437 matches
-
iveală noi detalii ale isprăvii Floarei și de aceea am socotit că o repovestire a peregrinărilor sale și ale bărbatului ei, cu noi conexiuni, cu iluminări proaspete, ar fi binevenită. La cîțiva ani de la apariția Contrabandei... care reînviorase În familie taclalele despre America, cea din relatările emigrantei noastre, primesc un telefon de la Brașov, de la vară-mea Sanda. — Ascultă, Îmi spune, tu În ce an știi că a ajuns străbunica noastră În Statele Unite? — CÎndva, Între 1900 și 1903, cred. — Uite, scrie aici
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era tipărit acolo, cu litere mari și cu litere mici? Tot ceea ce m-ar putea ajuta eșuează. Nedeslușit rămâne antetul. Ca și când ar fi fost degradat ulterior, gradul semnatarului nu poate fi stabilit. Memoria care, în rest, e o sursă de taclale ce se face plăcută prin amintiri părtrează doar o filă albă; sau poate că eu sunt acela care nu vrea să descifreze ceea ce este înscris pe foaia cepei? Elementele atenuante sunt citabile cu promptitudine: ordinul de concentrare și urmările lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de ani de zile îi datoram exepriențe cinematografice care, precum Ștrandul de pe râul Tenne, nu le erau „permise tinerilor“. Oare încă de atunci am văzut, prin fanta de lângă aparatul de proiecție, imediat după jurnalul săptămânal, în care Goebbels stătea la taclale cu supraviețuitorii în fața ruinelor, filmul Kolberg, care îndemna la rezistență, cu Heinrich George în rolul principal? Mai târziu, nu mai știu cine spunea în șoaptă că unii dintre băieții care, în timpul filmărilor, avuseseră de luptat cu vitejie și în costume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
gările Berlinului era? -, unde stăteau la rând oameni de vârsta mea proaspăt chemați la arme, am primit, după o scurtă așteptare, ordinul de deplasare care prevedea ca următoare destinație Dresda. Acum văd în sala de așteptare băieți care stau la taclale. Suntem curioși, ca și când ni s-ar fi promis aventuri. Veselie mare. Pe mine mă aud râzând prea tare, nu știu din ce motiv. Se distribuie proviziile de drum, printre ele și țigări, inclusiv pentru mine, nefumătorul. Ale mele sunt împărțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și a tot crescut, până când a fost destul de amplu încât să cuprindă gunoiul sortat al istoriei germane din două secole și, în plus, pe acela al eroului meu, Theodor Wuttke - numit Fonty - în cuvinte cu haz, pe un ton de taclale. Dar, deoarece la data aceea în comerț nu se mai găseau panglici pentru mașinile mele de scris portabile marca Olivetti, cu siguranță că, dacă nu ar fi fost acel ajutor prietenesc, m-ar fi apucat o criză, dacă nu existențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mâna prin părul lui Cezar. Erau momente când în discuțiile lor aduceau vorba despre viața din șatră a Teofanei sau cea din Afica a lui Cezar. Într-o după amiază a unei zile târzii de toamnă, stând în balcon la taclale, le-a venit pofta să bea o cafea. — Ce bună ar fi o cafeluță!își exprimă dorința Cezar. — Că bine zici. Cine o face? — Cel mai priceput, hotărăște Teofana. — Adică.... dăm cu banul. — Ce ban? Tu o faci, i se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mă opream la Șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La Șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea imaginea plăpândei domnișoare cu bască albă. Era învățătoare nouă la Tabacu dar nici colegii n-o știau
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din vie. Beam, mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să se împărtășească și să facă slujba la biserică. Mai erau și două mici băcănii, a lui Țoev, aproape de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
amărât. Nu trebuie să-i minimalizăm meritele. Este cel mai bun chirurg. Toată lumea o știe. Dar nu despre aceasta este vorba. Nu mă așteptam să mă jignească. Și a cerut iertare, dar degeaba. Tu ai mai stat cu el la taclale? Nu, am fugit furioasă și el după mine; a luat și mașina să mă urmărească prin oraș, dar nu m-a găsit că m-am dus în parcul de copii. Nu mai fi supărată, o mângâia Elena. Îl iubesc foarte
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ei, Începând cu ficatul, pancreasul, uterul și intestinele Încep să se rotească, Încet, În sensul acelor de ceas. Apoi invers. Toată această operație se Întinde pe parcursul unei jumătăți de oră. Timp În care distinsa doamnă și inginerul stau liniștiți la taclale, fumând câte o țigară. Poartă, de obicei, o discuție banală, vorbind despre vreme. Nu se știe de ce, În astfel de ocazii, inginerul ține cu tot dinadinsul să-și Îmbrace fracul și jobenul, lăsate În custodia văduvei de pe Bașotă 9... Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cât se poate de prudent, iar la o adică trebuia să dea dovadă de vigilență, reacționând prompt la orice tentativă venită din exterior. Aflată În salonul vecin, femeia-sicriu se Împrietenise și ea, nitam-nisam, cu femeia-uter, cu care stăteau mereu la taclale, fumând și făcând tot felul de pasiențe; prietenia aceasta nu-i mirosea lui Oliver a bine. Gândindu-se la ele, masterandul se aștepta ca, sub un pretext oarecare, femeile să vină la vreme de seară În salonul lui, punându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pe Carax a fost Toni Cabestany, editorul. Îți vorbesc de acum douăzeci de ani, cînd Încă exista editura. Întotdeauna cînd se Întorcea din călătoriile lui la Londra, Paris ori Viena, Cabestany trăgea cîte-o fuguță pe aici și stăteam oleacă la taclale. Amîndoi rămăsesem văduvi, iar el se plîngea că acum eram căsătoriți cu cărțile, eu cu cele vechi, iar el cu cele de contabilitate. Eram prieteni buni. Într-una din vizitele lui, mi-a povestit că tocmai achiziționase pe o nimica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe cap. Etala o mustață ca trasă cu pensula și niște ochi albaștri și sticloși. Exhiba un zîmbet de vînzător, fals și forțat. Mi-a părut rău că Fermín nu era de față, fiindcă el nu stătea prea mult la taclale pentru a se descotorosi de comis-voiajorii de camfor și de nătărăii care, din cînd În cînd, se mai strecurau În librărie. Vizitatorul Îmi oferi zîmbetul său unsuros și fals, luînd la Întîmplare un volum dintr-un teanc de lîngă intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Kobayashi. Din fericire, Yamagata nu e ca Tokyo. E doar un orășel neînsemnat și locuitorii sunt simpli și onești, dar foarte curioși. În serile lungi de iarnă nu au altceva mai bun de făcut decât să stea în jurul focului la taclale și la bârfă. Bătrânul polițist cunoștea un Kobayashi care fusese cândva soldat pe o insulă din Pacific. — Dacă-i cel la care mă gândesc, atunci locuiește pe Koshō-machi. — Koshō-machi? — A fost cândva cartierul deocheat al orașului, spuse bătrânul, zâmbind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai biografic. Trebuie să vii să discutăm. Așa cum arată acum, e anacronic.” - e-mail de la redactor. „Acu’ lumea vrea să-i spui direct, i-o pune sau nu? N-are timp de filozofii, discuții... Și ce fac personajele tale? Stau la taclale. Ce să fac eu cu asta? Ar trebui să rescrii. Și mai ieși și tu din cochilie, mai dă interviuri, bagă-te... Dacă stai în turnul de fildeș, n-ai decât, trage zăvoarele. Poate-i și bine acolo, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
poate, să urmărească împreună un meci de fotbal, dar, nu avea chef nici de așa ceva. Apoi se gândi la Mma Silvia Potokwane, directoarea orfelinatului. Întotdeauna se întâmpla câte ceva pe acolo și, în plus, ea era întotdeauna fericită să stea la taclale la o ceașcă de ceai. O să meargă acolo, să vadă cum stau lucrurile. Cât despre restul zilei, o să vadă el ce-o să facă până seara, când avea să se întoarcă Mma Ramotswe. Mma Potokwane îl zări, ca de obicei, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu vedere la calea ferată. O locomotivă diesel, care remorca o garnitură de vagoane pline cu călători din nord, trase la peron; un marfar încărcat cu minereu de cupru extras din minele din Zambia era garat, iar mecanicul stătea la taclale sub un copac cu un angajat al căilor ferate. Un câine cu un picior schilodit, leșinat de căldură, trecu șchiopătând pe acolo. Un copilaș curios, cu muci la nas, îi aruncă lui Mma Ramotswe priviri furișe, de după o masă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
atâta timp cât nici măcar o dată nu a stat de vorbă cu stelele, nu a rostogolit luna precum un bulgăre de zăpadă, nu a tuns norii să le fie florilor de sete și nu de puf. Câte lucruri poți afla, Doamne, stând la taclale cu roțile Carului Mare, întrebând melcul dacă suferă de claustrofobie, făcând valuri într-o conserva de pește. Lui Dumnezeu nu-i este permis să pedepsească un nebun, pentru că nici măcar o dată nu a suferit de strabism cosmic. Dumnezeule, știi ce-nseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
chipurile se prelingeau peste pietre ca o poleire de curcubeu (pânza giulgiu pentru împachetat iluzii, ramele de stejar închideau cerc de foc în jurul aparențelor). Ioane, spune-mi cine m-a nenorocit? Tu îi spovedești în fiecare lună, tu stai la taclale cu ei, sigur știi cine-i spurcatul, siiiiigur! Să mi-l spui, Ioane, să mi-l spui chiar acum! Îi zbor creierii, îi iau gâtul! Am 80 de ani, mor în pușcărie, dar știu că l-am pedepsit pe derbedeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de vreo plăcintă din cele poa le-n brâu, că, după rachiul lui Bercu, parcă mă încearcă așa, ca o sfârșeală, ici, la lingurică. ANISIA: N-am ce vedea, că-n loc să dau plăcintele la cuptor, am stat la taclale cu frate-tău ist boghet. Mare lipsă aveam de hazul lui! ISPAS: Ia lasă, măi nevastă, nu te mai oțărî atâta. Și spune-mi, măi Dănilă, ce-ți mai face gloata? Bre, bre, mă uitam mai ieri la fiică-ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în Toronto în următoarele câteva săptămâni, dar vrea să dea o petrecere de ziua mea luna viitoare. Eu i-am spus — vârsta nu-i un motiv de sărbătoare, dar el insistă. Unde e un loc bun? Fetele au stat la taclale tot timpul cât a durat episodul Greys, o reluare din Entourage și câteva secvențe din emisiunea Să prinzi un prădător. Tocmai se uitau absorbite la Notting Hill pe Oxygen Network când Emmy le anunță că e obosită, că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să încheie distracția. Leigh și Adriana părură surprinse, dar nu peste măsură și, după câteva minute în care își strânseră lucrurile și se îmbrățișară de despărțire, în sfârșit Emmy rămase singură. Pur și simplu nu avea chef de stat la taclale în seara asta. Era morocănoasă și un pic cam tristă fără un motiv anume. Nu-i decât o minciună sfruntată, își zise Emmy în timp ce-și prindea părul la spate cu o clamă și se spăla absentă pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vor chibița de pe margine. E mai simplu În opoziție, poți să zici ce vrei, nici nu te bagă cineva În seamă, nici nu trebuie să semnezi sub ceea ce zici. Vorbe, măcinăm vorbe... Noi măcar le măcinăm ca bețivii puși pe taclale, nu vrem să formăm guverne. Sandu Șpriț e morocănos, dar nu pentru că se simte lezat de oarecum fireasca atitudine a celor de la Curtea Constituțională, ci pentru că Îl macină o mare supărare interioară. Genul acela de supărare care te determină să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de aici: vin la ora 9 la facultate, au o oră pauză la prânz, moment de care profită fie pentru discuții profesionale cu colegii (working lunch), fie pentru mici bârfe sau comentarii (ei în timpul programului de birou nu stau la taclale, așa că se defulează uneori la prânz), fie pentru un sport pe care îl practică fiindcă lor le-a intrat în cap datoria morală față de propria bunăstare fizică. După înot m-am întors acasă să mai lucrez, cu o escală în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mea, stăpâne. Eram cinci ofițeri care să hotărască, tovarășii mei ți-au dorit, cu toții, moartea, eu am fost singurul care s-a opus. — Ai greșit. Tovarășii tăi Îmi par mai Înțelepți. — Te-am văzut adesea Împreună cu Nizam al-Mulk, stăteați la taclale ca un tată cu fiul său, el n-a Încetat niciodată să te iubească, În pofida intrigilor soției tale. Dacă se mai afla printre noi, nu te-ar fi condamnat. Și ar fi iertat-o și pe ea, pentru tine. Khayyam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]