33,332 matches
-
corupției, imoralității și violenței, Cartagina tinde astfel să se constituie într-o anti-Romă. Desigur, cele două părți - reprezentate adesea printr-un cuplu exemplar, cum ar fi cel al marilor comandanți Hanibal și Scipio - nu se plasează într-o simplă antinomie, tabloul configurat nefiind zugrăvit doar în alb și negru, mai cu seamă că recunoașterea calităților adversarului poate servi la reliefarea meritelor proprii. Arta latină oglindește complexitatea raporturilor stabilite între romani și un dușman odios, dar cu o certă putere de fascinație
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
sensibilitatea specială ale acestei actrițe se citesc din plin, iar reacțiile publicului îi întorc bucuria cu care li se dăruiește în acest mare pariu al profesiunii. Pe care il cîștiga. Pe un perete, în spatele actriței sînt multe rame, fragmente de tablouri. Ele refac, din bucăți, chipul lui Roșe, trupul ei, tot așa cum pe scenă, Rodica Negrea-Rose reface dintr-un puzzle istovitor de amintiri, portretul destinului ei. Mi s-a părut extrem de subtilă această idee a scenografei Irina Solomon. Cînd vă este
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
și rescris în permanență avangardismul, și în fine Urmuz, exemplu perfect pentru teoria "operei deschise" și pentru definițiile imaginii artistice date de plasticienii suprarealiști: "ŤMăștileť lui Urmuz sunt contemporane, fără să știe, cu noile tehnici picturale, de la Ťpapiers collésť (primul tablou astfel conceput de Braque datează din 1912), la fotomontajele lui Max Ernst, Raoul Hausmann, la Ťobiecteleť lui Picabia, Duchamp, Kurt Schwitters sau la jocul suprarealist Ťle cadavre exquisť, pe care Breton, Prévert, Queneau îl practicau, ca divertisment, pe la 1925, iar
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
un fel de emblemă a lumii derizoriu-spectaculare ("trista și adevărata parodie a progresului uman"); altădată personaje adunate într-o încăpere au stranietatea figurilor de ceară dintr-un muzeu Grévin, reactualizând gustul suprarealist pentru manechine și aerul de pictură "metafizică" din tablourile unui De Chirico; cutare casă e "plină de fragmente de conversații diferite", iar aceste fărâme de limbaj au aparența absurdă a unor dialoguri și secvențe din piesele de mai târziu ale lui Ionesco; "vitrinele de la colț așteaptă tramvaiul cuprinse de
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
propune o abordare critică: el le tratează ca pe niște materiale de construcție față de care își îngăduie libertăți fără de margini. Acest impact violent produce veritabile deflagrații. Referirea la o piesă anume are, la Zholdak, același rol ca și titlurile date tablourilor suprarealiste, titluri care - afirma Barthes - îndeplinesc exclusiv o funcție de "ancorare". Se spune că Magritte își aduna prietenii ca să caute împreună titlul unui tablou deja terminat. Scopul era de a mări distanța dintre cele două, menținând totodată o anumită tensiune între
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
produce veritabile deflagrații. Referirea la o piesă anume are, la Zholdak, același rol ca și titlurile date tablourilor suprarealiste, titluri care - afirma Barthes - îndeplinesc exclusiv o funcție de "ancorare". Se spune că Magritte își aduna prietenii ca să caute împreună titlul unui tablou deja terminat. Scopul era de a mări distanța dintre cele două, menținând totodată o anumită tensiune între ele. În același spirit, Zholdak mizează pe conflictul dintre "ancorarea" produsă de titlul unor piese - Hamlet, Pescărușul, Othello - și spectacolul eliberat de responsabilitățile
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
că în această existență are companioni de drum pe care se poate baza. Textele din această secțiune sînt niște exerciții de admirație și un omagiu adus prieteniei închegate pe baza experiențelor spirituale comune. În plus, autorul propune o redesenare a tabloului generației optzeciste în istoria culturii române: "Cei patru (Patapievici, Stanca, T. Baconsky, Ică jr. - n.m.) aparțin, mai mult sau mai puțin precis, generației optzeciste (...), generație identificată în opinia comună cu o reușită în zona literaturii. Senzația, ba chiar aș putea
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
poezia lui Vinea o regăsim pe aceea interbelică, în Lunatecii se strevăd Holban, Sebastian, Gib Mihăiescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și alții. Romanul are finețuri artiste de tip proustian, în portretistică. Două surori sînt zugrăvite ca Ana și Maria din tabloul lui Da Vinci. Obsesia erotică este, ca în toată proza lui Vinea, stăpînitoare. întreagă existența omului de prisos se petrece între amoruri diverse și ciudate: un bărbat fermecător și slab este devorat de iubitele lui simultane, una legîndu-l prin infirmitate
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
în groapa cu șerpi/ printre victime mute" (Printre victime). De semnalat o sugestivă compensație. întrucît n-a beneficiat de-o copilărie paradiziacă, asemenea atîtor poeți ce nu contenesc a-și proslăvi vîrsta aurorală, autoarea Netrăitelor compune acum, sub zenitul maturității, tabloul utopic al acesteia, o instaurează ca pe-o "netrăire " esențială, nu mai puțin reparatoare în sens virtual. Pagina i se umple tardiv cu îngeri "activând cu infinită blândețe" firea-i nativ "armonioasă", "muzicală". Actul scriptic i se revelă determinat nu
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
îi creează autoarei revelații sau mari nostalgii), ci descrierea unui flux al gîndirii/trăirii, în care, prin mecanisme incontrolabile, se amestecă fără încetare prezentul cu trecutul, realități românești și suedeze, poezia cu proza, cărți citite în mai multe limbi și tablouri din expoziții de mult uitate, ritmuri muzicale din epoci diferite, speranțe și dezamăgiri, cioburi de sentimente și amintiri. Din mișcarea circulară continuă a malaxorului ies pentru o secundă la lumină bucăți (încă) întregi, identificabile, ținînd de un loc și de
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
firi "participative", fidele "valorilor existenței", exegetul nu pregetă a se manifesta ca un impresionist (imaginea se îmbată de imagine), dar nu ca unul divagant, ci sintetic. Departe de-a se disocia penitent, fulgurantele însemnări se adună în mici, dar sugestive tablouri de grup: "Poate că mai mult decît lecția lui Sainte-Beuve și opțiunea structurală la raționalism ceea ce i-a reunit ideatic pe criticii de la G.C.L.R., iar de aici la strînse relații de amiciție, a fost spiritul galic, pe fondul unor temperamente
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
cele șase secțiuni care structurează cuprinsul cărții reușesc să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
grobian între vechi și indestructibili complici. Dar e totuși un pas înainte. Un fel de memento mori! adus la cunoștința unei bande de profitori ce se credeau infailibili. Probabil că trecerea acestor căpetenii prin faza "ciocul mic" e doar un tablou dintr-o piesă binecunoscută în partid. Pe vremuri, ea se numea "rotația cadrelor". Azi, "demisie de onoare": un tertip prin care dezonoarea temporară e urmată de reprimirea înduioșată la sânul partidului a fiilor risipitori. Pentru cine mai avea iluzii, cazul
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. În colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Se revoltă pe o societatea nociva, care îi manipulează și care îi vânează, dar, de fapt, indiferent de căte legi îi sunt încălcate ea, societatea, nu îi atinge decât la nivel mental pe acesti haiduci narcotici. Ceva lipsește din acest tablou! Ce nu pare să știe (încă) Alexandru Vakulovski este faptul că nu e de-ajuns să înjuri și să urli împotriva societății (sub toate formele ei), să-ți înțepi vena și să te îmbeți cu vodca pe fiecare pagină, dar
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
familières" - și se constituie în veritabile bruioane ale unui roman autobiografic. De altfel, Călinescu nu ezită a-și face mîna de viitor romancier pe acest inestimabil filon autobiografic. Enumerînd toate tipsiile văzute vreodată de el în muzee de orfevrerie, în tablouri sau descrise în operele anticilor, Odobescu brodează în jurul tăvii de aur din tezaurul de la Pietroasa horbote cu model sofisticat, în revărsări denominative frenetice, iar fiorul acumulării baroce i se transmite și lui Călinescu prin citatul întreg, neabătut. Concluzia, pretins detașată
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
mai puternice cîmpuri de forță magnetică ale spiritului său mediteranean. Felul în care descrie trupul contorsionat, crispat de plăcere al Ledei lui Michelangelo sub îmbrățișarea păsării îl transformă într-un voyeur subtil, estet pînă și în cele mai răspicate concupiscențe. Tabloul s-ar putea reconfigura modern în Lili și densitatea lui Dimov: "Iar Lili saltă (...) / se arcuiește, se contorsionează, / își trece printre coapse brațele a disperare / ca să zboare uliul deasupra a tot ce are. Nu mai știu care-i pasărea, care
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
și să se integreze cât mai rapid literaturii române de la "centru", să fie acreditați la București. Criteriul axiologic nu trebuie abolit, dar lucrul se întâmplă, prea adesea se acordă premii de complezență, în fond umilitoare. Pavel Chihaia a înfățișat un tablou (socotit de Dan Platon incomplet) al activității scriitorilor români münchenezi, a prezentat cenaclul "Apoziția", activ din 1969 până azi. Maria Urbanovici a vorbit despre impactul mass-media în lumea de azi și despre unele efecte negative ale acestuia. Anca Pedvis s-
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
apoi un dosar al receptării critice și o bibliografie selectivă " adică tot ce trebuie ca preambul documentar și instrumente imediate de lucru pentru studiul doct al operei unui clasic. Grupez în patru categorii istorice seriile de opere apărute, într-un tablou ce arată astfel: PRECLASICII: Marii cronicari ai Moldovei: Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce, ediție și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, 2003; Dimitrie Cantemir, Opere. I (Divanul, Istoria ieroglifică, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor), prefață de Virgil Cândea, ediție
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
că cele mai interesante pagini ale cărții sînt cele din prima și ultima secțiune. Studiile despre roman, foarte serioase și bine documentate, nu schimbă radical datele problemei, nu produc mari revelații în privința locului pe care îl ocupă scriitorii respectivi în tabloul general al literaturii române. Sînt analize aplicate pe text, temeinic făcute, dar care nu propun noi unghiuri de evaluare a operelor în cauză. Se poate vorbi, în aceste cazuri, mai degrabă de recitire decît de revizuire. Cu totul altfel stau
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
limbajului erotic al personajelor n-ar face deci, decît să oglindească, în viziunea autorului, pe aceea a întregii societăți, o societate al cărei grotesc, în spusele uneia dintre protagonsite, "te face să vomiți". Ar fi greșit să se creadă că tabloul general astfel realizat, este unul schematic sau caricatural și maniheist. Dimpotrivă, nu numai din replicele sclipitoare ale unor personaje (cred că Virgil Duda are harul dialogurilor, așa cum îl are și pe acela al amănuntelor semnificative - gesturi, tăceri, schimbări ale fizionomiei
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
de ele, și a cumpărat o căsuță destul de puțin arătoasă, prin cartierul Buzești. Acuma nici numai există strada. Dar aceea a vîndut-o mai tîrziu. - Nu mai păstrați nici un obiect de la mama dumneavoastră ? - Dar ce obiecte să am de la dînsa decît tabloul... De pildă în camera mea am o frumoasă acuarelă făcută de un pictor italian cu mama mea, dar altceva nu prea mai am de la ea. Să știți că dînsa a murit într-un apartament minuscul pe care fratele meu îl
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
că dînsa a murit într-un apartament minuscul pe care fratele meu îl făcuse într-un garaj, în cartierul Gemeni, pe-acolo. Bine, noi n-am mai avut nimica. Am pierdut totul. E miraculos că am regăsit o grămadă de tablouri, așa pe la unii și pe la alții. Unele pe la o fostă prietenă a fratelui meu care i le-a lăsat și care a binevoit să mi le restituie. - Bine, și povestea miraculoasă a tabloului... - Da. De pildă, Grădiștenii ăștia care sînt
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
miraculos că am regăsit o grămadă de tablouri, așa pe la unii și pe la alții. Unele pe la o fostă prietenă a fratelui meu care i le-a lăsat și care a binevoit să mi le restituie. - Bine, și povestea miraculoasă a tabloului... - Da. De pildă, Grădiștenii ăștia care sînt destul de frumoși. Cred că e făcut, după spusele unui critic de artă, dl Radu Ionescu, el crede că ăsta e făcut tot de Hladek, de acel care făcuse miniatura cu Iancu Grădișteanu. Dar
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
că ăsta e făcut tot de Hladek, de acel care făcuse miniatura cu Iancu Grădișteanu. Dar nu semnează. Erau tineri care făcuseră școală în Occident, la Viena sau în altă parte, și la începuturi, și deci n-au iscălit aceste tablouri, dar e clar că e făcut de un pictor de meserie, nu e făcut de un felcer oarecare pe-aicea... - Dumneavoastră vă atașați de obiecte ? - Foarte mult, da. Și m-aș atașa și de case. De pildă dacă aș fi
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]