517 matches
-
zid. Și mai păstrează în inimă un loc pentru pietate. Pe când cercetam malul râului în care fusese aruncat cadavrul lui Romilde, mi-a ieșit în întâmpinare Eleazar, cu un coș plin de pești proaspăt prinși. Era un om mai curând taciturn, pe care-l cunoșteam de ani buni. Mic și osos, avea fața îngustă și lunguiață, nasul subțire, pe vremea aceea apropriindu-se de patruzeci de ani. În timpul asediului avarilor, evreii se salvaseră pitindu-se printre brațele inaccesibile și stâncoase ale râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
surâdă și să-mi vorbească cu simpatie. Vasul era mai curând mic, lung și îngust, fără vâslași și cu o mare velă în formă de triunghi; spațiul pentru marinari și călători era redus la minimul necesar. Comandantul era un bărbat taciturn, cu glas repezit, de care se folosea doar atunci când dădea ordine; musculos și totuși uscat, cu o față ieșită în afară în formă de cioc, ascunsă într-o barbă căruntă și creață contrastând cu țeasta fără fire de păr, semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care va fi regretat și deplâns toate acestea a fost Adeodato, care suferea pentru pedepsele tuturor și îi era rușine la gândul că Gundeperga săvârșise asemenea fărădelegi în numele Mântuitorului și al bisericii romane. După aceste întâmplări, eu, împreună cu un Rotari taciturn, i-am făcut o vizită Gailei. Era îngrijorată de veștile ajunse până la mănăstire, pe care noi i le-am relatat cu lux de amănunte. Pentru prima oară și-a îmbrățișat din nou soțul, privindu-l cu dor în ochi. Rotari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de emoția și de suferința lui. Zogru continua să fie îngrozit de acest om, deși, punând cap la cap informațiile pe care le culesese tot perindându-se prin gazetarii din Sărindar ori de pe la Capșa, știa că Achile era un bărbat taciturn și neprietenos, dar inofensiv. N-avea prieteni, dar știa să se descurce. Puțini știau că pentru el scrisul era mai mult o ambiție. Moștenise după moartea mamei lui o sfoară de moșie în Argeș, care îi aducea ceva venit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
toate suprafețele orizontale îi stârnesc alte întrebări. Imposibil de spus ce sunt sau la ce slujesc. Au fost făcute de mână de om? Totuși au un aer pe jumătate familiar, solnițe, paftale, solenoizi, mai departe limba se împleticește. Pictorul, un taciturn, nu zice nimic. Se ridică de pe ce stătea și dispare într-un colț obscur care s-ar putea afla aproape sau departe, e imposibil de spus, din care reapare purtând o sticlă verde, fără etichetă, și trei pahare desperecheate. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
obțină măcar succes social, apreciere publică. Cel de-al șaptelea tip, temperamentul apatic, e cel care cuprinde oameni neemotivi, cu activism redus și care frămîntă mult timp În minte Întîmplările prin care trec. De aceea sînt cam Închiși În ei, taciturni, nu prea Îi vezi să-și manifeste bucuria, nu le plac schimbările, sînt mai insensibili, nu le prea pasă de viața celor din jurul lor, dacă au dușmănie pe cineva, o țin foarte multă vreme și cel mai mult Își doresc
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
ceva neclar cu muții, dar acesta avea răspunsul pregătit. Două. Ei vorbesc În somn. Și: Vorbesc și treji, dar nu-i auzim noi, sîntem pe frecvențe diferite. Poate pentru a nu-și consuma fără rost zestrea de cuvinte, Lars era taciturn, cu greu scoteai o vorbă de la el. CÎnd se Îmbăta, des și tare, risipea tot ceea ce economisise pînă atunci, se Întorcea printre muritorii de rînd, indiferenți la suma de cuvinte lăsate de Dumnezeu, de vreme ce, se pare, primeau din iad altele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
medicamente, să încerci să ghicești ce boli intime aveau vecinii tăi. nu e frumos să deschizi jurnalele zilnice ale adolescenților din cartier.” (X descoperă două mențiuni în legătură cu propria sa persoană în jurnalul intim al domnișoarei matilde. în prima este evocat taciturnul de la etajul doi care a măsurat-o de sus pînă jos insistînd mai ales asupra picioarelor, iar în alt loc Domnișoara afirmă că el, X, adică tot taciturnul de la etajul doi, zîmbește dar nu știe să vorbească. Vezi ? vezi ? vezi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sa persoană în jurnalul intim al domnișoarei matilde. în prima este evocat taciturnul de la etajul doi care a măsurat-o de sus pînă jos insistînd mai ales asupra picioarelor, iar în alt loc Domnișoara afirmă că el, X, adică tot taciturnul de la etajul doi, zîmbește dar nu știe să vorbească. Vezi ? vezi ? vezi ? își spune X, n-am să-mi iert niciodată faptul că nu i-am vorbit mai mult domnișoarei matilde. 42. Dragul meu Guy, Toate presimțirile mele se adeveresc
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cele mai bizare caractere: moș Costache, Aglae - avizi după câștig, Pascalopol blazat și dezinteresat, și Aurica - anostă, uneori absentă la ceea ce e în jur. Spectatorii jocului sunt: Felix, Otilia, care e mereu în preajma lui Pascalopol, și Simion Tulea, inofensiv și taciturn. Jocul de cărți este un bun prilej pentru etalarea gândurilor malițioase ale Aglaei care ironizează, jignește cu premeditare atât pe Otilia cât și pe Felix. Felix observă avariția bătrânului unchi, cochetăria Otiliei, răutatea și meschinăria Aglaei, devenind în timp un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poezie foarte lungă. Strofele recitate de dânșii semănau între ele până la greață. Nici o dezvăluire mediumnică. Nici o sclipire de individualitate. Din toată șandramaua aceea amorfă s-au distins totuși două exemplare mai fistichii. Primul dintre ele, un individ delicat, subțirel, oacheș, taciturn, păpușesc, cu mișcări țăcănitoare și nevrotice de figurină mecanică, în poemele căruia toate zgârciurile, bubele, marile defecte și micile izbânzi ale Cenaclului de Luni se regăseau îngroșate. Cel de-al doilea, fonf, masiv, calamburgiu, tenisman, prahovean, c-o mustață cât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu fiu ciocnit. Pomponescu râse mulțumit de propria lui imagine. Apoi urmă: - În schimb, am descoperit altă însușire pe care n-obănuiam. Ca copil abia deschideam gura, răspundeam corect la întrebări, însă nu eram limbut. În reuniunile restrânse eram mai degrabă taciturn, sfios la vorbă. Ca student ascultam admirativ pe vorbitori la întruniri, aveam sentimentul că n-aș putea deschide gura în fața unei mulțimi. Ei bine, cu prilejul unei comemorări la Ateneu am fost invitat să vorbesc, pe ne-pregătite. Sala era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ușă, după o oră de adeziune totală, Ioanide observă că strângea buzele înăuntrul gurii, provocîndu-și două gropițe în obraz. Acest gest reflex sau căutarea unui ochi străin spre a intra în complicitate cu el înfățișa la Butoiescu și la alți taciturni ca el mijlocul de a- și descărca o conștiință opresată. Era ca și cum ar fi spus, o dată ieșit pe ușă: Nu mai pot". Dar și în privința aceasta Ioanide era ros de îndoieli: Dacă și-a făcut un tic?" În general, însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
limbut din firea lui, în mod normal mi-ar fi enumerat toate orașele prin care a trecut." Agasat de mimica asistenței, Ioanide plecă. Și Botticelli îl plictisea la fel cu această muțenie semnificativă; cel puțin acela era din firea lui taciturn. Botticelli era foarte indignat de tot ce i se întîmpla arhitectului, totuși nu exprima pe față sentimentul său, ca să nu-l supere. Grija cuiva de a nu supăra pe arhitect îl scotea pe Ioanide câteodată din fire, producând efectul contrar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
uzul complet al graiului și albrațului. . - Nu importă, un timp măcar trebuie să-l lăsăm să-și vie înfire, nu putem trece peste el. Ar trebui să-i vorbești personal. Multe zile Conțescu șezu întins pe pat, foarte amărât și taciturn. Își mișca cu maximă forță degetele brațului paralizat, căutând să le dezmorțească. Ca să nu se obosească vorbind, G. Călinescu făcea numai semne. Încolo, mânca bine, era liniștit și se întrema. Într-o bună zi făcu semn că vrea să se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente comune. Potrivit Anei Stoica-Constantin (2004), cele mai importante diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
soluția are o rezolvare pozitivă, să rezistăm tentației de a spune: "Ți-am spus eu" și să încercăm să includem "negativiștii" în sărbătorirea succesului. Această atitudine le-ar putea schimba modul de percepere al celorlalți, modificându-le atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă să evite dezacordul și conflictul; • tendința de a ne pierde răbdarea, de a-i evita. Este totuși bine dacă: • ne facem timp pentru ei, dacă îi ascultăm în mod activ; • creăm un climat de relaxare de încredere, de deschidere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Există module afective foarte vorbărețe, așa cum sunt dorințele. „Din bogățiile inimii vorbește gura”, spune un vechi proverb. Dorința de a cuceri sau cea de a face rău trezesc un verbalism inepuizabil. Există sentimente care vorbesc - bucuria, de exemplu - și sentimente taciturne - tristețea și plictisul. Aceste voci tind să devină Înfumurate, să-și proclame independența, intrând Într-o realitate care merge dincolo de cuvinte. Uneori dobândesc o asemenea autonomie, Încât subiectul uită că sunt creații ale minții. Astfel se Întâmplă cu bolnavii care
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Apoi a plecat A plecat În ploaie Fără să-mi vorbească Fără să mă privească Și atunci mi-am strâns Fruntea grea În palme Și am plâns am plâns...1 Ideile, așa cum am spus Înainte, provin din zona dorințelor. Perechile taciturne obișnuiesc să comunice mai mult atunci când le invadează o dorință. Cea de a face rău, de exemplu. Furia și ranchiuna sunt elocvente. La fel dorința de a face o impresie bună În societate. Orice om nesuferit la el acasă poate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cu Teatrul, dar cu intrarea din strada opusă, vis a vis de Tribuna lul vechi - unde o făcea pe restauratorul. Selecta cioburile, le trata chimic, le asambla ca să iasă oala, ulciorul ori strachina cărora le stabilea data nașterii... Era un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească ori cui... * În fotografia de mai jos: La 22 ianuarie 1956 la predarea...‐ gestiunii Steagul roșu : de la stânga la dreapta: N. Constantinescu rămâne adm inistratorul ziarului; Rubin Schulimsohn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În politică, au puțin respect pentru marile sisteme și pun accent pe experiență. Probează inițiativă și o mare suplețe de spirit. Oportuniști. Valoare dominantă: succesul social. ● Apaticii Închiși, secretoși, repliați În ei Înșiși, dar fără viață interioară fremătătoare. Sumbri și taciturni, râd rareori. Sclavi ai obișnuințelor, conservatori. Tenaci În aversiunile lor, sunt dificil de reconciliat. Cei mai puțin vorbăreți dintre oameni, le place singurătatea. Deși indiferenți la viața socială, ei sunt În general cinstiți, iubesc adevărul, onorabili. Valoare dominanta: liniștea. ● Amorfii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ea niște naufragiați recuperați după o jumătate de secol de izolare pe o insulă în Pacific. Acești oameni nu sunt neapărat niște lumpeni sociali; adesea ei ocupă importante funcții în stat, sunt deputați, miniștri, șefi de partide. Întâmplător, cei mai „taciturni” dintre ei au frunți teșite, pomeții obrajilor proeminenți, o lucire sticloasă în priviri. O audiență la aceste primate, înalt îndrituite, unei persoane cultivate i se va părea un coșmar, o excursie în „Jurasic-Park”. Totuși, cred că aria subiectului propus de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de ordine, claritate, precizie, precum și evitarea ambiguității, prolixității). Dacă axioma plictisului după Voltaire este tendința de a spune absolut totul, succesul actului umoristic depinde exact de transgresarea maximei cantității (omiterea unei informații esențiale infra i). i) Domnul X, un personaj taciturn primește vizita unei doamne care întreabă: "Soția dumneavoastră este acasă? Domnul X: "Nu." Doamna: "Îmi permiteți să mă așez?" Domnul X: "Da." După o oră de așteptare doamna întreabă: Îmi puteți spune unde este soția dumneavoastră?" Domnul X: "La cimitir
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu postulatul: "Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și ar putea părăsi spitalul, doctorul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]