590 matches
-
să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot îți cântă pomenirea, Mărite, prea cinstite pârcălabe! CINSTE ȘI OMENIE după Petru Demetru Popescu Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi prețuia pe oameni, nu după ceea ce erau: boieri, târgoveți sau țărani, ci după omenia lor. Așa stând lucrurile, se îmbrăca adesea în haine simple și pleca prin țară. Într-o zi ajunse în Târgul Vasluiului. Era îmbrăcat într-o pelerină de negustor, dar pe dedesubt își pusese hainele domnești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca eu n-aș putea să stau liniștit văzând cu ochii mei cum li se lungesc gâturile mușteriilor uitându-se după Catrina mea. Unde mai pui că se găsește câte unul, mai ales târgoveți, care după ce s-o amețit pune chiar mâna pe ea și râde ca proasta în târg. Cum să te porți așa cu o asemenea muiere, căreia i-ai bea apă din pumni nu alta?! Apoi au ei - hangiul și muierea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
amoruri cu pandalii, înfiorări patriotarde și spasme francofile. Jegul, mocirla drumurilor străbătute cu picioarele goale și adusă pe podelele balului, privatele mustind de zoaie unde se fac confesiunile amoroase, unde se schimbă costumele și unde damele republicane își amestecă lacrimile, târgoveții și bulgarii care dau năvală la bal, conțopiștii care se țin de farse copilărești, politicianul care cere "o tiranie ca-n Rusia" acolo unde nu poate fi nici democrație, nici tiranie, acolo unde e doar boborul viermuitor și inconștient - totul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem de-a face cu bucătăria curții domnești sau a marii boierimi, una cosmopolită și, mai ales, deosebit de bogată în comparație cu alimentația târgoveților și a țăranilor. Este greu de imaginat că aceștia din urmă foloseau zahărul la începutul secolului al XVIII-lea, predominanța savorilor sărate și acide în majoritatea preparatelor culinare fiind o certitudine. Gustul pentru acru ar trebui protejat, el conferind originalitate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-și afunda lingura în autenticitatea gastronomică a unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică tărâțelor noastre. Ciorbagii, grataragii și... fripturiști Să încercăm să aflăm ce puneau românii târgoveți ai sfârșitului de secol XIX în străchinile și, mai apoi, în farfuriile lor adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale mamei lui Petru Mușat, refăcute prin strădania vrednicilor urmași, printre care se afla și Ștefan cel Mare. Nu plecase de bunăvoie din Iași, ci din pricina focului cel mare, care, o dată pornit, pârjolise întreg târgul, ba ajunsese și la megieșii târgoveților. Domnitorul Radu Mihnea întărise curțile domnești de pe malul Bahluiului, aducând seimeni, dintre grecii veniți din străvechea Eladă, înconjurându-se și cu boieri de neam elin, veniți, pe meleagurile bogate ale Moldovei, tocmai din Fanarul Stambulului. Cu așa pază, domnul își
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
după dugheni înghesuite, se zărea Biserica Sf. Dumitru, zidită din porunca feciorului Răreșoaiei. Tânărul, când carul atinse apa Bahluiului, își luă la revedere de la tovarășul mai vârstnic, care-l povățui să se întoarcă cu el acasă și să lase slujbele târgoveților. Bucuros că a ajuns, omul îndreptă boii spre dugheana lui Ițic, un evreu negricios, cu gura știrbă, care nu se înghesuia la înavuțire, ca megieșii lui. Ziua bună, domnule, rosti bătrânul, scoțându-și căciula din cap și aplecându-se să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Cuza, Istoria României În manuale etc. Regele Mihai era tânăr, stătea pe un ban de argint și sugea sângele poporului. Te-au mai vizitat, Zoia și Șura, Emil și detectivii, Vitea Maleev (la școală și acasă) cazacii, neamuri, colegi, negustori, târgoveți, prostimea, poporul (Așa e Măria ta!) etc. La spital nu te-a vizitat nimeni. Aștepți la fereastră. Nu vine nimeni. Noua locuință ar fi pe undeva pe lângă o fabrică de oglinzi. O să-ți faci rost de o oglindă. În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Între legendele noastre naționale e una (în colecția Ispirescu ) de străveche origine desigur și de o mare adâncime. Un om primește de la ursite privilegiul "vieții fără moarte și tinereții fără îmbătrînire ". Acesta trece pe lângă un oraș și întreabă pe un târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela? - De când lumea, răspunse omul culegând mai departe. Peste cinci sute de ani omul pururea tânăr trece iar prin acel loc, dar de oraș nici urmă. Un cioban singur își păștea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocazii perfecte de interacțiune socială, de autodefinire În raport cu grupuri economice, culturale, politice diferite și de perpetuă reconstrucție a unei identități modelată În jurul imaginii de cetate istorică decăzută din drepturile politice. Festivitățile din octombrie 1897 au fost un bun prilej pentru „târgoveți” să iasă din rutina provincială și să conștientizeze statutul de „locuitor al orașului”, pentru comercianți de a-și vinde produsele, pentru mediile intelectuale de a repune În discuție poziția orașului ca centru cultural, iar pentru politicieni de a-și exersa
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
conducerea episcopului Dosoftei Herescu, jurământul a fost citit cu glas tare de boierul Ilie Herescu. În mod simbolic, jurământul a fost semnat în capitala provinciei de 29 de boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane, țărani și târgoveți. Jurământul de credință depus la 12 octombrie 1777 Curții din Viena, în fața reprezentantului acesteia, generalul guvernator Splény, a pecetluit actul răpirii nordului Moldovei, care va căpăta un nume nou - Bucovina - nume care s-a impus și a rămas în istorie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului, în care mergeam săptămânal, mi se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să stea zapciu asupra târgoveților de Baia să pornească cum mai în grabă șindila Trei Svetitelor și a Bărboiului, ce sânt datori până într-o săptămână.” - Cum se vede, mărite Spirit, și biserica Bărboi a fost acoperită tot atunci. Ei, da’ vorba lui Ion Creangă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
așezam la locul știut. Țin minte că doamna Averescu nu bătea, când era cazul, la palmă. Dădea la picioare, peste pulpe. Norocul celor în cauză, fiindcă, pe atunci, nu se prea purtau pantaloni scurți. De acest avantaj nu prea beneficiau târgoveții, care mai veneau la școală și în șorturi. Mai țin minte, dragă prietene de demult, când îl scotea pe câte unul la tablă și din varii motive, începea să se uite într-acolo ca vițelul la poartă nouă, intra în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Grigore Toloacă - partea a doua - Despre alți elevi îți mai amintești? - Unul dintre colegii de care îmi aduc aminte este Puiul Tabacaru. Nu știu de ce, dar nu m-am prea împăcat cu el. Poate pentru faptul că făcea parte dintre târgoveți. Care, oricum, se cam țineau cu nasul pe sus. Puiul se fălea cu taică-său, care avea moară, numărându-se printre oamenii avuți ai Pungeștiului. Adevărul e că noi, cei din sat, nu ne prea duceam la moara lui, măcina
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai știi ceva de ei? - Printre colegii noștri de școală primară, dragă prietene de demult, s-au numărat, după cum foarte bine știi, și frații Cehan. Țucu și Cocu, după câte îmi aduc aminte de numele pe care le purtau. Erau târgoveți, copii de avocat. De fapt, coleg de clasă cu noi era doar Țucu, cel mai mare dintre frați, celălalt, Cocu, era cu un an mai mic. Din câte îmi amintesc, erau copii frumoși, bine îmbrăcați și cu educație peste medie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
iar câmpul lucios în bătaia soarelui, spre apus, îi amintea de rochiile de mireasă ale domnișoarelor, simbolizând puritatea, virginitatea lor. Dar iată și alte locuri ce în copilărie erau foarte folositoare gospodarilor, pentru gospodăriile lor: Capul Dealului, de unde sătenii și târgoveții săpau găuri adânci, atât pe dreapta cât și pe stânga pentru a lua pământ galben sau nisip necesar diverselor lucrări în gospodăriile lor. Aceste găuri constituia pentru mulți copii, dar și oameni mai vârstnici, care treceau pe aici pe înserat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
păstrează, în exercițiul vanității sale, o anumită candoare. Nu poate fi luat prea în serios și, în general, nu face victime. În plus, rareori ajunge în poziții publice care să dea frâu liber unei pernicioase dilatații de sine. Cât despre târgovețul obișnuit (de la funcționă rime la veleitarii luptei politice), el își trăiește vanitatea mai degrabă ca lăcomie. Lă comie de bunuri, de însemne ale reușitei sociale, de privilegii. Intelectualul vanitos tră iește mai puțin în lăcomia de câștig, cât trăiește într-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orasiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai intru catu va fi trebuința de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni. 238. Acelu care se va admite că scolaru se indatoreza printr'acesta
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
tablou pestriț, balcanic-oriental, În care „soldați - mahalagioaice”, cerșetori, „copii - miniștri - pungași de buzunare”, „bone - doici”, „nepoate - mătuși - Țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani”, măcelari, bețivi, „muște - popi - cocoane - mateloți - impiegați - pensionari - suprimați - popor - senior - dame - M.M.L.L. - A.A.L.L - târgoveți - târgovețe - Țărani - Țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji”... Își pierd identitatea printre tot felul de obiecte scoase la vânzare și cumpărate. Târgul Moșilor din Bucureștiul celei de-a doua jumătăți a sec. al XIX-lea, ce Ținea oficial o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plastic pline cu apa legendei celebrului meșter constructor. Mă recomand ca fiind „sociolog”, prezint legitimația mea de serviciu, și cei doi se deschid dialogului. Nu sunt din localitate, ci au venit tocmai de la Pitești, detașați pe perioada pelerinajului. „Oraș de târgoveți, ce să facă și oamenii de aici, cum să se distreze și ei săracii ? Pelerinajul de aici nu ne ridică probleme deosebite, este liniște.” După ce aducem în discuție criza, greutățile vieții, salariile mici, cei doi se arată foarte sceptici cu privire la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]