848 matches
-
se însoare! „Hai, Costică, mamă, însoară-te ca să am și eu timp să țin nepotul în brațe! Dar el scotea pipa din buzunarul de la piept - avea un buzunar mare la rubașcă - îndesa tutunul și apoi se apleca să ia un tăciune subțire din vatră și o aprindea tacticos. „D-apoi mamă, ca mâine m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-a făcut luna următoare, apoi lunile au devenit ani
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
primăvăratice învăluind și mai mult mintea și aprinzând inima în flăcări, a tânărului han. Prințesa deși despărțită de îndrăznețul prinț, de peretele inaccesibil de stâncă, se simțea răscolită de pasiunea privirilor ce o învăluiau hipnotic de la poalele stâncilor, precum doi tăciuni încinși. Străinul o făcea să se simtă, cuprinsă de un sentiment ciudat, neîncercat încă până atunci. Și-a acoperit gura minunată cu buze senzuale de culoarea rodiilor, ce lăsau să se vadă când zâmbea dinții albi, asemeni mărgăritarelor ce străluceau
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Și nu-i de-ajuns lumina să ne croim potecă. Apucă-mă de-un cântec și-ncearcă să mă scuturi Să-mi cadă de pe suflet iubirea intrinsecă Minute fără rost și zile fără ore Sunt anii mei din urmă aprinși tăciuni mocnind Adună-mă din vreascuri de voci multicolore Garoul mai slăbește-l să mă aud venind. Prin sânge și prin vene galop târziu de plâns , Contrast cu voia bună din ochii mei senini, Nu știi cât dor de tine în
DRUMUL PÂNĂ LA TINE SAU CEL DE DUPĂ NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464351699.html [Corola-blog/BlogPost/375229_a_376558]
-
luate de pe facebook cu acceptul autorului.] Singur și trist în noaptea clară, Pe străzi pustii tot hoinăresc, Trăgând nervos dintr-o țigară, Neînțelegând unde greșesc. O lume-ntreagă dacă-mi spune, Că dintre muze te-am pierdut, Făcându-mi inima tăciune, Eu, o voi lua de la-nceput. Te voi striga fără-ncetare, La margine de vis și flori, Făcând destinului cărare, Și așteptând să te cobori. Și iată că mă prinzi de mână, Sufletul să-mi încălzești, Să-nceapă dragostea nebună
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455172600.html [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
băiatului, născut în cămașă. E fermecătoare, aidoma melodiei fără de preț a egumenului, care se roagă în nisipul proaspăt. E tânără, ca și bustul fetei, privit în oglindă mistica a cerului, care zboară, când nesecate ape își topesc charismele la focul tăciunilor Schillerieni... E ploaia care ne apară ... Citește mai mult În ploaie,natura își simtefirul verdeîn fiecare ființă...Ploaia, udă că inima,cu originiîn Universul picăturilorde hâr, din ochii mamei,-E sobra, ca un nobil,care supune gândurile viziunilor artizanale...Ploaia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
ce-l întâlnesc iar, pe tine, măicuță, el vrea să te vadă, te strigă și te cheamă în zadar. Are nevoie de tine în lume să-l mângâi pe frunte, tristețea să-i cerni, s-alungi toți norii de pe cerul tăciune, să plouă cu soare peste răni și dureri. Coboară la el, coboară pe-o rază când stelele se aprind iar pe cer, o inimă de mamă și-n cer lăcrimează când pierdut pe lume e orfanul stingher. Referință Bibliografică: Inimă
INIMĂ DE MAMĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455890913.html [Corola-blog/BlogPost/383278_a_384607]
-
copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1453897101.html [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
Hai să rostuim belșugul, Să vedem ce ne rămâne... Hă(i)-hă(i)-(hă)i!, “Să trăiți bine!” (...De la anul care vine!) O sută de boabe-s toate, Mai multe nici că se poate. Vreo optzeci, calamitate, Patru boabe au tăciune (Boabele deci nu sunt bune), Șaisprezece , la impozit (La nea Blejner, în depozit), Restul, zero,-i pentru tine... Hă(i)-hă(i)-hă(i)! ”Să trăiți bine!” (...De la anul care vine!). Și dacă așa ni-i vorba, Ia să batem
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
capăt de țară; de ce ai fi rămas în apropierea mamei? - Of-of!...fiule, îmi dai voie să-ți spun așa? Întotdeauna inima de mamă rămâne cu dragoste pentru fiul ei, că o simțeam cum îmi sfârâie în piept ca arsă de tăciunii unei dorințe năvalnice și pătimașe. Doru, care avea acum un copil, era om în toată puterea cuvântului; cred că treizeci de ani sunt suficienți pentru un om ca să devină matur, așa cred, nu? L-am sunat, voiam să-i dau
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
să construiesc o bucătărie pentru oamenii sărmani, alta pentru oamenii bolnavi și o alta pentru copiii ai căror părinți muncesc toată ziua și n-au timp să le poarte de grijă. Atunci Adi-Badi al Patrulea se făcu mai negru decât tăciunele la față. Rușine. Trădare. Copilul lui, sânge din sânge împărătesc, al cincilea dintr-o viță de împărați cumpătați se dovedea un netrebnic și un nepăsător într-ale treburilor țării. - Să piei din fața mea chiar acum și să nu mi te
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
de doi voinici și stropește din belșug ulița satului, gardurile, casele și curțile oamenilor. Din când în când lasă buchetul de busuioc în găleată și din spate se apropie cu pași mărunți și repezi cântărețul care-i înmânează cădelnița cu tăciuni aprinși peste care presară din abundență tămâie, lăsând în urma lor o dâră uriașă de fum și miros îmbietor. - Fugiți, fugiți hoților și mincinoșilor de la poarta mea!... Pleacă prăpăditule din calea ortacilor mei... Pleacă Ștefane cu ceata ta!... Dispari Ștefane cu
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
a unuia s-au a altuia. Unii își arogă ce nu le este în putință în mizeria lor de viață. Coloanele și luxul nu le spală murdăria din interior. Autoflagelarea a pus stăpânire pe unii dintre noi. Stingem lumina în tăciuni de întuneric și acoperim totul cu lutul neputinței. Impreunăm mâinile și lăsăm să curgă în noi veninul șarpelui servit de către unii, pentru ca să n-e înece privirile gândirii. Facem trinitatea cu semnul diavolului pe stâlpii dreptății și o rastignim pe pereții
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1481739049.html [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
noi ca-ntr-un burg: Ia aminte, doamnă, orele sunt mici... Ia aminte doamnă, nu mai suntem nebuni Nici de vara din trup, nici de roua din zori Învățam să murim chiar și-n vis uneori; Ia aminte, doamnă, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe de zaț Le sorbim absentând în tangoul de fum Nu mai sunt privitori, doar un capăt de drum; Sărutări cu strânsoare de laț... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecut În beție de crini
UN TANGO TOT MAI LIN... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1428236062.html [Corola-blog/BlogPost/378106_a_379435]
-
s-a găsit viteazul! - Ia vino, mă, la lumină, să vedem cât de voinic ești! Din întuneric se apropie de foc un flăcău înalt și subțirel, cu față albă și plete negre, cu trăsături delicate, cu ochi mari ca doi tăciuni aprinși, ce scânteiau sub sprâncenele frumos arcuite. Cam subțirel îmbrăcat, cu o traistă pe umăr, iar în mână cu un băț subțire de alun. Se uitară cu mirare la el. - Ai să reușești tu, măi, băiete? îl întrebă o femeie
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
său cald injectat morții. Să stăm împreuna în cea mai oribilă seară Și vom pleca dacă nu ne place, Să citim propria noastra poveste Atât de bine, ca vom sări în sus ca arși Și nici nu ne vom recunoaște tăciunii. Să nu o determinăm prin îndemnuri Pe femeia indiferentă, ascunsă în carapace Să ne împărtășească dorințele unei iubite. O auzisem spunând obosită: Taci și întoarce-te cu spatele să nu mă vezi De ce te ferești? Nu mă feresc, mă apăr
VĂD IUBIREA NUMAI PRIN OCHII TĂI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vad_iubirea_numai_prin_ochii_tai_.html [Corola-blog/BlogPost/355149_a_356478]
-
nu mă doare Când mă-ntrec la săniuș. În zăpada troienită Ne jucăm cu bulgări moi Și adeseori, din joacă, Trecem aprig la război. Mai ferit, în curtea mare, Fac și omul de zăpadă. Îi așez pe cap căldare Și tăciuni, drept ochi, să vadă. Noaptea dorm, visând ninsoare, Admirând fulgii în zbor Și mă rog la mândrul soare Să nu-mi strice alb decor... Omul de zăpadă Am șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418227277.html [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
-mi strice alb decor... Omul de zăpadă Am șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418227277.html [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
cu cântece ce nu mai știu să înoate pe marea de vise și fă-i aezii dorului. Eu, iubito, am aprins candela stelelor ca să te uiți în adâncurile sufletului meu, acolo unde iubirea mai zace doinind pe un ciob de tăciune. Poezia face parte din volumul „Imaginarele iubiri” - pregătit pentru editare. Referință Bibliografică: ca să privești / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 216, Anul I, 04 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CA SĂ PRIVEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Ca_sa_privesti.html [Corola-blog/BlogPost/367367_a_368696]
-
O clipă doar,toate le lași și ai să vezi, Că-n viață,moartea-i lucrul cel mai sigur! De ce cu Dumnezeu nu vrei s-aduni, Să fii primit la masa Lui,împărătește? Măreață-i flacăra,dar se transformă în tăciuni, Ce au luat cu ei când au plecat ai tăi străbuni, Afară de comoara-n cer ,ce-n veci nu ruginește? Vorbim despre necazuri toți, Pe stradă sau în piețe; La toți le spui,fiindcă socoți, Că singur să rezolvi,nu
CONSTANTIN URSU by http://confluente.ro/articole/constantin_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
O clipă doar,toate le lași și ai să vezi,Că-n viață,moartea-i lucrul cel mai sigur!De ce cu Dumnezeu nu vrei s-aduni,Să fii primit la masa Lui,împărătește?Măreață-i flacăra,dar se transformă în tăciuni,Ce au luat cu ei când au plecat ai tăi străbuni, Afară de comoara-n cer ,ce-n veci nu ruginește? Vorbim despre necazuri toți,Pe stradă sau în piețe;La toți le spui,fiindcă socoți,Că singur să rezolvi,nu
CONSTANTIN URSU by http://confluente.ro/articole/constantin_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
trădător, promisiunea din copilărie Că am să-ți dărui toată iubirea numai Ție Am încălcat-o! Am oferit-o celui apropiat Ce mi-a zdrobit inima, sufletul mi l-a ghimpat. Pentru că el, vicleanul, în straiele minciunii S-a-nveșmântat și aprinzând tăciunii urii A încolțit în mod misterios în mine neiertarea Mă bântuie! vuiește uneori în piept că marea. Simt atunci că-ncet de Tine mă îndepărtez Adâncurile tenebroase cu rațiunea iar scrutez Și le găsesc gemând prelung de animalitate Că omul
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Papa_beatificat_si_prea_fericitul_patriarh.html [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
creștine - Crăciun și Paste . Ce frumos e- n sat ! " Dar pleacă repede - napoi , la muncă ... Frumoasă țară , de ce i -ai lăsat ? Au putrezit ulucile din garduri Și - un glas de câine lătra răgușit . S - a stins în vatra și- ultimul tăciune . Unde -s copiii , sat îmbătrânit ? Sunt poate , azi , mai trist că niciodată , Dar n- am de gând să plec de-aici , din sat . Însă te - ntreb pe tine , țara dragă : Copiii noștri , cine ni i-a luat ? Referință Bibliografica: PĂSĂRI
PĂSĂRI CĂLĂTOARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1477675653.html [Corola-blog/BlogPost/344215_a_345544]
-
picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră, am găsit un opaiț în care se mai vedeau câteva lumânări cufundate în ceara topită, iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de tămâie. Probabil că venea pe ascuns în miez de noapte, îi aprindea lumânări, îl tămâia și se ruga la Dumnezeu s-o ierte că a fost părtașe cu mine la o crimă oribilă. Mi-o închipui
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
fața-i brăzdată de cute adânci, datorită suferinței tăinuirii nelegiuirii mele, se vedeau șiruri de lacrimi, dar eu tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu’ socră-meu când mânca pe vatră, am găsit un opaiț în care se mai vedeau câteva lumânări cufundate în ceara topită, iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de tămâie. Probabil că venea pe ascuns în miez de noapte, îi aprindea lumânări, îl tămâia și se ruga la Dumnezeu s-o ierte că a fost părtașe cu mine la o crimă oribilă. Mi-o închipui
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]