753 matches
-
ne-a fugări lumea din sat ca pe niște câni. - Bine mamă, o să facem cum zici, dacă tot ți-e rușine cu noi. - Mai, eu vin la voi, doar mă vezi, dar, de, lumea vorbește, nu-l mai amărâți pe tac’tu, că-l vezi tu așa, da’ îl roade boala și durerea la inimă și îl macină și ne pierdem, și acum și tu cu... - Cu ce, mamă, cu ce, că tot nu spui? Cu ce?! Ah, mamă, că nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
acasă. Iar cu el om videa, să vie după cununie, până atunci doar odată, să o ceară și atât. Ah, Varvară, fata mea, ce-mi faci tu mie...” - Eu acu’, nu știu ce să zic, da’ nu-i așa de... “Dacă trăia tac-su, apoi mai era una, da’ așa... Să stau de vorbă cu ea? Hm... Of, fata mamei dragă, dacă așa ai vrut și ție voia.” -țață Rariță, n-am vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mireasa În brațe după nuntă, nu aveai control. Ehe... Parcă azi a fost Și nunta mea. Tânăr, În putere, cu viitorul În față, cu adolescența plină de coșuri În spate. Nuntă mare, ca-n povești, iar mireasa o splendoare. Vrusese tac-su să fie fată mare la nuntă, da` nu m-am pus la mintea lui. Săracu`, cu ideea asta s-a dus dincolo, că nam vrut să-i stricăm bucuria, noi făcusem rodajul anticipat. Ascultați la mine, că Și ăsta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tatuajele la vedere. Să vă fie foarte clar. Eu vreau reiting, nu glumă! Și vă iau și pe voi. Gore la emisiunea Învățați să Dați cu Jula, iar Gicu la Viața Satului Distrus, că tot plânge după iarba verde de la tac`su din ogradă. Clar? Și cu Boc cum rămâne, se retrage sau nu se retrage? Întrebarea lui Gicu pune lumea pe jar. Toți se uită la Sandu precum se uită lumea la Lady Ga Ga atunci când cântă melodia cu Alejandro
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
o să discutăm despre șampions lig. Și Băsescu? Maestru de ceremonii, hă, hă, ce-mi plac fitilele mele! Ascultați-mă pe mine, e cu ambuscade, cu ambuteiaje și cu drame În tot pedeleul. Dar Boc, săracul, va fi trimis acasă, la tac-su, poate Îi mai sparge un ou În cap... Of, Gicule, of, Gore, degeaba se ridica el pe vârfuri ca să pară mai Înalt, uite așa te scuipă viața. E ca aia cu maurul care și-a făcut datoria, maurul poate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bei. Că voi știți, c-ați băut din ea. Nici piper nu-ți venea să-i pui, că era păcat. Da, Sandule... Gore varsă o picătură de țuică pe podeaua cârciumii. Așa e. N-am băut țuică ca aia niciodată, tac-tu era boier și meseriaș, le știa cu țuica, cu dichisul ei, cu toată - cum să zic? tehnologia. Și cu șunca le avea ca nimeni altul, n-o afuma el? Și, dacă n-o afuma, n-o făcea el cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dânșii cu dulce vicleșug S-aprinză al meu suflet pe-al patimilor rug; Și sborul cugetări-mi, mândria din cîntare-mi, Eu nu voiam c-un zâmbet al tău să mi le sfaremi... Priveai la mine straniu și te mirai că tac... Tu nici visai că-n gîndu-mi eu fălcile-ți desbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gîndu-mi eu fața ta o tai, {EminescuOpIV 423} Că ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu e minunat, tot ce avem? Poate alții caută în zadar și noi de dor nu mai putem. Gândește-te! E poate doar o altă zi pierdută, Dar să nu o terminăm în ceartă, Nu vreau o durere obscură. Tic tac, îl aud... e chiar el! Dușmanul nostru! Aveam o speranță nebănuită, dar m-a dezamăgit, E un monstru. Nu mai am nevoie de el, să plece în noapte cu bine! Căci singurul gând care apare e că te vreau lângă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
apărut, viața îmi era pustie, Tu dai un sens unui nou început, Tu îmi oferi ce căutăm demult, o iubire. CUVINTELE IUBIRII Te-am găsit și am tremurat de fericire, Inima mea bătea întruna și nu își găsea locul, Tic tac, tic tac, se auzea în mine Un sunet ce ne învăluia într-o mare iubire, Ne pierdeam urma gândindu-ne la noi, Îmbrăcați într-o spumoasă idee nebună, Ce ar fi să rămânem împreună? Ce ar fi să spunem un
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
îmi era pustie, Tu dai un sens unui nou început, Tu îmi oferi ce căutăm demult, o iubire. CUVINTELE IUBIRII Te-am găsit și am tremurat de fericire, Inima mea bătea întruna și nu își găsea locul, Tic tac, tic tac, se auzea în mine Un sunet ce ne învăluia într-o mare iubire, Ne pierdeam urma gândindu-ne la noi, Îmbrăcați într-o spumoasă idee nebună, Ce ar fi să rămânem împreună? Ce ar fi să spunem un DA mare
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
premii. Nu e vorba, în altă ordine de idei, de conservatorismul nobil, necesar, al lui Horia-Roman Patapievici, ci de spiritul reacționar și excesiv cu care cartea lui a fost apărată de unii, și care a depășit cu mult virulența a-tacurilor inițiale. S-a văzut în acest ultim caz, cred eu, că mulți comentatori au folosit, de fapt, polemica în jurul unei cărți ca să-și dezvăluie violentul resentiment față de un centru neoliberal de putere culturală, ce reprezintă una dintre foarte puținele enclave
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Am câștigat campionatul, făcând praf și pulbere rezistența lui Lennox și ieșind victorios cu 4-3 după ce pierdusem primele două partide. Amărâtul de puțoi s-a șucărit și s-a cărat. Nu te juca cu băieții mari dacă loviturile tale cu tacul nu sunt la Înălțime, iar ale lui Lennox sigur nus: la nici un sport. Așa că acum sunt afară pe străzile Înghețate, cu tovarășul meu Bladesey, care vine În concediu cu mine la Dam. Mi-ar plăcea să mai stau pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mult mai mică. Fiecare trebuie să aleagă între cooperare (să tacă) și trădare sau defectare (mărturisind împotriva celuilalt). Să ne închipuim de asemenea că cei doi au următoarea ordine de preferințe: 1) să depună mărturie în timp ce celălalt tace; 2) amândoi tac; 3) amândoi mărturisesc 4) să tacă în timp ce celălalt mărturisește. Să presupunem în final că aversiunea lor față de risc ia o formă specifică: vor să minimizeze pierderile maxime posibile. Cooperarea (tăcerea) îi răsplătește pe amândoi cu alegerea numărul doi (pedeapsa mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
toaleta Gestapoului, doar știi asta. A ajuns să fie mai ușor să cauți la biroul paznicului farului pe cineva care a dispărut În orașul ăsta blestemat decât să-l cauți la poliție sau la morgă. — Da, dar ăsta avea un tac de biliard Înfipt În nas. I-a străpuns creierul, zic ei. Am pus jos furculița și cuțitul: — Te superi dacă amâni detaliile astea sângeroase până termin de mâncat? — Scuză-mă, spuse Stock. Păi, cam asta e tot, de fapt. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Foarte bine. E greu de spus ce fel de acid, dar cel mai probabil hidroclorhidric sau sulfuric. — Ca și cum cineva nu ar fi vrut să afli cine e. — Întocmai. Îți atrag atenția că asta nu a mascat cauza morții. Avea un tac de biliard rupt care-i fusese vârât cu forță pe una din nări. I-a perforat creierul, omorându-l pe loc. Nu e o modalitate foarte obișnuită de a ucide pe cineva; Într-adevăr, În experiența mea, acest caz e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lucrez la el. L-a preluat Dietz. — Dar el parcă lucrează la cazul Pfarr, nu? — Cred că da. — Păi, și asta nu-ți spune nimic? Nu știu, Bernie. Sunt mult prea ocupat să aflu numele unuia care are juma’ de tac de biliard Înfipt În nas, ca să pot fi un detectiv adevărat, așa ca tine. — E ăla de l-au pescuit din râu? Bruno oftă iritat: — Știi, odată și odată o să-ți spun ceva ce nu știi deja. — Illmann mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
din sufrageria de la etaj. Am continuat: — Numele lui era Gerhard Von Greis și era un extorcator de mare clasă de obiecte de artă. Se pare că a fost plătit pentru totdeauna. Cineva l-a pieptănat cu ăsta. — Ce e? — Un tac de biliard, rupt, i-am răspuns și l-am azvârlit Înapoi În sobă. N-ar trebui să anunțăm poliția? — Nu avem timp să-i ajutăm să-și găsească bâjbâind drumul până aici. Nu acum, oricum. Am sta să răspundem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trebuie neapărat să vorbim cu el. — Poate știe el să ne spună unde dăm de Mutschmann. — E posibil. — Și de Tillessen. Am scuturat din cap: — Tillessen e mort, i-am explicat. Von Greis a fost omorât În bătaie cu un tac rupt de biliard. Acum câteva zile, la morga poliției, am văzut ce s-a Întâmplat cu cealaltă jumătate a tacului ăluia. A fost vârât adânc În nasul lui Tillessen, până la creier. Inge făcu o grimasă care-i trăda disconfortul psihic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Tillessen. Am scuturat din cap: — Tillessen e mort, i-am explicat. Von Greis a fost omorât În bătaie cu un tac rupt de biliard. Acum câteva zile, la morga poliției, am văzut ce s-a Întâmplat cu cealaltă jumătate a tacului ăluia. A fost vârât adânc În nasul lui Tillessen, până la creier. Inge făcu o grimasă care-i trăda disconfortul psihic: — Da’ de unde știi că era Tillessen? — Nu știu sigur, am recunoscut eu. Dar știu că Mutschmann se ascunde și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trebuie să fie. — Dar de ce nu ar putea să fie Mutschmann? — Nu văd lucrurile În felul ăsta. Acum două zile, informatorul meu mi-a spus că s-a pus un contract pe capul lui Mutschmann, timp În care cadavrul cu tacul de biliard Înfipt În nas deja fusese pescuit din Landwehr. Nu, nu poate fi decât Tillessen. — Și Von Greis? Era și el membru al acestei frății? — Nu al acesteia, ci al altei frății, cu mult mai puternice. Lucra pentru Goering
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
acasă, mama nu e prea sănătoasă, bunica e bătrână, pe fratele meu l-a luat la armată, unde să mă fi dus și eu la școală?! Nici eu n-aș fi putut ajunge la școală dacă nu aveam bursă și tac, tăcem amândoi acum, mă mai uit, ne mai uităm pe furiș unul la altul, Mi-a plăcut, începe ea oprindu-se cu ochii albaștri în ochii mei, mi-a plăcut cum ai cântat duminică în biserică, așadar a băgat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu suntem potriviți ca parteneri. Dar o să facă ciocul mic. Horrall și Thad Green l-au convins. Personal, aproape că sper să câștigi. Dacă pierzi, mă aleg cu Johnny Vogel. E grăsan, se bășește tot timpul, îi pute gura, iar tac-su e cel mai mare caftangiu de la Centrală și-l pupă-n cur la greu pe ovreiaș. În plus... L-am împuns ușor cu degetul în piept. — Și tu cu ce te alegi? — Cu pariurile mă scot în ambele sensuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o șmecherie menită să-i impresioneze pe regizori când mergea să dea vreo probă cu celelalte fete, ceea ce nu se întâmpla prea des, fiindcă-i plăcea să doarmă în fiecare zi până la prânz. Câteodată zicea că poartă negru fiindcă murise tac-su sau ținea doliu după băieții care-au murit în război. Apoi a doua zi îți spunea că tac-su-i bine mersi. Când a lipsit vreo două zile și s-a întors cu buzunarele pline, i-a spus unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
voi mai vorbi În contradictoriu cu profesorii, că nu-mi voi mai lua peste picior colegii când debitează inepții, că nu-mi voi mai tachina colegele pentru amorurile și visele lor banale, că n-am să mai vorbesc când toți tac și că n-am să mai tac când toți vorbesc. Viața mea este lectura și toate aceste hărțuieli pentru gesturile mele „iresponsabile“ mă Îndepărtează din starea de liniște - care e singura În care mă regăsesc -, Îmi dau o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
câte una astfel încât să nu mai fiu tristă. Să fiu Eu și Noaptea din mine, Să fiu Eu și gândul ce-mi cutreeră toate iubirile pierdute Să fiu Eu și timpul glacial al dorințelor și poate într-un târziu tic tacul unui ceasornic ce-mi amintește că mai sunt tânără și de aici o viață începe prin cuvintele ce vor să deslușească noi sensuri, cuvintele ce strigă să fie înțelese și de cei mulți ce nu știu a vedea și simți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]