5,786 matches
-
aproximativ jumătate de metru pe înălțime, cu ușa blocată peste acest spațiu, si ca să treci în biroul directorului ar trebui să te târăști în patru labe, pe sub ușa. - Hai, ce faci ?...treci dincolo ! - Voi chiar credeți că eu o să mă târăsc pe burtă prin fața voastră ? Ce faceți voi aici este că îi stoarceți pe angajați de energie cu niște lucruri mărunte. Poate că nu știți să folosiți această energie pentru a progresa, pentru a avea produse competitive și nu pe stoc
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
tulburate Un pas croind cu grijă după ce făcu un pas Și merse ea încet pășind tot mai departe Curentul apei mai puternic fetița o izbi Și-a ei ființă mică căzu de pe picioare În apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe Dar înspre margini
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
ăia negri rămași de la nunta fiului meu între mine și distanța de afară există multă ceață mi-au amorțit brațele și încheieturile tremur nervos mi-e frică de o blocare a privirii dincolo de lumină mi s-au împăienjenit ochii mă târăsc aproape inuman vorbesc gângăvit de parcă aș avea un opritor de cuvinte mi s-a făcut frică o frică închisă precum rana care refuză durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume în care realitatea
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]
-
noduroasă a lui nea Ghiță (Dii, afârâsache!). De aceea am vrut să fug când domnul Arsu a deschis ușa clasei. Noroc că mă ținea tata de mână. - Hai, mă, speriatule! M-a repezit domnul Arsu. Bineînțeles că tata m-a târât până în mijlocul clasei. Și misterul s-a dezlegat... Am văzut copii ca mine șezând în bănci (vasăzică, așa arată băncile!). Uite că sunt și fetițe!... Dar stau în alte bănci, separate de băieți...Ia te uită! Ca la biserică! Moșii
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
ți-ai găsit! Fenomenul se declanșase. La cifra doi, a sărit Vârtopeanu: - Asta parcă este baba Floarea a lui... cocoșată, cu burta înainte și picioarele târșite! - Ba este Gheorghe necăjitu’ a sărit altul, că și ăla este cocoșat și abia târăște picioarele! - Ba nu! - Gataa! A strigat domnișoara Iulia, cifra doi este cifra doi și nu seamănă cu nimeni. Cifra trei este așa cum am făcut-o eu, nu seamănă cu nici un moș și cu nicio babă. Cifra patru..... - Asta seamănă cu
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârja de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar în van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geam Când treceai că un fum, vișiniu de frumoasă, îmbrăcată în jar, dogorita de flori, când treceai că un iad peste iadul
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ultim izvor, ca pe-un ultim însemnSunt un glonț de măceș într-un sânge văratic,prin tranșee de dor, într-o cârja de lemn.Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri,M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar în vanîntre noi am legat vântul serii de ramuriSă nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geamCând treceai că un fum, vișiniu de frumoasă,îmbrăcată în jar, dogorita de flori,cănd treceai că un iad peste iadul din casă,Bându
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
firul roșu", care duce spre Logos ! Ce-A fost dintr-u' început, lângă DUH și al Său TATĂ Dându-ne Lumina lumii, Pură, Sfântă, necreată ! Dar Crescent, cinic-Filosof, la-Împărăție l-a pârât... La Rusticus Dregătorul, să-l judece, l-au târât... Formal, acesta l-a-ntrebat (cutume Judecătorești !) : "-Iustine, cu ce Științe, Ucenicii ți-i școlești ?" "-Cu orice Știință de sub Soare, de folos oamenilor Dar m-am lipit de-Învățătura, cea Dreaptă, a creștinilor !" Osândit la biciuire și a capului tăiere Cu cei
SF.IUSTIN MARTIRUL ȘI FILOSOFUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377196_a_378525]
-
mult adevărurile biblice, aducând noi argumente ale veridicității, coerenței și sensului programului Homo sapiens. Nu întâmplător a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul și după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peștii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietățile ce se târăsc pe pământ și tot pământul!” (Facerea I/ 26) De fapt, se impune o nouă atitudine în relații publice ale slujitorilor Bisericii cu membrii comunității. Cei care atacă instituția milenară profită tocmai de necunoașterea activității slujitorilor ei. Sunt exploatate, la maximum
TABLETA DE WEEKEND (100+5): A FI SAU A NU FI CREŞTIN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377256_a_378585]
-
reacții dinspre PNL către publicul Antenei 3, atât de numeros, sunt dintre cele mai băsiste. Fac trimitere directă la poziția publică a lui Ludovic Orban, care, dintr-o frustrare personală pentru că nu a mai fost invitat în emisiunile Antenei 3, târăște partidul într-un conflict cu un electorat căruia îi cerem voturile la alegerile din această toamnă și la cele care vor urma. De aceea, îi rog pe colegii mei liberali să nu uite că atunci când manifestanții din Piața Universității au
Antena 3 - PNL: Conflict în PNL pe tema Antena 3 by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/82292_a_83617]
-
să se întoarcă acasă. Zi după zi, noapte după noapte, această așteptare disperată va continua, cu spaime și cu deznădejde, și nimeni nu-i va putea spune că în noaptea asta întunecoasă, hăituit ca un animal sălbatic, bărbatul ei se târâse să moară sub un tufiș, îndreptân-du-și ultimul gând către ea. Momentul tragic făcea parte și din însăși viața ei și a lui Andrei, care puteau oricând să fie vânați și să împărtășească aceeași soartă. încordată psihic, făcând efortul de a
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
pictură rupestră scandaloasă și-mi dau seama că sunt tot acasă, sub mormanul de nopți nedormite aruncate sub pat, întinerind incomod, cu zvâcniri de lăcustă pe covorul perceput ca o pustă. Rod o ușă boltită în straturi groase și mă târăsc, obosită, spre culmi de mătase-plecarea mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic al durerii. Că mai sfântă de-atât n-am putut
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
al lui Hegel) o neîncetată evoluție, uneori sinuoasă, dar al cărei sens este clar - instaurarea pe pămînt a dumnezeirii. Rostogolirea aparent haotică de evenimente tragice ascunde o unică semnificație, victoria finală a Spiritului. Istoria ar fi "acea mișcare providențială care tîrăște pe nația română, împreună cu toată omenirea, pe calea nemărginită a unei dezvoltări progresive, regulate, către ținta prea înaltă ce Dumnezeu ne ascunde și unde el ne așteaptă" (Mersul revoluției în istoria românilor). Din această premisă comun-romantică, Bălcescu extrage însă o concluzie
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
azi din piață/ cu cît tace mai mult la masa de scris/ cu atît fulgii lui trec din alb în mai alb/ amintindu-și de trupul măcelărit pe coline" (Capul de vultur). Emblema ultimului ciclu este splendidul poem O femeie tîrăște un sac greu, ale cărui cuvinte curg de pe buze uscate, într-un șuvoi sec, emoționante prin neutralitatea lor curățită de patimi. Omul generic, aflat pe dealul Perchiu, purtând în ochi o negură "strînsă/ de pofte anonime și-o voluptate a
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
cuvânt pe buze/ Privirea ta mi-a retezat orice îndemn./ Cu vorbele tale de gheață mi-ai despicat inima în patru bucăți/și apoi a pornit spre nord// în urma piciorului tău drept se deschideau prăpăstii/ în urma piciorului tău stâng se târau gândurile mele/ Ca niște trupuri încă vii ale soldaților/ După ce le-au fost retezate capetele în luptă// Și tu ținteai mereu înainte/ Sub pașii tăi grăbiți striveai una după alta amintirile/ Sub respirația ta grea acopereai orice strigăt de iubire
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
a triumfului permanent. Urcat într-o tribună a conștiinței d-sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor noștri poeți din interbelic, adnotînd implacabil deficiențele lor de ținută, derogările lor de la ritmul teoretic convenit. Criteriul utilizat: un "eu poetic", care, tîrît îndelungată vreme pe drumurile accidentate ale raportării la real, tinde "să devină instanța absolută a discursului, abolind treptat orice mediere". De la Arghezi n-am putea avea pretenții prea mari, întrucît, vai, eul său "nu reușește să se întrevadă decît uneori
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
umanitate a tragediei. Nimic, în scrisul Ilenei Mălăncioiu, nu e lăsat la voia întâmplării. Cu atât mai puțin antepenultimul vers de aici: "M-așteptasem să fii numai tu,/ erau câte trei morți într-o firidă,/ prin umezeala rece moartea se târa/ ca o strălucitoare omidă.// Alături plângea un tânăr bărbat/ cu mult mai abitir/ decât putea el să plângă/ și te săruta în delir.// Cu greu te lăsai plânsă și sărutată/ și ne-a cuprins o mare întristare,/ păreai acolo de
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
zile când, orașule al meu, în toate parcurile tale înfloresc cornii, iar în grădini magnoliile, când sângele ni se primenește de primăvară, parcă te înțeleg mai bine. Poate unde ne asemănăm. Și, oricum, după atâta vreme împreună... Să-mi fi târât papucii bătrânețelor prin Valparaiso sau Bogota - ba chiar să fi călcat pavelele Parisului, inclusiv pe aceea mai adâncită care i-a stârnit lui Proust mecanismele recâștigării timpului - ce-aș mai fi plâns după tine!
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
și răspunde mai întâi servitoarea, apoi bărbatul, se gândește numaidecât că bărbatu-său s-a culcat cu servitoarea, - de aceea se afla ea chiar lângă pat unde era instalat telefonul -). începe urmărirea. E vară. E caniculă. Oamenii abea se mai târăsc. Detectiva nenorocită îl urmărește peste tot, sare din tramvai în tramvai. El nu o cunoaște. Pe el îl cheamă Budy. într-o zi Budy se duce la moși, ca să inspecteze standul cu cărți al unei librării. Detectiva, după el... Ca să
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
rareori nivelul penibilului, iar modelarea limbii merge consecvent în direcția siluirii ei. Nu este pagină aproape (cu excepția secțiunii Postbărbați) în care să nu descoperim asocieri nefericite, expresii imposibile, serii de cuvinte ce zgârie urechea ca o navetă cu sticle goale târâtă pe asfalt. Să începem cu un fragment mai consistent din secvența inept intitulată Măgărița și alte coarne de melc: "este un fel de a-ți zvânta firea la încercări și de a nu lăsa ca scorojeala să mănânce din tine
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
în formă determinată. Plăcerea „este o stare de scurtă durată și care nu permite o prețuire obiectivă, la nivel subiectiv însă, putând fi apreciată doar imperfect și în urma unui procedeu sumar, irațional în mare parte și subconștient, câtă vreme ea târăște în vâltoarea pe care i-o pricinuiește conștiinței majoritatea funcțiilor intelectuale necesare aprecierii ei raționale” (E. Moutsopoulos: Plăcerile, București, Ed. Omonia, 2005). La rândul ei desfătarea înseamnă ceva mai mult, și anume, „fructificarea o vreme relativ îndelungată a unui obiect
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
cîntecele lui-rugăciune sau spasmele sunetelor diavolești sînt imprimate în tot ce se vede. În freamătul cămășilor de noapte ale Margaretelor, în picturile de pe pereții halelor de la Simerom, în fracul lui Mefisto, în pașii pe care Faust bătrîn și ostenit îi tîrăște în camera lui. Galbenuri, gălbuiuri, maronuri, nisipiuri, alb-albastru bizar și roșul violent al costumului lui Mefisto din "noaptea valpurgică". Cranii și desfrîu carnal, în același timp. Frică și extaz. Voluptate și carnaval al corpurilor dedate plăcerii. Ceva ce mi-a
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
ceva și am spus-o, fără să exemplific, încă de la început: reacțiile și reflecțiile, emoțiile personale, confesiile care înfiorează pagina. Pentru Gala Galaction, care, deși îl admira, Carol al II-lea "a fost cupid, a strâns comori ca Harpagon, a târât după el o lume de favoriți și de sclavi...", Corneliu Zelea Codreanu era "Căpitanul" de carnaval, "un actor prost", capabil totuși să fascineze la noi "atâția oameni, și tineri și bătrâni". Lui Rebreanu, care într-o vreme se amăgise, legionarii
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
După ce au traversat muntele, au întâlnit câteva râuri adânci și repezi. Apa îi ajungea mamei până la talie și îi era imposibil să se mențină în echilibru. În mijlocul unui râu, s-a împiedicat și a căzut și era gata să fie târâtă de curent dacă un bărbat nu o prindea salvându-i viața. În momentul acela a izbucnit în plâns și aproape că s-a abandonat, mai ales că tocmai o văzuse pe o prietenă purtată în brațe de bărbatul ei pentru
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
și tatăl meu la Yan'an și în calitate de luptător de gherilă. Mama a acceptat teoria, dar nu și-a putut reprima gândul că tatăl meu nu-i oferea nici dragoste, nici tandrețe, când era ea tot timpul bolnavă și extenuată, târându-și picioarele, cărându-și sacul de dormit în spinare, transpirând, vomitând, simțindu-și membrele ca de plumb. Într-o noapte, nu a mai rezistat și a izbucnit în plâns pentru prima dată. Grupul înnopta, de obicei, în depozite goale sau
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]