetează și Începe starea de război”. Așadar, invers decât la Thomas Hobbes, care considera că În starea de societate: „nu există drepturi naturale”, care au fost cedate În Întregime suveranului, prin pact social, ci există numai legile pozitive, impuse de suveran, care „creează dreptul”. Montesquieu a făcut clară distincția (anterioară lui) dintre: Dreptul ginților (legi privitoare la raporturile dintre popoare), Dreptul politic (legi privitoare la raporturile dintre guvernați și guvernați), Dreptul civil (legi privitoare la raporturile pe care toți cetățenii le
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și a indivizilor, adică el trebuie să fie „Suveranul lor moderator”. Teoria „Statului de Drept” a lui Immanuel Kant consta În faptul de a fi recunoscută valoarea personalității de către Stat, iar Statul să-și limiteze acțiunea sa, intervenția sa, acolo unde ar distruge această valoare, care este, de asemenea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
colectiv. Prea individualist ca să se supună presiunii vreunei gru pări, nu a aderat la nici una și nu a semnat nici un ma nifest.[...] Dușman al violenței, se Întreba de ce un grup de iluminați socotise de cuviință să-l suprime pe acest suveran liberal [ Țarul Alexandru al II-lea],care-i eliberase pe țărani, instituise curțile cu jurați pe lîngă tribunale, abolise pedepsele corporale și promisese Rusiei o Constituție” . Iar despre rus credea, pe bună dreptate, că „Înainte de-a se plînge, trebuia
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Încearcă să se joace cu un yoyo. Pentru prima oară În Îndelungata mea carieră, Îmi găsisem nașul. Fusesem curățat de coajă, tăiat felii, fiert, Împănat și servit ca garnitură. Mă simțeam ca un frizer regal care tocmai a ciopârțit urechea suveranului. Ca un dresor de purici dând spectacole Într-o canisă. Ca un balon plutind printr-un poligon de tir . Nu-mi rămânea decât să trag obloanele și să mă apuc de o altă meserie, poate curățător de tancuri petroliere sau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și capul dat mult spre spate; pentru o clipă mi s-a părut a fi asemeni unui căpitan puternic și impertinent, întors cu glorie de pe câmpul de luptă, purtând încă cizme și pinteni și acoperit de praful bătăliei, înfruntând doi suverani și gata, la nevoie, să îi supună pe amândoi voinței lui. Imaginea n-a durat decât o secundă. Antonia sări în picioare și se apropie cu urări de bun venit. Palmer începu să aprindă grăbit lămpile. Honor Klein își îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
jos în pivniță? Sau poate atunci când o văzusem tăind șervetele cu sabia de samurai? Sau poate chiar mai de mult, în clipa aceea stranie când o văzusem, ca pe un cavaler cu pinteni și zale, înfruntându-i pe cei doi suverani aureolați care mă oprimau? Sau poate fusese momentul profetic când îi zărisem dunga arcuită a ciorapului în lumina gălbuie de lângă Hyde Park? Era greu de spus, cu atât mai greu cu cât această iubire se dovedea a fi una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]