472 matches
-
Un neant învestit cu sens absolut. Iată: „Neantul, o versiune mai pură a lui Dumnezeu” (III, 163). În fine, Cioran rămâne, astfel, oglinda cea mai fidelă a propriei țări, sigiliul ei inconfundabil. Își spune: „Am întors spatele «patriei» mele, dar târâi după mine, departe de ea, toate obsesiile pe care mi le-a lăsat moștenire, pe care mi le-a inoculat de la naștere, ba chiar dinainte de ea” (III, 321). I-a întors spatele?! Da, dar în același timp îi rămâne credincios
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe șerpe, afară din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă. De aceea iese șerpele la drum, iară omul merge cu măciuca de-i dă în cap și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori de se află în acea poziție și neagă, copilul ce-l va naște nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămînea tot la picioarele altuia. Femeia care are un copil mic, spălîndu-și picioarele, să și le spele nu numai de la căpută*, ci de la genunchi în jos, și apoi copilul ei va umbla curînd. Cînd cineva, ieșind sau intrînd undeva, își tîrîie picioarele, este urmat și de alții. Femeia să se păzească să nu-i vadă bărbatul picioarele pînă la genunchi, că n-o mai iubește. Cînd o fată vrea să se mărite, să tragă piciorul pe covorul pe care stă mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
specific omenesc. "Creața", cu pielea de culoare roșu închis, era cârlionțată pe spate. Și ea, o creatură de nădejde. Era tovarășa de atelaj a "Roșcovanei". O ușoară șchiopătură (urmarea unui panarițiu netratat la copita stângă din spate) o face să târâie puțin copita, însă n-o împiedică să trudească. Să tragă la plug, la cositoare, la carul plin cu fân pe dealurile cele mai abrupte. Mă impresionează tăria, forța motrice a vacilor, mă doare când le văd trudindu-se, vara, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vreodată, înflorește în toate climatele și sub toate regimurile. La adăpostul măștii se spun multe lucruri semnificative. Pe scurt, se hotărî o întâlnire sub acoperișul conjugal. Or, se întâmplă ca într-o seară bolnavul, auzind un zgomot neobișnuit, să se târâie până la apartamentul soției sale și să deschidă ușa. Ceea ce văzu... nu-l împiedică să doarmă toată noaptea ca un preafericit. Încă de a doua zi, le făcu mărturisiri prietenilor săi, iar aceștia trâmbițară curând noua onoare ce îi era conferită
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și contextul contemporan al punerii sub semnul întrebării a relațiilor dintre sexe pe de cealaltă, nesupunerea Sophiei devine o țintă ușoară pentru efecte vizuale ieftine. Spielberg o prezintă ca pe o femeie de proporții uriașe, o imagine maternă copleșitoare care tîrîie după ea pe cîmp pe viitorul soț ca pe un copil, cînd acesta urmează să o prezinte tatălui său ca pe logodnica sa. Scena este focalizată de departe și de deasupra, și accelerată pentru a crea un efect comic. Ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un vuet înădușit pe care glasul clopotelor de moarte [îl] covîrșia înfiorător. În toate părțile se întindea bolnavii, cerând agiutor, mame despletite strângând copiii lor morți, scene de deznădăjduire, chihote drăcești prin crâșme și birturi, mulți arși de sete se târâiau la fântâni, se culca în glod, mulți murea, câțiva se ducea sănătoși. Înfricoșat lucru e boala prin orașe. Pe toate ulițele cară [care] pline de trupuri, cu picioarele, mînele și capitile în toate părțile bălăbănind, după umbletul nepotrivit. În zilele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
m-a frământat și m-a zgârcit cârcel; și-mi ardea sufletul în mine de sete, și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta, numai se întorceau pe ceea parte în țipetele mele și horăiau mereu. Iară eu mă târâiam cum puteam până la fântână în dosul stânei, și pe nimică pe ceas beam câte un cofăiel întreg de apă. Pot zice că, în noaptea aceea, la fântână mi-a fost masul și n-am închis ochii nici cât ai scăpăra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
căutând să se trezească din amorțirea ce-i oprise în loc gândurile. Vântul sufla mai friguros, desfundând iarăși o bură de ploaie măruntă, moleșitoare. Picurii îi țârâiau în spinare ca niște fire de nisip... Apostol își zicea că la fel îi târâie și gândurile în creieri, subțiri, nesigure, pipăitoare. Încetul cu încetul însă izbuti să le rânduiască... Vasăzică și-a atins ținta și se poate prezenta în fața generalului. Vasăzică nu va mai trebui să meargă cu divizia pe frontul românesc, asta e
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Toate existau sub soare, pentru că exiști și tu. 62. BOLNAV ÎN AL MEU SUFLET... (cca 1876) Bolnav în al meu suflet, în inimă bolnav, Cu mintea depravată și geniul trândav, Închin a mea viață la scârbă și-ntristare Și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare, - Prea slab pentru-a fi mare, prea mândru spre-a fi mic - Viața-mi, cum o duce tot omul de nimic. Născut făr-de-a mea vină, trăind făr-mai s-o știu, Nu merg cum merg alți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tabără și acum, se bucurau de prezența lor neașteptată. Probabil ar fi fost mulțumite cu oricine venea din lumea obișnuită și cum doar ei se iviseră pe acolo au fost fericite. Laur și-a revenit așezat cu spatele la copiii care se târâiau pe nisip, fericiți că văd și aud valurile mării. În timp dorea să uite și a uitat că la doi pași de ei exista calvarul de ne imaginat al copilașilor-oameni. Nu și-a dat seama de ce una dintre fete îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
muniție de tot felul. Pe o pășune, la marginea unui sat, zăcea o grămadă de puști din dotarea armatei române, peste care trecuseră șenile de tancuri. Localnicii mai curajoși îndrăzneau să culeagă de pe drum ce puteau, cum puteau. O femeie, târâia o ladă care-i păruse frumoasă, convinsă că dăduse peste o comoară. Lada era, de fapt, plină cu grenade. Alți săteni, mai practici, selectaseră prada, aleseseră făina, lăzile cu pâine de război, conserve. Aproape de intrarea într-un sat, le ieși
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
perpetuu și căruia îi este imposiblil să-i ofere doze suficiente de esență și energie yang. Astfel de nepotriviri și necesitatea rezultantă de a „călca strâmb” devin, de obicei, evidente pe măsură ce un cuplu înaintează în vârstă și vitalitatea unuia se târâie în urma celuilalt. Acest aspect al taoismului prezintă probleme doar pentru adepții care pun semnul egal între căsătorie și monogamie. În societățile orientale tradiționale, atât cele din trecut, cât și din prezent, nu se așteaptă ca bărbații însurați să rămână monogami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
stă în a face cu prisosință toate cele bune, câte plac Dumnezeului a toate”. (Sf. Antonie cel Mare, 62 Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 44) „Sobolul, care se târâie sub pământ, fiind orb nu poate vedea stelele; la fel cel ce nu crede lui Dumnezeu în privința celor vremelnice nu poate crede nici în privința celor veșnice”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 80
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ducă 2 băieți ai mei, unul duce un braț al crucii, celălalt duce celălalt braț al crucii. Căci crucea are 2 brațe, unul duce de o parte a crucii, celălalt cealaltă parte a crucii iar eu sunt sub ea, o târâi să o duc iar deasupra crucii este Domnul Iisus Hristos care ne binecuvântează pe toți 3 să o ducem. Tot ajutorul este de la Domnul Iisus care știe greutatea și valoarea crucii că a dus-o și El. O știe și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
biciușca și porni, legănat, spre poartă. Își îndesă căciula pe cap, căci un vântișor rece „spăria” dinspre Podu de Lut, aducând, după părerea omului, o binevenită ploicică de primăvară. Boii mergeau alene, sătui de cât trăseseră în miez de iarnă, târâind bușteni prin pădurile de la Tudora. Omul îi îndemna cu chiote prelungi, ascuțite, folosind, din când în când, biciușca de piele, prinsă de o vargă de alun. Pe la biserică, i se alătură Mihai a lui Ghiță Toader, cel mai mare fecior
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
stins farurile și l-am văzut pe Fritzie Vogel cu degetele mari vârâte sub curea. M-am dat jos din dubă și am descuiat ușa din spate. Țăcăniții coborâră împleticindu-se. — Pe aici, domnilor! le strigă Fritzie. Cei patru înaintară, târâindu-și picioarele, în direcția de unde venea vocea. În spatele lui Fritzie se aprinse o lumină. Am încuiat duba și m-am îndreptat spre intrare. Fritzie așteptă să intre și ultimul deținut și mă salută din pragul ușii: — Ce ți-e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu partea boantă a ei. — Finito! Am ieșit pe ușa din dos, nimerind pe o alee. Mă temeam pentru soarta lui Lee. Doi bărbați în costume sclipitoare frecau menta sub un felinar. De cum m-au zărit, au început să-și târâie picioarele, cu privirile pironite în pământ, de parcă murdăria de pe jos ar fi devenit dintr-odată fascinantă. Am rupt-o la fugă. Scrâșnetul pietrișului din urma mea îmi spunea că ăia doi alergau după mine mâncând pământul. Aleea dădea în intersecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cât prezentabilă. Am colindat toate grupele anului IV În căutarea unor adversari de idei, dar mă interesau mai ales reacțiile venite din partea unor colege frumoase. (duminică) Îmi pun pelerina, pantalonii În dungi, pălăria neagră și ies pe după colțul Universității. Mă târâi, moluscă lentă, purtată de hazardul privirii; nu am cu ce să-mi clătesc ochii, nu se profilează nimic interesant la orizont. La colțul de la ceas, mă ciocnesc de Bazil, care o așteaptă pe M. „O aștepți de mult?“ „De o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rupți de bombe. Cu toată imprudența cu care conducea locotenentul Price, Jim era bucuros că ambii bărbați erau atît de bine dispuși. În primii doi kilometri, locotenentul nu putuse găsi viteza a doua și se chinuiseră pe drumul spre Shanghai tîrÎindu-se cu o hîrÎială infernală, care amenința să facă să fiarbă apa din radiator. Apoi, niște alimente aruncate din avion la Hungjao Îi readuseră lui Price Îndemînarea la condus. Săltară pe drumuri de țară și pe taluzuri de canale, urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu palmele și te frământă prin noroiul negru ca nămolul și gâfâie și-ți smulg ceasul de la mână și dispar la fel de repede cum au apărut, și nu mai ai ceasul Pobeda. Înmuiat de ploaie și noroi, plin de sânge, te târâi spre casă, lumea ce Îți iese În cale se dă În lături și, fără să scoți un cuvânt, primești jetul murdar al unui camion care trece printr-o băltoacă În mare viteză. Tocmai azi să te tăvălească În noroi, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
România, a participat la Întrunirea de la Moscova a conducătorilor de partid și de stat din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria, România și U.R.S.S. A fost adoptată declarația: „Să se pună capăt agresiunii Împotriva poporului vietnamez”. Trenul personal se târâie În silă prin noaptea acestui sfârșit de an. Numeri stațiile, cum numără vietnamezii avioanele americane doborâte, Feldioara, Augustin, Cața, Racoș, Ormeniș și de aici Încolo urci la Paloș Ardeal. Ai fost chemat la un Revelion la Rupea, cu magnetofonul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
care șade În ușa colibei și mârâie. Bitancu tot merge spre colibă, dar păcurarii sunt tot așa de departe ca și cum n-ar fi făcut nici un pas, ei stau nemișcați ca o taină. Ninsoarea s-a transformat În ploaie, el se târâie prin frunzele amestecate cu noroi și se apucă cu mâinile de crengile de alun, nu știe dacă zilele-s clipe sau numai i se pare, Îl dor toate oasele pe Bitancu, zgârietura de la cap Încă sângerează, hainele-s ude pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]