551 matches
-
catolică cea veritabilă. Și după aia a zis unchiul-tutore că Herrmann trebuie să miște gura ca si cum ar înghiți... ca la o tabletă sănătoasă, care era oricum de preferat, și pentru că acum micul Herrmann este om în toată firea, dar un tăinuit om în toată firea, pentru că de fapt nu trebuie să scuipe și să plângă atâta, vina o poartă doar pielea lui albă și părul de un roșu aprins, și pentru că totul este la Herrmann... un bărbățel, o muierușcă și un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o greșeală ca o consecință logică... (Bea) Omul crescut acolo nu trebuie să fie învățat nimic, pentru că nu poate să fie învățat nimic. Toți cei puși să dea lecții nu fac altceva decât să-și satisfacă propria și nici măcar cine știe ce tăinuita mizerie. (Bea) Tot ce ține de dictatură este o absolută josnicie, în înțelesul exact al cuvântului... nu există de fapt nici un fel de inteligență organică, așa că nu există nici un om... dar exist eu... ivită dintr-o prescripție a josniciei existențiale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cartea sa de ce aceste cadre ar putea fi într-adevăr incompatibile. Faptul că sinteza este imposibilă nu este o chestiune de gestalt, ci, mai tradițional, de valori. "Disputele care au fost rezumate în acest volum prezintă o dimensiune în general tăinuită a preferințelor legate de valori [...] Dificultatea majoră [...] este că premisele valorice ale paradigmelor sînt adesea incompatibile" (Holsti 1985: 132). El a pus de asemenea sub semnul întrebării dezirabilitatea "unei sinteze între viziunile asupra lumii care au pretenții normative și idealuri
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și o persecuție susținută contra soldaților creștini, poruncind ca în fiecare oraș să fie eliminați și să se retragă gradul oricărui militar care nu va accepta să aducă jertfe demonilor. În aceste condiții înțelegem ura mocnită în suflet contra creștinilor, tăinuită latent. Era evident că: Nu s-a abținut... niciodată... de la persecutarea creștinilor... Iar această persecuție era în același timp ascunsă și pe față. Căci în vorbe era deghizată, iar în fapte pe cât se poate de evidentă. Deși persecuția liciniană (320-324
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și capătul de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea ținute în cinste cînd vremea curgea peste dînsele, tot cam așa piere azi obiceiul cu tîlc tăinuit al frînghiei cutăreia vite vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci, pînă mai scapă un licăr ici colo, murind, este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei prelungit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nimic din vechea mea lume. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje semnificative pentru romanul experienței Captiv în universul magic și derutant al iubirii, Allan este gata să se căsătorească, dar Maitreyi îl roagă disperată să nu le dezvăluie părinților tăinuita lor dragoste, convingândul că aceștia nu vor fi niciodată de acord cu o căsătorie ce încalcă legile castei. Oficiază apoi o logodnă mistică, adresânduse cerului, pădurii și, mai ales, pământuluimumă. Jurământul de dragoste și fidelitate al eroinei, rostit în marginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără să cunoască o devoluție a sacrului cum cunoaște cea actuală. Cruci negre... În varianta optimistă, dacă reușim să învingem răul din noi și să reaprindem lumina, trandafiri roșii vor înflori pe crucea de lumină, iar în ei se află tăinuit ceea ce vom deveni ridicîndu-ne mai sus decît tot ce am fost pînă acum. Autorul 1. DESPRE CUNOAȘTEREA ATRIBUTELOR DIVINE 1.1. CUNOAȘTEREA ADEVĂRULUI Putem cunoaște Adevărul ? Iisus spune : "Eu sunt Calea, Adevărul și Viața" și " Înainte de a exista Avraam, Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ținuturile. Întâlnea în calea lui doar locuri pustiite. Nicio țipenie de om în aceste tărâmuri ascunse sub zăpezi. Părea că îi înghițise pe toți pământul. Nu apărea nimeni care să-i ceară îndurare. Apa din fântâni fusese otrăvită, iar hrana, tăinuită. Foamea și setea îi chinuiau grozav armata care devenea tot mai chealfădă. Așa că trimisese akingii să iscodească împrejurimile, pentru a găsi niște sate pe care să le prade... Sau măcar să dea de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rând nu le rămîne decât să se uluiască de minunea, de miraculosul (thaumastos) acestei morți fără cadavru, al acestui trup răpit de zei: de cei din adâncuri? De cei din văzduh? Le mai rămâne și un loc de veci ascuns, tăinuit, un mormânt fără mausoleu și fără statuie, fără gorgan și fără stelă funerară care să-l înscrie pe Oedip în istoria unei comunități, astfel încât Ismena va putea spune, pe bună dreptate, că tatăl ei nu a fost îngropat, că el
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dacă știți citi-n sămânța vremii, Spunând ce bob dă rod, ce bob e sterp, Vorbiți-mi...2 A înțeles-o și Macbeth, care intuiește valoarea „profetică” a vorbelor lor. Și totuși ceva greu de definit, ceva ce nedumerește rămâne tăinuit în miezul acestor spuse, după cum tainice, nedeslușite rămân și consistența, aspectul și forma lor. Când vrăjitoarele dispar în văzduh, ele se imaterializează; tot ceea ce părea „corporal” se evaporă „ca o suflare de vânt”, cum remarcă Macbeth. Cât despre Banquo, acesta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acesta o atrăsese pe malul unei ape, încercând apoi să o înece, căci fusese martora uneia dintre crimele sale. Ca și spectrul bătrânului rege Hamlet, ea va apărea de trei ori, rămânând până la capăt o prezență tăcută, dovadă a crimei tăinuite, despre care nu spune nici un cuvânt. Cea care va vorbi, va acuza, va denunța nelegiuirile lui Hummel este Mumia, soția Colonelului, o femeie din cale-afară de bizară: nu iese niciodată din casă, refuză cu încăpățânare să-și părăsească locuința. Amestec
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tirului încrucișat al unui demers critic în măsură să justifice felul în care este scrisă. Care sunt oare motivele pentru care filosofia neglijează predarea istoriografiei sale? Există oare vreun interes ca secretele de fabricație ale unui corpus unificat să rămână tăinuite? Ce anume ascunde voința de a ține departe de luminile rațiunii procesul de elaborare a unei istorii a filosofiei prezentate ca fiind unică și exclusivă, canonică și obiectivă, univocă și de necontestat? Pentru că degeaba caută cineva în fragmentele disciplinei - etică
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pot oricând să se deosebească. Exemplele sunt nenumărate. Dar cum se operează inversiunea? Ce deplasări se produc? Ce motivații explică neprevăzutul reacțiilor, căci totul se aseamănă și, în același timp, totul este diferit? De la Labiche la Feydeau, o relație erotică tăinuită, ferită de ochii lumii, face ca „situația de supraveghere” să intervină pe neașteptate, iar dispozitivul supravegherii să se instaleze cu totul întâmplător. Această absență a oricărei programări, această nepremeditare devine o sursă a comicului pentru spectator. De cele mai multe ori, situația
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
adepți ai lui Priscillian este atestată și de Consiliul din Braga, la 561. Martiriul Învățătorului lor, pe care Îl știau cu toții nevinovat, Îi Întărise, dîndu-le puterea să reziste mai bine de două secole, și nu este exclus ca mormîntul său tăinuit să fie la originea celebrului loc de pelerinaj de la Santiago de Compostela. În Egipt, Evagrie din Pont (născut la Ibora În 345, mort În Egipt, la 399) a fost, dacă nu singurul origenist, cu siguranță cel mai celebru. Mulțumită lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
asemănător ca scop celui artistic, e o căutare a adevărului pentru ca la sfîrșit să te descoperi iar a descoperi poartă acum sensul de a se dezgoli. Fugit irreparabile tempus? Nicidecum. Trecutul există întotdeauna în noi, persistent, și reprezintă chipul nostru tăinuit, recuperabil atunci cînd ajungi să-l înțelegi întru-totul. Toți purtăm în noi teatre mai vechi de unde uneori scoatem actorii, îi dezvelim și vedem cu certitudine că acele chipuri sunt chipurile noastre, jubilante sau întristate. Teatrul este recunoaștere. Ieșirea din teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
face teatru pentru vecinii din cartier și pentru copii, a regăsii liniștea de la sfîrșitul zilei, a încerca să menții o dietă pe care niciodată nu o poți respecta, ispitit fiind de micile vicii omenești. Trecutul este unul tulburător, este colțul tăinuit și acoperă pereții interiorului fiecăruia. Incursiunea în trecut reprezintă o retrospecție în ființă, iar operația este una dureroasă, se face fără anestezie și pe organe vitale. Totuși, oricît de lăuntrice ar fi aceste disecții, trecutul arată ca un paradis pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nimic din vechea mea lume. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje semnificative pentru romanul experienței Captiv în universul magic și derutant al iubirii, Allan este gata să se căsătorească, dar Maitreyi îl roagă disperată să nu le dezvăluie părinților tăinuita lor dragoste, convingândul că aceștia nu vor fi niciodată de acord cu o căsătorie ce încalcă legile castei. Oficiază apoi o logodnă mistică, adresânduse cerului, pădurii și, mai ales, pământuluimumă. Jurământul de dragoste și fidelitate al eroinei, rostit în marginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
matern monstruos, atitudinea Linei de respingere a fiicei instaurează pasivitatea morbidă, cauzatoare a morții Siei la modul propriu. "Moștenirea" se refuză sau se impune, așadar, prin decizie maternă, chestiunea legitimității fiind legată de secretele "fecioarelor despletite" și de complicitate imundă, tăinuită. Drumul, nu-i așa, este "ascuns". În lumea "moștenirii", a succesiunii de rang garantate prin averile transmisibile, posesiunea amestecă imobile și persoane, în limbajul deja notoriu al metonimiei. Pentru "prințesa" Ada, una care și-a cumpărat doar titlul, oferindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Walter." Pactul ei cu stăpînul palatului este în curs de instaurare, iar sentimentul proprietății stabilește relațiile, de cordialitate tensionată, între cei doi. În preajma plecării bolnavei la Viena, fiica Lenorei enunță cu aerul unei renunțări ceea ce "vorbește" fundamental despre scopurile ei tăinuite: "Trebuie să rămînă cineva aci cu casa și țin să mă sacrific eu!" Proprietatea comună a casei noi ("pe numele amîndorura, indiviz...") vorbește, în cazul Rimilor, despre un contract suplimentar celui matrimonial, dictat tot de ambiție și teamă: "Lina, asurzită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lucru, puterea e o subtilă otravă și rareori se întâmplă ca deținătorii ei să o părăsească din proprie inițiativă. Tocmai de aceea e necesară o instituționalizare a raportului dintre maladie și rațiunea de stat, mai ales dacă maladia e adeseori tăinuită dacă nu și utilizată ca armă în serviciul guvernanților. Maladia, în asemenea cazuri, nu mai ține de mica istorie, ci constituie o serioasă problemă, plină de consecințe pentru cei din jur. Războiul și pacea au depins adesea de câte un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este doar un adept al lui Hristos, el este un Hristos, așa cum se arată în Evanghelia după Toma: Oricine își va potoli setea bînd din gura mea va deveni cum sunt eu, iar eu însumi voi deveni el, și lucrurile tăinuite îi vor fi dezvăluite" (Pilda 108), "Căci acest cineva nu mai este un creștin, ci însuși Hristos" (Pilda 67). Iisus este personalitatea sacră a gnosis-ului creștin, care "a reușit să preschimbe interiorul în exterior, exteriorul în interior și partea de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cuvântate ca și psalmi. Poetul Ervin se face astfel cântărețul progreselor tehnice de la începutul secolului, este modernist glorificând telegraful, trenul, avionul: „De-a lungul bolților albastre / Ca portative peste pagini albe / Solii grăbite trec cutreierând pământul / Ducând cu ele glasuri tăinuite / Și -naripând nerăbdarea lui cuvântul” Densusianu abordează și tema morții și este ispitit de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri de veacuri ca tirani / Trimiși să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anamnezei ce poate readuce ființa poetică aproape de stadiul infantil: Atingem blând cu pleoapa dimineața/ Și rana curge-ncet peste priviri/ Călătorind ni se subție viața/ Și-adânc ne îngropăm în amintiri.// Și deodată fulgerul ne-ncearcă/ Pe gândul cel mai tăinuit, firește,/ Spre-acasă pașii vor să ne întoarcă:/ Simțim, copilăria ne-ndumnezeiește" (Acasă). Altminteri, spațiul rural care i se înfățișează înstrăinatului este o colecție de piese muzeale, greu de restaurat chiar și prin adorația sau nostalgia poetice aferente ("Ca-ntr-un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
p. 154. 185 Comentând această afirmație, Connor consideră că poziția teoretică a lui Hassan "presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului, care îl ademenește spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]