831 matches
-
the lake full of dreams. I can feel you getting closer, I can smell your fresh scent, I gaze at the stars. A petal falls gently on the lake. I cannot see you any longer, You were just an apparition... TĂCIUNI E întuneric, Văd doar focul, dansând haotic În șemineul plin de cenușă. Mă farmecă tainele-i nespuse. Vreau să îl iau de mână, Să dansăm împreună Valsul iubirii mocnite. Încerc să îi ating cunună, Dar mă arde. Mă așez din
LANSARE DE CARTE GEORGE NICOLAE STROIA – ILUZII/ ILLUSIONS (ARMONII CULTURALE, ADJUD, 2015) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342738_a_344067]
-
În șemineul plin de cenușă. Mă farmecă tainele-i nespuse. Vreau să îl iau de mână, Să dansăm împreună Valsul iubirii mocnite. Încerc să îi ating cunună, Dar mă arde. Mă așez din nou să îl privesc, Acum aud numai tăciunii... EMBERS It’s dark, I can see only the fire, dancing chaotically În the fireplace full of ashes. I am fascinated by its secrets. I want to take it by its hand, To dance together The smouldered love waltz. I
LANSARE DE CARTE GEORGE NICOLAE STROIA – ILUZII/ ILLUSIONS (ARMONII CULTURALE, ADJUD, 2015) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342738_a_344067]
-
luate de pe facebook cu acceptul autorului.] Singur și trist în noaptea clară, Pe străzi pustii tot hoinăresc, Trăgând nervos dintr-o țigară, Neînțelegând unde greșesc. O lume-ntreagă dacă-mi spune, Că dintre muze te-am pierdut, Făcându-mi inima tăciune, Eu, o voi lua de la-nceput. Te voi striga fără-ncetare, La margine de vis și flori, Făcând destinului cărare, Și așteptând să te cobori. Și iată că mă prinzi de mână, Sufletul să-mi încălzești, Să-nceapă dragostea nebună
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
ai ei galbeni conduri, Toamna saltă prin păduri; Ioachim stă pe-un buștean, Privind la Andrei cu-alean. Puștiul, de gânduri purtat, Îl întreabă pe bălțat: ,,De ce-i toamna supărată? Crezi că i-am greșit vreodată?” ,,Copil cu ochi de tăciune, Așa-i luna lui răpciune - Cu vânt, frunze ruginite, Zile cu plânset tivite! Ce ne-am face de ar fi Totdeauna numai zi? Trebuie să și dormim, Deci noaptea o prețuim. Iarna solul ocrotește, Primăvara îl sădește; Tot așa și
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]
-
creștine - Crăciun și Paste . Ce frumos e- n sat ! " Dar pleacă repede - napoi , la muncă ... Frumoasă țară , de ce i -ai lăsat ? Au putrezit ulucile din garduri Și - un glas de câine lătra răgușit . S - a stins în vatra și- ultimul tăciune . Unde -s copiii , sat îmbătrânit ? Sunt poate , azi , mai trist că niciodată , Dar n- am de gând să plec de-aici , din sat . Însă te - ntreb pe tine , țara dragă : Copiii noștri , cine ni i-a luat ? Referință Bibliografica: PĂSĂRI
PĂSĂRI CĂLĂTOARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344215_a_345544]
-
odihnească, se schimba repede de hainele de pe ea, uneori ude, cu ceva mai gros, să nu se îmbolnăvească din cauza frigului din casă și se apuca să ajute la treburile gospodărești. Natalia îi zvânta ciorapii și hainele folosind un făraș cu tăciuni încinși așezat sub ele. Iarna la ora cinci dimineața era deșteptarea și pregătirea de plecare la serviciu. Nu puteai risca să absentezi, să nu-ți pierzi locul de munca care se găsea foarte greu în acea perioadă și zonă a
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
-n sânge? Și dacă tac e fiindcă-n suflet înmugurește primăvară Și mugurii irup sub raza-ți și dau în clocot spre afară Și e păcat, zău, e păcat să piară-n flăcări, mistuiți, Mai bine să se încălzească, printre tăciuni abia mocniți. Și tac fiindcă-mi este teamă de viitor, de ce-o să fie, Și-aș vrea să-nchid gândul și vorba sub lacăte, într-o chilie Ce are bolta din regrete și pardoseala din speranță Iar prin pereți se
ȘI IARĂȘI TAC. DAR DE-OI VORBI... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340147_a_341476]
-
ne bântuie fără vrerea noastră... Zadarnic le-am spune: plecați ! Și-n cuget de-i trădare, chipu-i urâțit și surâsul e amar. Aplecat asupra gândurilor, zăbovește atâta vreme cât să risipești îndoiala. Nu-ți pune talpa în noroi și nu aprinde tăciuni la ferestre. O! Nu-i așa că e ușor să rănești? Dar, cu vremea, porțile se-nchid și drumul se coboară prin gânduri, ce ne bântuie fără vrerea noastră. Zadarnic le-am spune: plecați! Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: GÂNDURI CE NE
GÂNDURI CE NE BÂNTUIE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377621_a_378950]
-
mai cu seamă, în Italia. Teama de o privire malefică este atât de răspândită, încât a dat naștere unui întreg folclor, de la legende și explicații paranormale, până la tratamentele preventive și curative, cu gesturi și obiecte protectoare, descântece și vrăji cu tăciuni aprinși. Dincolo de încercările nereușite pentru explicarea acestui fenomen, cercetările făcute de diverși specialiști ce îmbină știința cu misticismul, care atribuie privitului diverse manifestări energetice (bioenergie), interacțiunea cu undele cerebrale, impregnarea unei stări bolnăvicioase direct în subconștientul “victimei” printr-un transfer
CE ESTE DEOCHIUL ŞI CUM POŢI SCĂPA DE EL? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378311_a_379640]
-
lung, încercând să observe trecerea vremii peste ei. --Nu te-ai schimbat de loc, exclamă Costache, admirându-i silueta. Tot fante ai rămas! Între timp apăruse-n poartă și soția lui, o brunetă subțirică și cu forme armonioase. Ochii, doi tăciuni aprinși, și jucăuși, îi luminau fața, iar un zâmbet șăgalnic ascundea dorințe și promisiuni nespuse, pline de mistere. Emoția revederii fostului coleg de liceu, pe care-l iubise pătimaș în adolescență, îi înroșise obrazul. Capotul de mătase roz, mulat pe
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
pe obraz, apoi își puse șapca pe cap și ieși. Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o puse într-un vas cu mălai să absoarbă ceara ce picura, luă vasul de tămâiat în care puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
primăvăratice învăluind și mai mult mintea și aprinzând inima în flăcări a tânărului han. Prințesa deși despărțită de îndrăznețul prinț, de peretele inaccesibil de stâncă, se simțea răscolită de pasiunea privirilor ce o învăluiau hipnotic de la poalele stâncilor, precum doi tăciuni încinși. Străinul o făcea să se simtă fără voia ei, cuprinsă de un sentiment ciudat, neîncercat încă până atunci. Și-a acoperit gura minunată cu buze senzuale de culoarea rodiilor, ce lăsau să se vadă când zâmbea dinții albi minunați
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
și se târî binișor spre casă, tiptil, fără să mai zică vreun cuvânt... Și se așeză pe prispă să mai doarmă, dar nu mai putu să închidă ochii, aprinsese un muc de țigară și privea pe cer cum se sting tăciunii nopții, ai acelei nopți nenorocite care-l lăsase beteag și blestemat să meargă toată vița în cârjă. Veni dimineața cu treburi și cu rosturi noi, dar Norocel rămăsese pe prispă tăcut, privea cerul, conacul și vedea prin curte forfotă mare
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
-i la o parte părul ud ce-i căzuse pe față, îi alintă cu buzele colțurile gurii, nasul, pleoapele și urechile, cu o pasiune crescândă. Corpul bărbatului lipit de curbele ei moi o mângâiau tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata pierdută, iar cu gura sa flămândă culegea de pe buzele lui picăturile de otravă dulce a sărutărilor. - Te doresc, continuă el tandru, nu
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul ca o zi de Brumar Și frigul scormonește prin oase. Gândul aleargă prin lume hoinar Răvășit de pustiul din case. Prin sobă, un tăciune și vântul Se luptă ca doi nebuni dezbrăcați. Eu i-am lăsat să-și spună cuvântul; Sper când mă-ntorc să-i găsesc împăcați! Afară m-așteaptă câțiva butuci Răsturnați peste prispă grămadă... Gândesc și mă uit tăcut prin uluci
CA O ZI DE BRUMAR! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380040_a_381369]
-
-o ca pe o dorință sacră: ”Tu trebuie să te cuprinzi/ de-acel farmec sfânt/ și noaptea candelă s-aprinzi/ Iubirii pe pământ (Pe lângă plopii fără soț). Și în poemele sale Dan Tipuriță are uneori tresăriri sacre: „...logosul îmi stă tăciune ascuns în focul sacru/ doar câteodată țâșnește în flacără albastră (”bradul de crăciun”, p. 111). Căutând, ca și Marthe Arnould : ”bucuria, semnificația tainică și sacră a toate câte se află pe acest pământ vrăjit dar și înspăimântător” am încercat să
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LA HOTARUL RUGĂCIUNII Cu șaizeci de condeie scriu despre trecut, prezent și (nu știu care) viitor... dapăn filele de basm în acorduri lente, călătorind prin aduceri-aminte... Mai este jar sub tăciunii arși... scântei vor mai aprinde focul... degeaba ninge peste tâmple și furtuni se-abat mereu... Am iubirea, ce mă cerne la hotarul rugăciunii, am puterea să înving nevoi și să visez că singurătatea o vom scrie-n doi, la hotarul
LA HOTARUL RUGĂCIUNII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381894_a_383223]
-
ne împlinim. Suntem ființe pasagere prin această lume, nu luăm nimic indiferent de nume-prenume dar, important ca în existența pământeană, s-alegem calea cea dreaptă, fapta umană. Dar anii de chihlimbar respiră înțelepciune, îi sper lucizi până se stinge ultimul tăciune, viața-i darul sfânt, când venim pe pământ, iar cuvântul, credința sunt prețios veșmânt. 12 Martie 2016 - MIT Referință Bibliografică: CUVÂNTUL ȘI CREDINȚA / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2017, Anul VI, 09 iulie 2016. Drepturi de
CUVÂNTUL ŞI CREDINŢA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382121_a_383450]
-
tânărului: „Și parcă fără voia lor trupurile li se-ngemănară. La început bărbatul îi simți corpul rece ce părea lipsit de fiorul vieții și buzele de gheață, apoi un val de căldură îl învălui și în locul ochilor ei văzu doi tăciuni aprinși. Surprins și speriat, încercă să se desprindă, dar pădurea și cerul se rotiră în jurul său.” Romanul te captivează, stârnindu-ți dorința arzătoare de a afla răspunsul întrebărilor. Cine este tânăra, care este adevărul despre cavaler? Este tânărul ursitul fetei
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Nu căuta fantome în oglindă Nici amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment sordid Nu contempla fantome în oglindă Privește-un zbor de pasăre măiastră Lasă iubitul tău
NU-I PREA TÂRZIU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380617_a_381946]
-
gânduri, /dezbrăcându-vă în vise,...” (vibrând cu lacrimi din colțuri de stea...) Tema dominantă în întreaga scriere a lui George Călin este iubirea cu toate formele ei de manifestare: „Femeie, îți scriu poeme de iubire,/aprinzând, în mine, lumini/ încrustându-le-ntr-un tăciune de noapte,/alunecând într-o pecete de tăcere...” (diluându-mă în respirații... ) iubirea trăită, iubirea pierdută... căutarea jumătății „perfecte”, așa cum a fost ea înainte ca Eva să se lase ispitită de șarpe și să muște din mărul interzis . Izgoniți din
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
nu minte, horele le prinzi pe brațe câmpu-l strângi pe sub cojoace, muști din noapte fir de lână, stele prinzi arcuș pe strună, apelor le țeși covoare speli ogoare-n ochi de soare, vântu-ți zboară-n iasca lunii strângând bărbii rar, tăciunii. Tinerețe,mândră floare munți-i strângi la cingătoare, faci din cer săgeată lată țărmu-l storci în bulbi de piatră, zbori pe frunți de depărtare, și-ți cari dorul pe spinare, faci din patimi- împlinire strângi pe deget- strălucire, desfaci zborul
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
2017 Toate Articolele Autorului Eram așa de tineri când ziua la nămiezi Zburdam fără de grijă de mână prin livezi, Când te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
DE-O VREME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015. Ca o lacrimă veche tăinuită de clopot Într-un schit părăsit, fără urme de miei, La hotar ce desparte ninsoare de clocot, Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei. Câte flăcări se sting sub obroc de iertări Și ce multe se nasc într-o clipă de rai, În beție de timp trag de funii uitări Răstignind înc-o zi în destine de pai. În trupuri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
La masă cu dorul, băut cu amar Și-n rostul nerost cu-absenți la taifas. Citește mai mult Ca o lacrimă veche tăinuită de clopotîntr-un schit părăsit, fără urme de miei,La hotar ce desparte ninsoare de clocot,Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei.Câte flăcări se sting sub obroc de iertăriși ce multe se nasc într-o clipă de rai,În beție de timp trag de funii uităriRăstignind înc-o zi în destine de pai.În trupuri dogoare de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]