1,567 matches
-
o reprezintă aritmiile tratate cu pacemaker sau defibrilatoare implantate. Tratamentele stomatologice se vor desfășura obligatoriu în condiții de spitalizare în secțiile de chirurgie oro-maxilo-facială la pacienții cu tulburări de ritm instabile precum: •tahicardie paroxistică supraventriculară, •fibrilație atrială paroxistică, •flutter atrial, •tahicardie ventriculară, •fibrilație ventriculară în antecedente, •bloc atrio-ventricular gr. II și III (fără pacemaker) / boală de nod sinusal (fără pacemaker). • Tulburările de conducere induse psihogen în cadrul stresului sunt rare și mai puțin expresive, putând fi puse în evidență cu ocazia examinării
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
La pacienții cu sindromul apneii obstructive de somn pot apare în timpul somnului aritmii cardiace și tulburări de conducere cardiacă (blocuri sino-atriale și atrio-ventriculare). Cel mai frecvent, episoadele de apnee sunt însoțite de bradi-tahicardie. Bradicardia apare în timpul apneii și alternează cu tahicardia din timpul reluării ventilației. Nu există o corelație directă între gravitatea tulburării de somn și manifestările cardiace, astfel încât unii pacienți cu SAS sever pot să nu dezvolte bradi-tahicardie sau alte tulburări de ritm și conducere cardiacă. Tahiaritmiile se instalează cel
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ore prin aplicarea unui holter), efectuarea unei electrocardiograme și, dacă este necesar, a unei ecocardiografii. Determinarea continuă a frecvenței cardiace prin metoda Holter la pacienții cu SAOS va înregistra eventualele aritmii, dar și alternanța de bradicardie din timpul apneilor cu tahicardie post-apnee la reluarea respirației. Explorarea funcțională respiratorie are drept scop depistarea unei disfuncții ventilatorii care poate fi: - de tip restrictiv, la pacienții cu obezitate importantă; - de tip obstructiv, la cei cu sindrom overlap (concomitență a SAOS cu astm bronșic sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
organismul Încearcă o contracarare rapidă a efectelor vegetative produse În faza de șoc. Derularea acestei etape se realizează prin mecanism hormonal, implicați fiind aici hormonii suprarenalieni (adrenalina și hidrocortizonul) și hormonii tiroidieni. Efectul va fi vasoconstricția generalizată, creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, tahipnee, transpirații, a căror traducere În plan metabolic va fi o accentuare a catabolismului cu eliberarea resurselor energetice necesare pentru a pune organismul În stare de alertă și reacție. De reținut faptul că această etapă este reactivă și adaptativă, este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a pompa sânge. La copil este recomandată clasificarea Ross, după gradul de severitate. Diagnosticul clinic se bazează pe simptome și semne sugestive (dispnee de efort sau repaus, fatigabilitate, astenie, edeme gambiereă și pe examenul obiectiv (tahipnee, raluri pulmonare, colecții pleurale, tahicardie, cardiomegalie, zgomot 3, freamăt cardiac, turgescența jugularelor, edeme periferice, hepatomegalieă. Examinările paraclinice utile pentru diagnostic sunt: radiografia toracică, electrocardiograma, ecocardiografia Doppler, peptidul natriuretic tip B. Etiologia este reprezentată de: malformațiile congenitale cardiace structurale (cu supraîncărcare de volum, de presiune, cardiopatii
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI CARDIACE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
sever. Șocul distributiv prezent în septicemia neonatală este rezultatul infecției cu germeni Gram negativi și are drept substrat fiziopatologic extravazarea lichidelor în spațiul extravascular sub acțiunea endotoxinelor bacteriene. Semnele clinice sunt aceleași indiferent de tipul de șoc: în afară de hipotensiune și tahicardie (nu întotdeauna prezentă în cazul prematuriloră, șocul neonatal se manifestă în principal prin paloare și perfuzie periferică scăzută, extremități reci, semne de letargie și debit urinar scăzut. Disfuncțiile organice au drept cauze fluxul sanguin și oxigenarea inadecvate. Metabolismul celular devine
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
SC s-a instalat cel mai frecvent prin: AEP (28 de cazuri, dintre care 24 RCP reușite) și asistolie (19 cazuri, dintre care 14 RCP reușite). Ritmurile defibrilabile au fost rare: 4 fibrilații ventriculare (dintre care 2 RCP reușiteă, 3 tahicardii ventriculare fără puls (dintre care 2 RCP reușiteă. Ritmurile peri-SC cele mai frecvente sunt: ritmurile bradicardice (23 de ritmuri pre-SC) și ritmul sinusal (50 dintre ritmurile post-SC). Patologia asociată SC a fost, în ordinea frecvenței: acidoza (29Ă, cardiopatii congenitale (28
TULBURARI DE RITM ASOCIATE URGENTELOR CARDIOVASCULARE MAJORE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Bența, Daniela Dreghiciu, Daniela Mitrofan, Daniel Nour () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1022]
-
9]. Acțiunea ei este asemănătoare cu cea a stricninei, suprimând efectul inhibitor asupra neuronului motor central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând spasme și convulsii. Sistemul simpatic, neurocirculator și neuroendocrin, este de asemenea afectat astfel încât vasoconstricția periferică, hipertensiunea, tahicardia și aritmiile pot fi întâlnite. 9.1.4. ANATOMIE PATOLOGICA Nu există modificări anatomopatologice macroscopice, ci doar microscopic pot fi evidențiate leziuni degenerative (citoliza, cromatoliza) la nivelul celulelor nervoase. 9.1.5. TABLOUL CLINIC: Cel mai frecvent tetanosul apare după
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul trunchiului (50%), membrelor inferioare (30%) sau oriunde în altă parte (20%) [1]. Ca orice infecție cu răsunet asupra întregului organism, gangrena gazoasă se manifestă prin semne clinice generale și locale: 1. Semne generale: tahicardia este semnul cel mai precoce și crește progresiv; febra, poate fi prezentă sau nu; în unele cazuri putem întâlni hipotermie; rigiditate musculară în segmentele afectate; stare generală alterată cu neliniște sau eventuală agitație psihomotorie; limba este uscată și încărcată; abdomenul
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori cu producere de gaz și evoluție către necroză. Febra, tahicardia și șocul consecutive toxemiei apar în primele ore. Tratamentul include resuscitare și echilibrare hidroelectrolitică, antibioticoterapie în triplă asociere (penicilină, metronidazol, aminoglicozide) precum și abord chirurgical precoce cu excizie și drenaj larg. 9.3.1. ANTIBIOPROFILAXIA INFECTIILOR NECROZANTE Experiența clinică a arătat
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul feței, laxitatea țesutului celular permite dezvoltarea unei forme clinice particulare: edemul malign al feței. Descris prima dată de Bourgeois
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
sisteme: tonus vascular: vasodilatație, cu excepția patului vascular pulmonar; inițial acest efect este mascat de eliberarea de cateholamine; cord: depresie miocardică; până la pH 7,20 acest efect este de asemenea mascat de eliberarea de cateholamine; atât acidoza, cât și catecholaminele induc tahicardie și favorizează apariția disritmiilor; plămân: bronhodilatație; vasoconstricție minimală dar care este exagerată în cazul când acidoza coexistă cu hipoxemia; creier: datorită barierei hemato encefalice H+ nu trec în creier, pe când CO2 traversează rapid această barieră, deci în acidoza metabolică pH
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și aortei abdominale permite evidențierea unor leziuni stenotice (suflu sistolic) aterosclerotice sau embolice. Măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism bilateral și oscilometria sunt
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
heparină. În insuficiența aortică cu vegetații valvulare se va face de rutină profilaxia endocarditei cu antibiotice cu spectru larg. 6. Tulburările de ritm și de conducere Sunt frecvente în perioada peroperatorie atât la bolnavii coronarieni cât și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială, extrasitolele ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
valvulare se va face de rutină profilaxia endocarditei cu antibiotice cu spectru larg. 6. Tulburările de ritm și de conducere Sunt frecvente în perioada peroperatorie atât la bolnavii coronarieni cât și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială, extrasitolele ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența, eviscerația plăgii operatorii, modificări cu peste 20% ale
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
aderență la endotelii și matricea subendotelială ceea ce reprezintă un factor favorizant pentru apariția mai frecventă a abceselor metastatice, mai ales în zonele cu inflamație preexistentă sau cu traumatisme. Din punct de vedere clinic, simptomele care apar în sepsis sunt febra, tahicardia care însoțește sau precede febra și este concordantă cu aceasta. Numărul de leucocite poate să nu fie foarte modificat, în unele situații fiind chiar scăzut datorită consumului polimorfonuclearelor. În septicemiile cu streptococi, meningococi, Pseudomonas apar leziuni peteșiale, iar în cele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în cea mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde orice semn (durere și congestie tegumentară la
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde orice semn (durere și congestie tegumentară la nivelul plăgii operatorii sau la nivelul de acces pentru calea intravenoasă, spută purulentă, tuse
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
vărsături, fie dureri cu un caracter colicativ. Se observă aici împărțirea în două a simptomelor persoanelor afectate de către intoxicația cu Amanita Phalloides ). Tulburările digestive se produc încă din primele 12-24 de ore deshidratare globală (astenie, adinamie, sete intensă, hipotensiune arteriala, tahicardie). Se remarca apariția a unor crampe musculare predominant gambiere. Ulterior apare hipertermia însoțită de semne marcante de deshidratare extra si intracelulară. Gheorghe Mogoș CIUPERCI NECOMESTIBILE 1995 Hepatita acuta toxică, care apare în formele severe de intoxicație și în aproximativ 50
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Fistulele în perioada precoce postoperatorie sunt de obicei legate de factori tehnici, cel mai adesea o tensiune mai mare la nivelul anastomozei. Trebuie luată în considerare posibilitatea ischemiei stomacului ascensionat mai ales că acesta nu se traduce prin semne evidente. Tahicardia, starea confuzională, leucocitele, drenajul cervical, sensibilitatea cervicală pot fi sau nu prezente. În orice suspiciune clinică se controlează anastomoza radiologic cu substanță de contrast. Defectele mari apar sub forma unor colecții de substanță în afara esofagului. Acestea se extind rar în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
un istoric de angină pectorală, de insuficientă cardiacă [18], hipertensiune, diabet zaharat [17, 68]. Odată ce femeile prezintă un eveniment coronarian acut, ele pierd avantajul pe care îl au față de bărbați [16]. La internare, ele prezintă într-o proporție mai importantă tahicardie, blocuri atrioventriculare, precum și clasă Killip mai severă [17]. Chiar după ajustarea în funcție de vârstă, femeile cu infarct miocardic suferă mai frecvent complicații precum șocul cardiogen, blocul atrioventricular, AVC, sângerări majore, insuficiență mitrală, ruptură de sept, ruptură de perete liber, anevrism ventricular
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a dus la creșterea perioadei refractare efective atriale [10]. Totodată, estradiolul a favorizat apariția torsadei vârfurilor [10]. Creșterea nivelului progesteronului și scăderea estrogenului în timpul ciclului menstrual normal sunt însoțite de o creștere a frecvenței cardiace, favorizând și alungirea duratei unor tahicardii supraventriculare [5, 11]. Până la vârsta de 5 ani fetele au o frecvență cardiacă mai mare decât băieții, fapt care poate fi explicat de perioada refractară mai scurtă a nodului sinoatrial [5, 12]. Un interval QT mai scurt la băieți apare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
complexului QRS și a intervalului PR, dar și un voltaj mai redus al complexului QRS [4]. Parametrii electrofiziologici SNRTc, AH, HV, PRENAV sunt mai scăzuți la femei. Astfel, din punct de vedere patologic, la femei predomină boala de nod sinusal, tahicardia supraventriculară, tahicardiile prin reintrare în nodul atrioventricular, sindromul de tahicardie ortostatică, sindromul de QT prelungit Aritmiile cardiace la femei 125 (congenital sau dobândit) și tahicardia ventriculară idiopatică a ventriculului drept [4, 5]. Se pare că tahicardia prin reintrare este cea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]