404 matches
-
de mai multe ori de cearcănele întunecate de sub ochii mei. Ideea e că dacă n-aș avea cearcăne, probabil că aș fi concediată. Port un taior negru, ca întotdeauna. Când am împlinit douăzeci și unu de ani, am primit de la mama cinci taioare negre, și de atunci nu mai ies din negru. Singurul articol colorat pe care îl am asupra mea este geanta, care e roșie. Tot mama mi-a dat-o și pe asta, acum doi ani. Adică ea mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ta în joc, nu-ți poți permite să fii sub nivelul de excelent. E un moment crucial - Nu dosarul ăla ! adaugă impacientă pentru cel de lângă ea. Stai puțin pe fir, Samantha... — Samantha ? Ridic ochii confuză și văd o fată în taior bleu apropiindu-se de masă. Are un coș de cadouri cu fundă și un zâmbet larg. — Sunt Lorraine, asistenta personală a lui Daniel, spune pe un ton cântat pe care îl recunosc brusc. Din păcate, nu poate să vină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai vreau să fiu avocat, înseamnă că sunt nebună ? Ajung la baza scărilor și mă năpustesc în hol cu Guy ținându-se strâns după mine. Hilary Grant, directoarea de la PR, stă pe o canapea de piele lângă o femeie în taior roșu pe care nu o cunosc, și amândouă ridică privirile uimite. — Samantha, nu poți face asta ! strigă Guy după mine când ajunge în hol. Ești unul dintre cei mai talentați avocați pe care îi cunosc. Nu te pot lăsa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Adică ai de gând să-mi spui verde în față că preferi să speli wc-uri decât să fii partener la Carter Spink ? E roșu la față de furie. — Da ! spun sfidătoare. Da, asta vreau să spun ! — Cine e ? spune femeia în taior roșu cu interes. — Samantha, faci cea mai mare greșeală din toată viața ta ! Vocea lui Guy mă urmează până la ușile de sticlă. Dacă ieși în clipa asta... Nu mai stau să-l ascult. Am ieșit deja pe ușă. Am coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Bănuiesc că aceasta sunteți dumneavoastră, nu ? Întoarce ziarul cu fața spre mine și, în clipa în care îl zăresc, mi se strânge stomacul. E o poză cu mine. În ziar. Cu mine. E fotografia mea oficială de la Carter Spink. În taior negru și cu părul strâns în coc. Deasupra pozei, cu litere mari și îngroșate, citesc titlul: MAI BINE SPĂL WC-URI DECÎT SĂ FIU PARTENER LA CARTER SPINK. Ce naiba se întâmplă aici ? Înșfac ziarul de la individ cu mâini tremurânde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oftez. Sper că nu e încă o invitată de ultim moment. Am trecut deja pe listă încă patru azi-dimineață, ceea ce mi-a dat total peste cap programul. Ca să nu mai amintesc de ziarista de la Mirror, care s-a îmbrăcat în taior roz cu flori și a încercat să-l păcălească pe Eddie că s-a mutat de curând în sat. Pun tava cu tarte în cuptor, adun resturile de foietaj și încep să-mi șterg bine sucitorul. — Samantha ? Trish bate ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și chiflele. Când intrăm în încăperea tapetată cu mătase albă, pălăvrăgeala amuțește brusc și paisprezece capete vopsite și lăcuite se întorc spre noi. Invitatele lui Trish sunt așezate în jurul mesei, bând șampanie, și fiecare dintre ele e îmbrăcată într-un taior în altă nuanță pastel. E ca și cum am fi intrat într-un tabel ce prezintă gama de culori Dulux. — Iar ea e Samantha, spune Trish, ai cărei obraji sunt roz aprins. Toată lumea o cunoaște pe Samantha, menajera noastră... și, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pentru fotografia de împăcare, dar nici unul dintre ceilalți n-a putut să vină. Sinceră să fiu, am fost norocoși c-avem măcar atâția. În timp ce-i privesc, spre mirarea mea, o văd pe Melissa apropiindu-se de ei îmbrăcată într-un taior bej elegant și ținând în mână... ce e ăla, un CV ? — Bună ziua ! o aud cum începe. Sunt foarte bună prietenă cu Samantha Sweeting și Guy Ashby. Și amândoi mi-au recomandat să aplic pentru angajare la Carter Spink. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dacă nu te duci... am să te omor. Cred că vorbește serios. Suntem cu toții confuzi, Samantha. Cu toții avem nevoie de mai mult timp de gândire. Așa e viața. Mă scutură ușor. Vino-ți în fire. Expiră adânc și-și netezește taiorul. Așa ! Mă duc să te anunț ! Pornește cu pași mari pe peluză. Și eu rămân acolo, tremurând. Am la dispoziție treizeci de secunde. Treizeci de secunde în care să hotărăsc ce vreau să fac cu viața mea. — Doamnelor și domnilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu microfon. Soarele glisează în toate lentilele aparatelor de filmat sau de fotografiat și sunt parțial orbită. Îl caut pe Nathaniel din priviri în mulțime, dar nu-l văd nicăieri. Trish se află la câțiva metri în dreapta mea, într-un taior de culoarea fuchsiei, și-mi face semn cu mâna frenetică. Eddie e lângă ea, cu o cameră video în mână. Îmi despăturesc fără grabă declarația și o netezesc. — Bună dimineața, spun în microfon, cu glasul încordat. Sunt încântată să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ochii cu o batistă. Maureen, care de ani de zile le coafează pe ea și pe mama, stă cu foehnul deasupra capului ei, iar o femeie foarte bronzată pe care nu o cunosc, cu păr blond ondulat vopsit și un taior lila de mătase stă pe pervazul fereastrei și fumează o țigară. — Bună, Janice, spun și mă duc la ea și o îmbrățișez. Cum te simți? — Foarte bine, draga mea, spune și‑și trage nasul. Puțin emoționată... Știi cum e. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
muiați. — Pot să vă ajut cu ceva? — Cu multe. Dar o să mă mulțumesc și cu mai puțin, nu sunt pretențioasă. După atâta doliu... Țineți-mi puțin asta. Văduva îi dă pălăriuța neagră, cu voaletă. Pe urmă îi dă haina de la taior. Pe urmă fusta, bluza, pantofii, colanții, furoul, sutienul și, la urmă, chiloții. Văduva seamănă acum cu o femeie goală, iar Lionel cu un garderobier. Situația devine penibilă pentru că Lionel e doar în chiloți, iar văduva se ține foarte bine. Doamna
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
terenul abia când se plictisește, când obosește.“ Vocea se oprise, într-adevăr, dar ascultătorul nu reacționă. Parcă somnola. Nu, nu somnola. — Am impresia că avem un musafir, se auzi șoapta doctorului. Pe alee înainta o doamnă scundă, zveltă, într-un taior cafeniu. Un mers apăsat, bocănit. Sora o recunoscuse, desigur, imediat, dar reluă, nepăsătoare, lectura. „Incredibil, dar lucrurile așa s-au petrecut. În plină zi, sub ochii unui întreg cartier și...“ Medicul se ridicase deja. Își aranjase ochelarii pe nas, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aceeași poziție, încovoiatè, dacè, pe stradè, când vrea ceva de la soțul ei își strecoarè brațul pe sub brațul lui, așa cum fècea cu mine, n-o întreb fiindcè în viața ei toate s-au schimbat de când a plecat de lângè mine, nici taiorul pe care-l poartè acum nu i-l știu, nu-i recunosc nici pieptènètura, când era cu mine nu-și prindea niciodatè pèrul, cel mult, în casè, în câteva agrafe, nici mècar culoarea pèrului nu mi-o amintesc sè fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Îmi arunc ochii la imaginea mea din oglindă, văd că arăt exact ca o femeie de afaceri din top. Am părul perfect pieptănat, port cercei discreți, că așa te Învață În articolele despre Cum-să-obții-slujba-dorită și sunt Îmbrăcată cu noul meu taior elegant Jigsaw. (Mă rog, aproape nou. L-am luat de la magazinul Cancer Research și i-am cusut nasturele lipsă, dar nici nu se vede.) Mă aflu aici ca reprezentantă a Panther Corporation, firma la care lucrez. Scopul Întâlnirii de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
rog. Am nevoie de promovarea asta ca de aer, ca să-mi impresionez familia. E singurul lucru pe care mi-l doresc pe lumea asta și Îți promit că voi lucra pe brânci, chiar și În weekenduri și am să... port taioare elegante... — Poftim ? Paul mă privește de parcă tocmai m-aș fi transformat Într-un peștișor auriu. Nu trebuie nici măcar să-mi dai un salariu mai mare ! Am să fac tot ce făceam și până acum. Dacă e nevoie, Îmi plătesc singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Emma, ce să fac ca să te răzgândești ?“ Iar eu Îi voi spune... Când ajung la birou, Paul se târăște În patru labe În fața mea, care stau cocoțată nonșalant pe biroul lui, cu mâinile pe genunchi (se pare că am un taior nou cu pantaloni și pantofi Prada) și tocmai zic „Știi, Paul, tot ce trebuia să faci era să mă tratezi cu puțin respect...“ Shit. Privirea mi se focalizează În față și rămân blocată, cu mâna pe ușa de sticlă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Jack. — Bine atunci, face Lissy ușor Înciudată. Bănuiesc că n-am să mor dacă nu știu. Și zi... v-ați Împăcat ? Nu știu, zic, Îmbujorându-mă. Poate. — Lissy ! A fost de vis ! Lângă ea tocmai au apărut două fete În taior. Îi zâmbesc și mă Îndepărtez grăbită, iar ea le salută. Nici urmă de Jack. Oare să mai Încerc s-o sun pe Jemima ? Îmi scot pe șest telefonul, apoi, În clipa În care aud În spatele meu o voce care strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să iasă grupuri mici iar Victor Olaru a tresărit, de bucurie dar și de teama de a nu greși, atunci când de pe alee se apropia o fată suplă și frumoasă, Îmbrăcată cu o fustă albă și foarte scurtă și cu un taior negru, strânse pe corp și care Îi puneau În evidență formele sale sculpturale. O așteptă În fața porții, nu Îndrăzni să-i zică nimic, se luă după fată și nefiresc de sfios spuse: Domnișoară Sorina, vreau să vă spun ... câteva ... versuri
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
corp Înalt și bine proporționat. Ștefan Îi urmărea fusta mini, Îi măsura lungimea cu palma și ochiul său experimentat o dezbrăca virtual, cu o anumită lentoare, apoi Îi admira părul blond, strâns legat și acoperit cu o idee de bonetă, taiorul foarte decoltat ce oferea o priveliște Îmbietoare, ochii albaștri și picioarele a căror lungime Îl făcea să verifice cu privirea dacă stewardesa purta tocuri Înalte și constatând că nu purta lăsa imaginația să zburde peste tot corpul ei frumos a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
limba În care să se vorbească s-a rezolvat. Nu peste multe minute, În cameră Își făcu apariția directorul comercial și de protocol al firmei, o femeie până În treizeci de ani, Îmbrăcată Într-un deux pieces gri, un costum cu taior și fustă până la genunchi, elegant și decent. A dat mâna cu Ștefan, arăta siguranță, putere și stăpânire de sine. S-a prezentat simplu: Mă numesc Amina și răspund de comerț și protocol la firma BCD din Tanger. Ștefan a fost
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și avea ochelari cu rame de plastic violet. Și o aluniță mică-mică la rădăcina nasului. Nu o voi uita niciodată. în fața ei se afla un grup mic de ascultători. Cei mai mulți se mișcau un pic neliniștiți înainte și înapoi. Pe reverul taiorului bleumarin femeia avea un trandafir mic, roșu. Cum am mai spus: aceasta este o bagatelă, un episod neglijabil. Nimic altceva. VIGNETA Prin urmare, ea ținea un discurs în fața oamenilor, acolo, în piață. Cu cât mă apropiam mai mult, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cărucior și ies pe ușă. Când să cobor ultima treaptă de pe casa scării, nu mai țin minte cum am călcat și mă prăbușesc. Căruciorul trece peste mine iar eu cred că am leșinat. Eram Îmbrăcată Într-un deux-piece clasic, cu taiorul strâns pe talie, de culoare bej, costum ce mă făcea suplă, cu pantofi bej, pe tocuri de cinci cm, cu un ornament În formă de fundă din piele de șarpe, Într-o parte, asortați cu geanta mea bej din piele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
a pus cu burta pe carte, sărăcuțul! izbucni ea într-un râs zgomotos. ― Dar tu ce faci? am întrebat-o ca să schimb vorba. Ce elegantă ești! ― Da, găsești? a surâs măgulită. Uf, nu-mi place de loc cuna îmi vine taiorul ăsta, am o croitoreasă tâmpită. Apropo, știi că m-am logodit? ― Ei bravo! Felicitările mele! Cu cine? ― Un idiot, director la Generala. Moare după mine, mi-a făcut o curte nebună... și cadouri... nu-ți mai spun! ― Și ție nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
le făcea domnul care ținuse discursul serbării de Anul Nou. Puiu l-a auzind vorbind de ajutorul pe care copiii îl puteau da părinților oferindu-le materialele primite cadou, pentru a-și face haine, câte un costum sau câte un taior, mă rog, după preferința fiecăruia... Dar numai dacă au fost cuminți! glumea domnul cel înalt. Se auzeau în sală râsete răzlețe, un fel de mârâieli vesele, de complezență, după care domnul cel înalt de la masa cu daruri striga alt nume
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]