1,130 matches
-
lui I. L. Caragiale se reproduce, în 1897, Un om cu noroc. D. Nanu, A. Steuerman-Rodion (sub pseudonimul Tristis), Eugen Herovanu, I. Adam (autor al unor spirituale Poznășii țărănești) semnează nuvele, amintiri de călătorie, schițe satirice. Eugen Herovanu, C. Săteanu ș.a. tălmăcesc din proza lui Herder, Byron, Schubart, Chateaubriand, L.N. Tolstoi, Turgheniev, Al. Dumas, Zola, François Coppée și Maupassant. A. Steuerman- Rodion, Șt. Cruceanu, Gh. D. Mugur și G. Botez-Gordon sunt autori de versuri, alături de consacratul D. Nanu și de începătorul Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
Ivan Ghilia, Darie Magheru. Cronicarii teatrali sunt acum G. Dem. Loghin și N. Barbu (cu pseudonimele Radu Noveanu, Radu Naumescu), în timp ce note și recenzii referitoare la literatura vremii publică Gh. Agavriloaie, Jacob Popper, Traian Țanea. Din Pușkin și S.I. Marșak tălmăcește George Lesnea, iar din Pușkin, Titus Hotnog. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
din culegerea Seara a 13. De data aceasta, S. urmărește procesul reintegrării combatantului întors de pe front în lumea, deja străină, de acasă. Trama din Colonelul Chabert - un om plecat pe front este crezut mort -, scrierea lui Balzac pe care o tălmăcise în 1910, îi oferă un punct de plecare pentru cea mai reușită nuvelă a sa. Prozatorul atinge acum punctul maxim al mijloacelor narative. Drama lui Ion Frasin este trasată în linii sigure, cu sobrietate și înțelegere. Evenimentele curg fără opreliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n lume fac omorul, dar tu cine ești, voinice, de-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Jurăm, jurăm, cu toți ca să murim! Căpitanul Ih! Miroase la mine un mic jambon de friptură, dus la Vodă în gură; Măi, haiduce, înarmat pe aici pe unde ai intrat, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc. Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pierdută de Zoe și găsită de către Cetățeanul turmentat) e cunoscut și de concubinul Înșelat (Crăcănel, ce e agresat de Pampon care-l crede Bibicul) și, respectiv, de Trahanache, soțul care Învață pe de rost textul scrisorii și i-l tălmăcește abil lui Tipătescu, aplicându-i un duș rece: „TRAHANACHE: Am citit-o de zece ori poate: o știu pe dinafară! Ascultă: «Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la Întrunire (Întrunirea de alaltăieri seara). Eu (adică tu) trebuie să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
omul operei caragialiene. „Eu am o presimțire.” Femeia caragialiană, când nu domină situația ori nu e prezență constantă În viața bărbatului, se conduce după «semne» ale destinului, e superstițioasă. Crede În presentimente și În prefigurări ale providenței, pe care le tălmăcește potrivit experienței de viață ori cere celor apropiați să-i fie descifrate. Veta, din O noapte furtunoasă, femeie așezată la casa ei, măritată cu un om cu greutate - negustorul Jupân Dumitrache - caută, În tulburarea ei sufletească, indicii ale Împăcării cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se face cunoscut și prin traducerile realizate de Jul. Giurgea, care transpune romanul There Is My Heart (1936) sub titlul Drumuri cu popas (1938), și de Ionel Jianu, care tălmăcește Easter Sun, intitulat în versiunea românească Soare de Paști (1940). În țară va reveni și după de-al doilea război mondial spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of Montparnasse, apărut postum (1965). Consacrarea internațională este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
zoologice ancestrale, este salutată de critica franceză și internațională, care îi consacră numeroase cronici și articole. Autorul revine la genul autobiografic cu a sa monumentală La Maison (Privat, 2012), unde nostalgia, realismul și simbolistica rafinată fac casă bună cu umorul. Tălmăcit pentru prima dată în limba română, autorul Alain Leygonie este tradus și în limba germană, fiind invitat la numeroase conferințe, atât în țară, cât și în străinătate. Președinte al Uniunii Scriitorilor Francofoni din Toulouse, el animează Salonul Literaturilor Francofone și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
deseori ceva din sincera umanitate și din experiența de viață a autorului. A tradus destul de corect din Goethe (Hermann și Dorotheea, versiune rămasă în manuscris) ori din flamandul Hendrik Conscience (Flori de câmp. Rosa cea oarbă, 1873). Cele câteva poezii tălmăcite din G. Fischer și apărute în „Convorbiri literare” sunt semnate y, ca și traducerea poeziei Enigma de Schiller. SCRIERI: Influența franceză în România, Iași, 1887; Amintiri de călătorie, Iași, 1901; Tablouri din natură, Iași, [1913]; Scrieri sociale și filosofice, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
să persevereze, deoarece textele trimise, deși nepublicabile, mărturisesc semnele unui „frumos talent”. Fără a constitui o preocupare principală, se face loc și la câteva traduceri. Din Petrarca dă o Madrigală și mai multe sonete I. Bocaniciu, din Hans Christian Andersen tălmăcește Maria S. Dănăilă o nuvelă, sub titlul Mitutica. Alte transpuneri sunt din Mark Twain (Istoria Venerei capitoline), din Maupassant și François Coppée. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
precuvântare pentru a explica modul în care a tradus din Plutarh; lui C. Negruzzi i se retipărește nuvela Zoe; o parte din versurile lui B. P. Mumuleanu sunt publicate împreună cu o biografie a poetului. Scriitorii străini din care s-a tălmăcit în T. sunt Milton (fragmente din Paradisul pierdut), George Sand, Lamartine, Musset, Al. Dumas și A. Karr. Se dau și câteva părți din cartea lui Eckermann, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale. Lui Eugeniu Carada îi aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
traduceri, întreprinse după 1948 din scrierile lui Aleksei Surkov, Nicola Bajan, Stepan Șcipaciov, Evgheni Dolmatovski, Aleksandr Jarov, Anatoli Safronov ș.a., au fost strânse sub titlul Poeții sovietici cântă pacea (1950). În Cartea sângelui (Din lupta eroică a poporului grec) (1952) tălmăcește, din franceză, o serie de documente, publicistică și versuri, culegerea fiind dominată de o perspectivă politică deformantă, pe care traducătorul, vrând-nevrând, și-o asumă. A mai semnat cu pseudonimele Lafcadio, Lafcadio et co. Lirica lui T. ezită între o rostire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
în plin secol XX. Românul nu se ridică la nivelul peliculei care l-a inspirat, drept dovadă faptul că este mai puțin cunoscut, citat, tradus. În plin secol XX, într-un limbaj cinematografic de o absolut savuroasa culoare, Gilliam ne tălmăcește legendă Graalului, care nu este decât o sumă de povești despre iubire, prietenie, credința, loialitate, încredere, devenite aproape pseudomituri în desacralizata lume așa-zis modernă. Jack Lucas, superb interpretat de Jeff Bridges, este un prezentator radio de succes, foarte popular
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Și tot ce s-a-ntâmplat întrece firea / Și rosturile ei; doar vreun oracol / Ne-o dezlega această taină“ replica lui Prospero este: „Sire, / Nu-ți stoarce mintea ca să lămurești / Aceste ciudățenii; în curând, / Când vom fi siguri, îți voi tălmăci / De-a-fir-a-păr ce s-a ntâmplat“; și, mai încolo: „Aștept cu nerăbdare / Povestea să-ți ascult, căci îmi închipui / Că-i plină de minuni“, „Voi spune tot“, „căci sunt un hronic / Ce-l depeni zile-ntregi, nu snoave spuse / ce numește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cultural, realizează grupaje din literaturile cehă, polonă, bulgară, slovacă, Gh. Dinu (Ștefan Roll) traduce din „poeții progresiști ai Bulgariei democrate”, iar A. Toma din poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare, în timp ce Eugen Jebeleanu tălmăcește Șapte poeme din Ady Endre, însoțite de ilustrațiile Floricăi Cordescu. Ion Frunzetti, atașat de presă la Belgrad, prezintă și transpune din noua lirică iugoslavă: Vladimir Nazor, Branko Cipić ș.a. În afară de Louis Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu Exodul de Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Un grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia cehă de azi”, dar și din Jacques Prévert. De o amplă prezentare se bucură Henri Barbusse într-un articol al lui Al. Jar, iar N. Moraru se ocupă de Mihail Șolohov, autor al romanului Pe Donul liniștit, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
rămâne o chestiune nelămurită. G. este o personalitate importantă a mișcării iluministe din Moldova. Preocupările sale culturale, orientate spre tipărirea și încurajarea traducerilor, făcute în special din literatura moral-filosofică iluministă, sunt transmise unor emuli din preajma sa: traducătorii Toma Dimitriu (care tălmăcește din elinește, la „osârduitoarea dorință” a lui G., romanul Etiopica) și arhimandritul Gherasim (a cărui traducere din Gabriel Pérau, Taina francmasonilor, nu este străină de interesul lui G., el însuși fiind membru al societății francmasonice). Atras de literatura apoftegmatică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
semnate de Ion Minulescu (Nocturnă), proze de Gala Galaction (Moșneagul cu ochi albaștri), Al. Cazaban, V. Demetrius, N. Davidescu și Vasile Savel. Un fragment dramatic poartă semnătura Claudiei Millian, iar la secțiunea rezervată traducerilor apar numele lui Ion Minulescu, care tălmăcește din H. de Regnier, și al lui Liviu Rebreanu, cu versiunea românească a unei narațiuni de Knut Hamsum, Moartea lui Glahn. Interesante sunt și materialele consacrate unor aniversări și comemorări: un secol, respectiv 110 ani de la nașterea lui L. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
la noi proporții“; lucrarea era reclamată de „vocabularul actual uzual din Republica Moldova, care s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot spațiul românesc, tălmăcit prin „pomost“, cu circulație regională, în Muntenia, dar cu sensuri necorespunzătoare, nici măcar în exemplul citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele folosite de autor și cuvintele cuprinse în dicționar, fapt ce-l transformă în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau la sate decât preotul și dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alte două piese ocazionale, interpretate la Școala civilă de fete a Astrei, din Sibiu. Cu toate că nu avea vocație de autor dramatic, ispita teatrului pare să fie totuși puternică, de vreme ce, atunci când traduce, el alege, de obicei, lucrări dramatice. Astfel, în 1839-1840, tălmăcește, tipărindu-le în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, scene din Intrigă și iubire, Don Carlos, Conjurația lui Fiesco și Maria Stuart de Schiller, iar în 1840 - câte o scenă din Neguțătorul din Veneția și din Julius Caesar de Shakespeare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
volumul colectiv Teoria i praktika perevoda (1962), și versiuni la scrieri precum Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă (1957), I. L. Caragiale, Triumful talentului (1978), Mihai Eminescu, Geniu pustiu (1989) ș.a., multe transpuneri figurând în antologii sau în sumarul unor publicații. A mai tălmăcit proverbe și zicători românești (1978) sau texte ce ilustrează proza și publicistica (1977) ori povestirea română contemporană (1982). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Jitia i tvorcisti [Mihail Sadoveanu. Viața și opera], Kiev, 1980. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nikoara Pidkova [Nicoară Potcoavă], Kiev, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
pentru Facultate nu încape nici o îndoială...” (I. Iordan, Memorii, II, 115) • forme verbal-nominale: „Maica Pulcheria nu înțelegea nici ea vorbele Sabinei, și avu ca o părere că ele, vorbind tot un grai, vorbesc două graiuri deosebite, care nu pot fi tălmăcite unul într-altul.” (T. Arghezi, IX, 121) • adverbe (locuțiuni adverbiale): oricum, totuși, cu toate acestea, în orice caz: „El adormi; cu toate acestea-i părea că nu doarme.” (M. Eminescu, P.L., 20), „Și, oricum, victoria mea asupra lui n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]