629 matches
-
într-o epocă raționalistă, J.-J. Rousseau are în vedere statuia zeului marin care este acoperită de aluviunile mării, până la a deveni de nerecunoscut. Dimpotrivă, Platon, mai aproape de sensul originar al mitului, se referă la făptura zeului marin însuși <Ð tal£ttioj Glaàkoj> care, în mitologie, era o divinitate acvatică ce își schimba neîncetat înfățișarea, fiind astfel extrem de greu de recunoscut. Poate că diferența nu este chiar nesemnificativă și credem că raționalizarea mitului l-a obligat pe filozoful francez să piardă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va? (fr.), care au o structură lingvistică impersonală, ce (mai) faci? pare mult mai directă și mai personală și implică structural capacitatea de a pune în relație diverse fapte conversaționale prin intermediul lui mai (adverbul comunică informații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emenea piețelor de bunuri, au devenit mai bine integrate, în ultimele dece nii , acestea au parcurs, to tuși, o distanță mai mică decât se crede pentru a se integra perfect . Există dovezi ale segmentării permanente a pieței de c api tal, ale discriminării pe baza țării de origine și ale corelării dintre e con omiile naționale și investiții. Recenta dereglementare a sistemelor financiare, pr ogresele tehnologice din serviciile financiare și varietatea canalelor d e g lobalizare financiară fac ca o întoarcere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a cărei structură a cunoscut, în literatura de specialitate, diferite abordări, dintre acestea, evidențiindu-se două concepții majore: o concepție anglo americană și o altă concepție continental-europeană. În abordarea anglo americană, piața financiară este formată din pi ața de capi tal, piața monetară și piața asigurărilor, în t imp ce, în abordarea continental europeană, piața de capital cuprinde piața fina nci ară, piața monetară și piața asigurărilor. Alături de celelalte piețe financ iar e, piața capitalurilor are func ția principală de a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să și schimbe rolul de simplu distribuitor de credite și să se reorienteze că tre activitățile de servicii fi nanciare, înfruntând, totodată, o puternică con cur ență internațională. Intensitatea și extensiunea în creștere ale flu xur ilor globale de capi tal financiar, alături de tendința către libera liz area piețelor financiare naționale, absența controalelor naționale asupra capitalului și trecerea la cursurile de schimb flotante sugerează o schimb are calitativă, ce determi nă o integrare financiară globală mai intensă. 2.2. Abordări contradictorii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
favorizeze politici care as igu ră o inflație scăzută și care maximizează, de asemenea, opțiunile de investiț ie de care dispun. Acest lu cru ar trebui să ducă, în timp, spre o deschide re mai mare a contului de capi tal, deschidere ce ar trebui să ofere guvernulu i u n stimulent pentru a urmări o inflație scăzută, din cauza amenințării pe ca re o reprezintă ieșirile de capital. În contrast cu determinismul tehnologic, aceast ă t eorie acceptă faptul că guvernele pot alege
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bancar, prin intermediul pieței interbancare mondiale, de la care se poate împr umu ta temporar - opțiune exercitată, acum câțiva ani, de unele băn ci din Asia de Est, dar care a avut mul tiple consecințe grave. Integrarea financiară presupune o deschidere to tal ă a pieței de ca pitaluri. Deschiderea piețelor de capitaluri pr odu ce efecte asemănătoare cu cele produse de deschiderea pieței bunurilor . În aceste condiții, capitalurile tind să emigreze din țările cu productivitate marginală scăzută spre țările cu productivitate marginală
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
politicii m acr oeconomice naționale este teoria standard Mundell - Fleming. Aceasta afirmă că țările nu pot promo va o politică monetară independentă, cu un curs de sc himb fix, în absența con trolului asupra capitalului. Pe o piață de capi tal globală perfectă, rata internă a dobânzii trebuie să fie egală cu rata mondial ă a dobânzii. Astfel, autoritățile naționale trebuie să stabilească masa monetară int ernă, pentru a susține paritatea cursului de schimb. Dacă sunt eficiente, controalele asupra capi talului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tal globală perfectă, rata internă a dobânzii trebuie să fie egală cu rata mondial ă a dobânzii. Astfel, autoritățile naționale trebuie să stabilească masa monetară int ernă, pentru a susține paritatea cursului de schimb. Dacă sunt eficiente, controalele asupra capi talului le permit țărilor o anumită autonomie m one tară, prin decorelarea politicii monetare interne de ratele mondiale a le dobânzii. Dacă lumea ar fi exact așa cum o descrie teoria Mundell - Fleming, compromisurile între politici ar deveni rigide, însă, în acela
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în dezvoltare au optat pentru menținerea con trolului asupra cursului de schimb și limitarea ci rculației capitalurilor. Pornind de la observația corectă că globalizarea financiar ă e ste un proces evolutiv, unii autori consideră că „mișc ări le internaționale de capi taluri există de secole“<footnote id=”107”>Albert, M., Capitalism contra capitali sm, Editura Humanitas, București, 1994, p. 135</fo otn ote>. Considerăm că asemenea opinii nu sunt pe de plin întemeiate, deoarece mișcarea internaționa lă a capitalurilor este strâns legată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e s -a datorat corporații lor multinaționale, adesea, acestea fiind compa nii americane ce își desfășurau activitatea în Europa și care își depozitau c ș igurile valutare în l c să le repatrieze, sustrăgându se, astfel, controalelor exercitate asupra capi tal ului. Dezvoltarea pieței eurovalutare a creat o tensiune din ce în ce mai mare asupra sistemului Bretton Woods. Ulterior, sp eculațiile în defavoarea dolarului american s au accentuat din cauza diminuării convingerii i nte rnațio orm căreia valoarea sa utea fi menținută în condiții de inflație
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creditelor sindicalizate. Odată cu dezintegrarea sistemului Bretton Woods, al ratelor fixe de sc him b, țările au putut să per mită o mai mare mobilitate a capitalului, menți nân du-și, în același timp, au tonomia politicilor monetare. Fluxurile de capi tal către țările în dezvoltare, din anii ̕70 și începutul anilor ̕80, au precedat criza datorii lor din Mexic, din anul 1982. Pentru a rezolva această criză a ani lor ̕80, au fost create Obligațiuni Brady, făcând conversia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
practică frecventă î n t recut. Guvernele reglemen tau sectorul financiar autohton, restricționând al ocarea creditelor, prin con trolul asupra prețurilor și asupra volumului de ca pital tranzacționat. De ase menea, guvernele impuneau diverse constrângeri asu pra mișcărilor de capi tal. Atât controlul, cât și reglementarea secto rul ui financiar intern se realiza din motive întemeiate în economiile în curs de dez voltare, în care guvernele controlau, în mod convențional, alocarea capitalurilor și sup ravegheau dis tribuirea acestora. Conținutul politicii adopta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
zat e, precum și economiile de piață emergente au urmat și ele acest model<foo tnote id=”140”>Chile, Hong Kong SAR, Korea,Singapore, Taiwan au fost denumite Noile economii indutri alizate</footnote>. Deși sectorul financiar autohton și contul de c api tal erau normate de foarte mult timp, restricțiile au fost îndepărt ate de-a lungul timpului (gra ficul nr. 2.7.). După cum se poate observa, evo luț ia indexului liberalizării fi nanciare ia în considerare restricțiile impuse atâ t sistemului financiar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scăderea ratelor de do bândă interne pentru a reduce diferențele de do bân dă față de mediul inter național; creșterea flexibilității cursului de sch imb; menținerea unor restric ții și formularea unor clauze de salvgardare la li beralizarea contului de capi tal, limitarea de către banca centrală a intrăr ilo r de capital; întărirea disciplinei fiscale etc. Din analiza noastră, rezultă că în procesul de liberalizare a contului de capital, majoritatea țărilor în tra nzi ție au aplicat măsurile de mai sus, a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționalizării piețe lor de capital; identificarea principalelor momente ale evo luției piețelor financiare internaționale; precizarea structurii piețelor financiare in ternaționale și a principalelor categorii de investitori; evidențierea principalelor cauze și factori ce determină deplasarea capitalului financiar; identificarea consecințelor mobilității capi talului; analiza fluxurilor de capital internațional, atât în perioada dinaintea crizei actuale, cât și evoluția acestor fluxuri în contextul crizei actuale. Obiective le cercetării din acest capitol: 3.1. Sfera piețelor financiare internaționale În general, piața reprezintă arena afirmării li ber
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
treb ui satisfăcute, readuc produsul, oferta, la starea originară, aceea de mijloc pentru satisfacerea cererii, scop al activităților economice și nu numai, un sc op însă aproape controlat, „administrat“ de către ofertă, deci de către pi ețe le financiare. Nevoia de capi taluri, mai ales, pe termen lung, la nivelul un or țări și, implicit, existența unor disponibilități de capitaluri la nivelul altor țăr i au determinat apariția și dez voltarea pieței financiare internaționale, acea sta asigurând confruntarea ce rerii și a ofertei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asume și, de asem ene a, pot folosi diverse instrumente financiare, pentru a se proteja împ otr iva riscurilor asumate. 3.4. Piața financiară globală și evoluția fluxu ril or de capital 3.4.1. Natura fluxurilor internaționale de capi tal Fluxurile internaționale de capital pot fi defi nit e pe baza unei com parații cu operațiunile de comerț internațional , î n care actorii economici participanți sunt exportatorii și importatorii de bunuri și/sau servicii. Astfel, fluxurile internaționale de capital se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de investițiile de porto foliu pe baza câtorva criterii definitorii<foot note id=”198”>Postelnicu, C., Rus, Adina, Coordonate ale Eco nomiei Internaționale, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 78</footnote>: investiția directă reprezintă un plasament de c api tal în străină tate, pe termen mai lung, neputând fi asociată uno r tranzacții punctuale, limitative , imediate, așa cum se petrec lucrurile în comerțul internațional cu mărfuri; de cele mai multe ori, acest plasament urmărește constituirea unui obiectiv economic nou sau achiziționarea activelor unor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
utilaje, instalații, aparatură de mă sur ă, care contribuie la majo rarea valorii capitalului fix aflat în funcțiun e, know-how în domeniul ma nagementului și marketingului; cea mai mare parte a acestui transfer de resurs e c onstă în capi talul real (productiv), ceea ce permite firmei inv estitoare să obțină drep tul de control, total sau parțial, respectiv dr ept ul de participare la luarea deciziilor, în cazul în care aportul său depășește 10 % din totalul activelor; structura internă a investiției
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e c apital Consecințele fluxurilor internaționale de capit al sunt multiple și în for me extrem de variate, în funcție de premisele m edi ului cu care interferează. Probabil, cea mai importantă consecință a mobilității fluxurilor fi nanciare internaționale constă în alocarea capi tal ului către cele mai pro ductive utilizări posibile, deoarece capitalul est e, întotdeauna, în căutare de medii propice de multiplicare, care oferă cele mai bune randamente deținătorilor acestuia. În ceea ce privește alocarea capitalului, princ ipi ul costului de oportunitate folosit pentru analiza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la împrumuturi bancare a reprezentat un rezultat g ene ralizat al influxurilor de capital, iar vulnerabilitatea sectorului financiar a crescut, din cauza măririi costurilor creditelor până la niveluri ce s au dovedit, în final, nesustenabile. 3.5. Evoluția fluxurilor internaționale de capi tal Distorsiunile microeconomice pot, în plus, exacerba impactul negativ al fluxurilor de capital în economie, demonstrând că o țară în dezvoltare poate trece de la o fază de creștere economică, în aintea unei crize financiare, la o fază de profund declin al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai ales după mijlocul anilor 19 80). Una dintre cele mai importante modificări ale orientării fluxurilor internaționale de capital din ultimii 20 de ani es te aceea prin care S.U.A. au devenit cel mai mare importator mondial de c api tal, după mai bine de 60 de ani, între 1920 și 1980, când s-a impus ca fiind cel mai mare exportator mondial de capita l. Sistemul de la Bretton Woods induce, pe termen lung, așa-numitul paradox al lui Triffin, conform
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și restructurare. Regimul cursului de schimb, corelat cu o libera liz are extremă a contului de capital, a jucat, cu siguranță, un rol important în aproape toate crizele ce au avut loc de a lungul timpului. Creșterea fluxurilor de capi tal străin a amplificat cererea de monedă națională , c eea ce a dus la o consi derabilă apreciere a acesteia, care, combinată cu politica guvernamentală tipică a ratelor de schimb fixe, în raport cu d ola rul american, a redus mai departe competitivitatea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din trecut și cele din perioada cont emp orană. Acest capitol oferă, de asemenea, informații consistente despre rolu l ș i importanța actorilor participanți în procesul de globalizare financiară, ei contribuind, în mod definitoriu, la extinderea fluxurilor internaționale de capi tal și, astfel, la accentuarea procesului de globalizare financiară. Procesul de globalizare finan ciară comportă atât beneficii, cât și riscuri, ace stea din urmă fiind principala cauză a apariției crizelor financiare internaționale. În acest context, un rol important le revine guvernelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]