566 matches
-
de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din volbura vremii”, „Jurnalul”, 1940, 109; Predescu, Encicl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
minte să noteze pe vreo pagină de sbornic decizia sa de a părăsi viața publică spre a se retrage în mănăstire, probabil că însemnarea lui ar fi arătat la fel (proclamând, adică, aceeași fuga mundi pe care o repetă, obsedant, tâlcuirile gesturilor care duc la monahism) ca mărturisirea pe care o va insera în propria cronică, peste secole, marele vornic Radu Popescu, și el autor al unui gest asemănător ce l-a „ transformat” în monahul Rafail de la Mănăstirea bucureșteană Radu Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
libertinajului sexual - „Carele e cu trei cununii, acéia nuntă fără de lége (cum zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă légea mirenească sufere a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice să le fie pre lége și-i chiamă și întru moștenire. Iară canoanele pre cela ce e însurat a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o femeie primește mângâieri erotice de la o altă femeie, se va despărți de soț sau va deveni văduvă: ea nu va cunoaște, totuși, în mai mică măsură, secretele celei cu care are relații sexuale” 496. Văduva visată difuzează - în cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clasice sunt manevrate cu relativă ușurință. Uneori simbolul este folosit doar ca „semnal” („[...] cu fața cătră răsărit îl îngropăm de sămnăm învierea, că cum apune sorele și iară răsare, așé și mortul apune în pământul și iară să vor scula”), tâlcuirea alegoriei (soarele ca simbol al perpetuei „învieri”) urmând a o face ascultătorii - presupun - avizați în materie și familiarizați cu asemenea decriptări. Teza „egalității în fața morții”, sesizabilă în „definiția” citată mai sus, este - adevărat - un topos precreștin 623, dar prelucrarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zămislirea Lui (lui Hristos) s-a făcut În chip minunat, fără de sămânță, iar nașterea, mai presus de fire, fără stricăciune, căci Dumnezeu, născându-Se din maică, Îi strângea prin naștere legăturile fecioriei mai mult decât firea”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostrum, În Filocalia rom., vol. II, p. 86 footnote>. Fecioară să nască și după naștere să rămână iarăși fecioară, este o altă antinomie a credinței creștine. Rațional, este un nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 75 footnote>. Și noi știm că tăcerea celor isihaști rugăciune este. mrd. Liviu Petcu BIBLIOGRAFIE Sf. Maxim Mărturisitorul Tâlcuire la Tatăl nostru, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 1999 Petru Damaschinul Învățături duhovnicești, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 2001 Sf. Simeon Noul Teolog Cuvântări morale, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 1997 Arhiepiscopul Basile Krivocheine În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
p. 65. 41 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XLIV, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 22, Editura IBMBOR, București, 1989, p. 118. 42 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 219. 43 Sf. Grigorie Taumaturgul, Discursul adresat lui Origen, cap. XV, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
112. 143 Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., 11, p. 63. 144 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 15. 145 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor..., p. 291.
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
punctul de plecare care e actul creator. Act indisociabil de procesul de reconstrucție a sensului, de semioză, trebuitor oricărei comunicări, pe care dezordinea pură, haosul o anihilează. Desigur fără a impieta asupra altor inconformisme posibile în creație ca și-n tîlcuirea ei, într-o zonă prevăzută "cu foarte multul mister rămas încă, desigur, doar bănuit în adîncul adîncurilor".
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
sale”26. Prin urmare, limbajul potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent pe năzuința constantă a sufletului pentru unirea cu Logosul divin și posibilitatea omului de a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
In Canticum canticorum: „Iar dacă după ce s-a ostenit Origen cu cartea aceasta, am hotărât și noi să punem în 35 Anthony Meredith, op. cit., p. 162. 36 Ibidem, p. 163. 37 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 11 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 118. 10 scris osteneala
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
luând unele de la ei, și anume cele însemnate de ei în înșiruire continuă, altele adăugându-le de la noi, și anume cele al căror adaos era de trebuință, am făcut o expunere în formă de omilii. Am pus adică după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la Cântarea Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică): „Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea Cântărilor, râvnă pe care ne-ai arătat-o atât în persoană, cât și prin scrisoare, ca să se
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea Cântărilor, râvnă pe care ne-ai arătat-o atât în persoană, cât și prin scrisoare, ca să se dezvăluie, printr-o tâlcuire corespunzătoare în înțelesurile ei curate, înțelepciunea ascunsă în aceste înțelesuri și în cuvintele ei curățite de înțelesul nemijlocit literal. De aceea mi-am însușit cu toată inima dorința ta cu privire la aceasta, nu pentru că ar reieși de aici vreun folos pentru
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
neîntinat, mai înalt, al iubirii între Dumnezeu și sufletul omenesc (cuvântul grecesc Ψυχὴ fiind feminin), pentru ca cel ce o citește să fie ridicat la înțelesurile neîntinate, duhovnicești ale ei”41. Continuându-și ideea, Părintele Capadocian subliniază că „o astfel de tâlcuire mai înaltă (anagogică) a acestora, fie că vrea cineva să o numească figurată, fie alegorică, fie altfel, nu ne vom certa pentru nume; numai să nu fie lipsită de un înțeles corespunzător”42. Sfântul Grigorie susține cu tărie că în
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
suprafață și de ocară, la înțelesuri mai dumnezeiești”43. Arhipăstorul Nyssei aduce în lumină și exemplul Mântuitorului, Care a deprins înțelegerea ucenicilor Săi prin cuvinte acoperite și ascunse, prin parabole, prin asemănări, prin cuvinte întunecoase, prin sentințe, dând pentru ei tâlcuirile celor spuse prin ghicituri, depărtând de la ele nelimpezimea (Mt. 13, 13)44. Câteva rânduri mai jos, același autor își continuă și dezvoltă ideea de mai sus, scriind următoarele: „Dar se pot aduna 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
continuă și dezvoltă ideea de mai sus, scriind următoarele: „Dar se pot aduna 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 756AB; PSB 29, p. 113. 41 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 1 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 113. 42 Sf. Grigorie
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46. Urmându-i lui Origen, Solomon este pentru și Sfântul Grigorie un tip al lui Hristos. Când acest Părinte Capadocian spune Solomon, nu înțelege Solomon din Berșeba, ci un alt Solomon, 45 Ibidem, P. G. XLIV
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
stimulări sunt descrise de Sfântul Grigorie, ca și de Origen înaintea sa, în limbajul focului 49. 47 Ibidem, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 765C; PSB 29, p. 119. 48 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 15 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor..., p. 119-120. 49 Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 513. 14 Demersul Sfântului Grigorie din In
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
o nuntă spirituală; însă iubirea, oricât ar fi de spirituală, este vitală pentru mântuirea noastră. Așadar, Hristos, „Cel care 55 Ibidem, P. G., XLIV, col. 765D. 56 Martin Laird, op. cit., p. 514-515. 57 În legătură cu înlăturarea conceptelor, discursurilor și imaginilor în tâlcuirea cărții biblice Cântarea Cântărilor, de către Sfântul Grigorie de Nyssa, teologul Martin Laird, autor a numeroase lucrări teologice ce au ca temă centrală teologia și mai ales mistica Sfântului Grigorie de Nyssa, precizează într-unul din studiile sale: „Fie că este
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
care se îndeamnă s-a înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se strămutarea și răpirea (extazul) minții de la cele mai rele la cele mai bune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 253. footnote>. Această „răpire” a sfinților din starea de rugăciune în cea de extaz, este o „răpire în contemplarea dragostei lui Dumnezeu, sau o copleșire a lor
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>”. Omul își depășește propria natură, își schimbă starea: „din muritor, devine nemuritor, din pieritor nepieritor, din trecător etern, într-un cuvânt, din om se preface
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai îngroșată, care face ca trupul să fie muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și de Misiune
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]