340 matches
-
Ionuț că este îndrăgostit de jupânița Nasta (Valeria Marian), fiica jupânesei Tudosia (Carmen Stănescu) de la Rădășeni. Cei doi merg împreună la conacul de la Rădășeni, iar jupânița se îndrăgostește cu această ocazie de Ionuț, căruia îi mărturisește dragostea sa. O solie tătărască de la Mengli Ghirai, hanul de la Crîm, îl anunță pe Ștefan cel Mare că războinicul tătar Mamac, care-și are sălașul dincolo de Volga, a pornit cu oaste spre Lehia. Știind că Mamac acționează la porunca sultanului Mahomed Cuceritorul, domnitorul își dă
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
s-a aflat localitatea Râca până la 1830, se găsește la vest de sat, pornind din Câmpia Burzii și trecând prin comuna Siliștea-Gumești. Râul Bucov izvorăște din Humele și trece prin sat despărțind satul Bucov de Râca, vărsându-se în dreptul satului Tătărăști în râul Teleorman. Mai menționăm Barbeșul care pleacă din dreptul morii și se varsă în pârâul Bucov și Purcarul care străbate Râca, despărțind-o în două: Râca -Veche și Râca -Nouă și se varsă tot în Bucov.Aceste ultime două
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
care și el la rândul lui prevăzuse în testament să o lase ca danie Mânăstirii Pasărea după moartea lui. La 1840 hotarele moșiei erau următoarele: La răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
nr.8339 din 15 aprilie 1894.> cu următorul conținut: <În ziua de 18 august, anul 1894, susnumitul inginer hotarnic citează un număr de 21 de autorități administrative pentru a se stabili vecinii moșiei. Au fost citați: Ștefan Bellu pentru moșia Tătărăști, Nicolae Butculescu pentru moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști, primarul comunei Bucov-Adunați reprezentant legal al obștei locuitorilor pentru Strâmbeni, reprezentant legal al obștei locuitorilor ce au terenuri cumpărate din moșia statului Burdea-Căldăraru. În ziua de 18 august, anul 1894 definită de subsemnatul prin citațiuni și publicată și prin Monitorul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
supusă patriarhului din Constantinopol, să fie desființată. În perioada sa de maximă expansiune, eparhia Mitropoliei Proilaviei era mare. Sub administrația și autoritatea sa se aflau toate regiunile supuse turcilor de pe țărmul stâng al Dunării: ocolul Brăilei, Basarabia sudică sau Bugeacul tătărăsc, în care intrau Renii (sau Tomarova) Ismailul, Leova, Cetatea Albă, Tighina (sau Benderul), Căușanii cu toate satele din împrejurimi, malurile drept și stâng ale Nistrului cu regiunea dintre Nistru și Bug (care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” sau Edisan
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
teritoriul județului Bacău. Aria naturală se întinde în sud-estul județului Bacău (până la limita de granița cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Ițești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seaca și pe cel al municipiului Bacău. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
tatăl paharnicului Costandin Sion. Șerban Cioculescu a remarcat în lucrarea "Varietăți critice" că în secolul al XVI-lea un document menționează în satul Coșești, un Sion, fiul lui Dragotă păhărnicel. Paharnicul arhondolog și-a construit o legendă fabuloasă, a descendenței tătărăști a familiei Sion, susținând că familia Sion ar descinde dintr-un "tatar de la Crîm , un Demir-Sultan, fiul hanului de Crîm, Beldingherei. Mînca-l-ar cânii, ticălos, pentru că au venit în Moldova și s-au botezat". Fiind refugiat în Moldova, a luptat în
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
senzorial se traduceau fie prin paleta mult mai pastelată, dar atent dirijată în registrele cromatice, fie prin subiectele alese, nudurile și peisajele luând loc unor compoziții ce se aflau chiar la limita expresionismului. Foto: ”Interior tătăresc” de Iosif Iser Interior tătărăsc de Iosif Iser (1881, București - 1958, București), din 1933, se înscrie în preocuparea pentru spațiul oriental al artistului, unul dintre cele mai îndelungate și aprofundate aspecte ale unei cariere desăvârșite. Fiind unul dintre primii artiști care au descoperit Dobrogea, Iser
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
Tipurile create de Iser au modelat nu numai propriul corp plastic, ci chiar modul de acceptare și de înțelegere de către public a unui spațiu pitoresc și izolat, cel puțin până la descoperirea Balcicului. În acest context picta Iser în 1933 "Interiorul tătărăsc", operă ce ni se relevă piatră de început a unui întreg ciclu, axat evident în jurul personajelor sale preferate. În această operă, pictorul oficializează, pentru prima dată de la marile compoziții de la începutul anilor "20, tema familiei tătărăști, care acum este reorchestrată
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
Iser în 1933 "Interiorul tătărăsc", operă ce ni se relevă piatră de început a unui întreg ciclu, axat evident în jurul personajelor sale preferate. În această operă, pictorul oficializează, pentru prima dată de la marile compoziții de la începutul anilor "20, tema familiei tătărăști, care acum este reorchestrată exclusiv din punctul de vedere al femeii. Valoare estimativă: 20.000 - 30.000 de euro. Să mai amintim, din perioada interbelică, o serie de lucrări de Rodica Maniu Mutzner, cu prezențele feminne recurente în opera artistei
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]