596 matches
-
Din bucătăria cabanei se ridică un miros de mîncăruri bine gătite, dușumelele lăcuite strălucesc, sînt Într-o piesă de teatru de Mihail Sebastian. Versiunea explicită. Mă trezesc Într-un pat enorm, iar din așternut răsare delicat talpa unui picior, de tăblia patului atîrnă niște ciorapi de mătase, am amintiri vagi ale unei orgii, Într-un salon baroc, sub ochii orbi ai unui cvartet de coarde care cîntă din Brahms. O căldură neadecvată Îmi străfulgeră plăcut vintrele. Hei... ia vezi ce faci
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Se mai găseau în salon, sub fereastră, o banchetă înclinată, foarte alunecoasă, cu marginile sculptate, acoperită cu perne brodate în modele unduitoare verzi și cenușii, o oglindă mare, scumpă, gravată cu o fântână din cristal mat, și o masă cu tăblia de cristal, susținută de un arabesc din metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
servitoare, înveselind-o. Alex se uită la pat, un pat simplu, trainic, de o singură persoană, cu stâlpii terminați într-o ghiulea, confecționat dintr-un lemn lucios, frumos striat, de culoarea nucii, o piesă valoroasă, relicvă a altor timpuri. În mijlocul tăbliei de la căpătâi era gravat un desen oval, reprezentând poate o sămânță sau poate cosmosul. Gravura aceasta îi punea imaginația la încercare lui Alex în copilărie. Aici va dormi John Robert Rozanov. În cămăruța adiacentă, într-un dulap mare, frumos, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
George se ridică și se îndreptă cu pași lenți spre Institut. Începuse să plouă. Nu se duse la Băi, intră discret în Camere pe ușa din stradă, unde străjuia un portar într-o cabină de sticlă. În hol, pe o tăblie, erau înșirate numele ocupanților, numerele camerelor ocupate, precum și specificația dacă în momentul de față se găseau sau nu în camere. George constată cu un tremur lăuntric, dar fară surpriză, că numărul camerei lui Rozanov era patruzeci și patru. Filozoful era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să zburde în văzduh, deasupra giulgiului de abur care plutea din nou peste suprafața bazinului aflat în aer liber. Zăpadă în aprilie! În țara asta blestemată poate să ningă oricând! Brian și Gabriel se întoarseră la măsuța de metal - cu tăblia pătată de urmele circulare, cafenii, ale ceștilor - la care băuseră până atunci ceai din pahare de plastic. Lumina alburie a ninsorii revela până în cele mai sordide detalii pereții verzui, murdari, răpciugoși ai culoarului de promenadă și alama rece, umedă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de țevi scânteietoare. „Dar, își spuse el, jos, la fund, trebuie să existe un izvor, trebuie să existe stânci, apa trebuie să curgă sau să țâșnească în sus. Am să cobor puțin și am să le văd.“ Trecând de o tăblie pe care scria cu litere roșii PERICOL, păși pe scara cea mai apropiată. Se legăna ușor. Tom se opri cuprins de amețeală, apoi, ținându-se cu putere de balustrada netedă, cilindrică, coborî câteva trepte până la o mică platformă de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru gătit. Cu asta am început cu luciul. Rezervorul a redevenit nu doar rotofei și plăcut la atingere, ci și plin de prosperitate. Cele trei piciorușe de metal, scurte și ferme, stând rășchirate îl țineau la o distanță minimă de tăblia mesei. Cu câțiva ani în urmă, pe când încă mai folosea primusul, mama mă lăsa să dau la pompiță, și eu dădeam cu mult zel, până oboseam. Aerul sub presiune dinăuntru începea să respingă la un moment dat pistonul, împingându-l
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Unii s-au și grăbit să înmormânteze democrația. Eu unul nu cred în sfârșitul democrației! Atâta vreme cât la un concurs literar nu se fac matrapazlâcuri, încă mai putem spera... Ce-a scris Rareș? întreba Felicia. Abia dacă trecea cu bărbia de tăblia mesei, dar nu era dispusă să se lase neglijată. Ce-a scris Rareș... Asta, spunea tata, nu cred că am dreptul să deconspir. Doar dacă... Și se întorcea către Rareș întrebător, așteptând. Cum însă Rareș rămânea tăcut, tata renunța să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
știuse până atunci după numele de botez. Pe mulți îi auzise vorbind răutăcios de ele. Iepele, așa le ziceau. Dar de ce Iepele? Cu un ochi mai închis decât celălalt, instructorul Cerchez ședea aplecat peste catedră de parcă exista acolo, undeva pe tăblia întinsă, un amănunt care îl interesa. După care constata că de fapt nu-l interesează și își îndrepta privirea undeva deasupra clasei. "De ce vorbim de acele individe? a continuat el. E vreunul din voi care consideră că nu merită? Ia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
apă scursă de pe acoperiș. Dunărea albastră Mamei îi plăcea când tata fredona "Dunărea Albastră". Și o făcea destul de des atunci când era bine dispus. O încânta când îl auzea bolborosind pam-pam-pam-pam, pam-pam, pam-pam și când bătea tactul clămpănind din degete pe tăblia mesei, ba chiar dădea la o parte un colț al feței de masă pentru ca ritmul să răsune mai tare. Numai că tata, pe măsură ce treceau anii, fredona "Dunărea Albastră" tot mai rar. În treacăt fie spus, abia acum apreciez spiritul său
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
viezure, prompt, lângă oița rătăcită! În clipa aceea, jos, își făcea intrarea rectorul Marciuc, candidat în științe, masiv, aplecându-se greoi în timp ce urca, cu puteri bătrânești, treptele către masa prezidiului. Toată suflarea studențească se ridica în picioare, lăsând sutele de tăblii rabatabile ale scaunelor, dezechilibrate, să se izbească de speteze într-un ropot de lemne întărite cu fiare. Și un nou ropot câteva clipe mai târziu, când studențimea se așeza la loc. Atunci Dragoș o recunoscu pe Elena, chiar în fața lui
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Doar câte o tuse firavă se mai auzea ici și colo. Dar rectorul aștepta să înceteze chiar și ultima tuse. Avem astăzi un caz interesant de dezbătut, spunea cu voce autoritară rectorul Marciuc. Stătea în picioare, singur la mijlocul mesei, apăsând tăblia cu toate cele zece degete. Studentul Beldeanu Stelian să se ridice în picioare... Cu satisfacție își cobora privirea, aproape zâmbind părintește, către rândul întâi din fața sa fiindcă, negreșit, fusese înștiințat unde aveau să-l așeze pe studentul Beldeanu. Se ridica
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
gură: A mâzgălit... A mâzgălit... Gheorghiu-Dej! șopteau alte voci. Și privirile se îndreptau cu fereală și neliniște spre locul de unde asistentul universitar Grossman smulsese ziarul din mâna colegei lor. Dar murmurele deveniseră hărmălaie și studențimea se ridica să plece lăsând tăbliile rabatabile ale scaunelor, dezechilibrate, să se lovească de speteze. Studenta exmatriculată ieșise din amfiteatru sau se pierduse în mulțime, astfel că nimeni nu știa cum arată. Viață trepidantă, sigur că da! Avea dreptate maică-mea! Jipa aruncase cuvintele cu furie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
câinelui mops. Cine e? - am reușit să repet complicata înșiruire de propoziții. Cine ? Pauza a cărei înaltă tensiune ar fi putut topi cele patru broaște yale, zăvorul și cele două lanțuri de siguranță, fu în sfârșit întreruptă de vocea de după tăblia ușii de stejar, artistic ornamentată cuun scut antiglonț, antitopor, antidinamită. Vecinulll! Respirând liniștiți,iluminați, am deschis ușa imediat ce presupusul vecin a răspuns la cele 647 de întrebări de rcunoaștere. Vecinul nu dorea decât o amărâtă bancnotă de 50.000 pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de pe pieptul ei, cum altfel!... ana care mi-a deschis ușa dintre pulpele ei, și am intrat, pătrunzînd prin ușă așa speriat și bucuros de parcă aș fi cîștigat premiul Nobel. Chiar dacă mărturisesc acum că am văzut plăcuța prinsă În tăblia patului, imediat ce m-am descălțat, În patul unde mi-am primit răsplata: „dă-mi un leu și te fac ateu!” și muzica din aparatul de ebonită..., cum aș putea uita!, și voma lungă și verde și dureroasă după ce m-am
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
visul gros, aproape dur ca un cartilagiu, visul de carne dintre picioarele anei, și cum Învîrtoșindu-se ăst vis din mîngîierile noastre și cum mi l-a băgat sub tîmplă, din neatenția mea, pe cînd citeam slovele de pe tăblița prinsă În tăblia patului: „dă-mi un leu și te fac ateu!” De ce am mușcat din vis pînă la sîngele anei, anei cele adevărate, nici eu nu știu! De ce-am vomitat visul anei peste mormîntul tatei... , și de ce am lăsat-o pe
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Avea o încăpere de două mii de vedre. 27. A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coți, lată de patru coți, și înaltă de trei coți. 28. Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colțuri cu încheieturi. 29. Pe tăbliile dintre încheieturi erau niște lei, boi și heruvimi; și pe încheieturi, deasupra și dedesubtul leilor și boilor, erau niște împletituri care atîrnau în chip de ciucuri. 30. Fiecare temelie avea patru roți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coți, lată de patru coți, și înaltă de trei coți. 28. Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colțuri cu încheieturi. 29. Pe tăbliile dintre încheieturi erau niște lei, boi și heruvimi; și pe încheieturi, deasupra și dedesubtul leilor și boilor, erau niște împletituri care atîrnau în chip de ciucuri. 30. Fiecare temelie avea patru roți de aramă cu osii de aramă; și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
niște polițe turnate, sub lighean, și lîngă ciucuri. 31. Gura temeliei dinlăuntrul coperișului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub tăblii și osiile roților erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate. 33. Roțile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spițele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub tăblii și osiile roților erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate. 33. Roțile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toate turnate. 34. La cele patru colțuri ale fiecărei temelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
toate turnate. 34. La cele patru colțuri ale fiecărei temelii erau niște polițe dintr-o bucată cu temelia. 35. Partea de sus a temeliei se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea. 36. Pe plăcile proptelelor, și pe tăblii, a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur. 37. Așa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura și chipul erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
o bucată cu temelia. 35. Partea de sus a temeliei se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea. 36. Pe plăcile proptelelor, și pe tăblii, a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur. 37. Așa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura și chipul erau la fel pentru toate. 38. A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
distra copios pe seama lor. Iar bâlciul părea a nu se mai sfârși... În cele din urmă, procurorul nu mai suportă. Surâsul i se șterse de pe chip. Din glas îi pieri dulceața. Se întunecă precum cerul înaintea furtunii, trânti autodenunțul pe tăblia măsuței și îi aruncă ofițerului o privire cruntă. - Ia-ți dosarul și spală-te cu el pe cap ! zise ridicându-se. Este numai vina ta. Și să nu mă mai deranjezi până nu-l convingi pe dobitocul ăsta să-și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
patru lățime. Cum în partea aceea care avea zidul orb, o ușă fusese deschisă primitiv cu trei trepte pentru a da intrare. în dreptul străzii mărginea grilajul de fier al proprietății, care însă pe porțiunea aceea fusese și el căptușit cu tăblii de lemn. Chiar dacă treceai indiferent, erai izbit de aspectul ciudat al lo-cuinții. Lina își amintise de procesele neisprăvite ale gemenilor, în care fusese vorba și de o revendicare de imobil. îi auzise lăudîn-du-se că sunt și ei proprietari. Prin ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și să stropești pe el tot sîngele arderilor de tot și tot sîngele jertfelor; cît despre altarul de aramă, nu-mi pasă de el." 16. Preotul Urie a făcut întocmai cum poruncise împăratul Ahaz. 17. Și împăratul Ahaz a sfărîmat tăbliile de la temelie și a scos lighenele de pe ele. A dat jos marea de pe boii de aramă care erau sub ea și a pus-o pe o pardoseală de piatră. 18. De hatîrul împăratului Asiriei, a schimbat în Casa Domnului pridvorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]