678 matches
-
București, Ed. Vremea, București, 2004, pp. 69-97 și 121-126. unui congres internațional de agricultură: „Avea o peluză în fața casei, o splendoare, înconjurată de trandafiri pitici, nu știu câte mese... și, obligatoriu, a zis unchiul meu, doamnele să fie gătite în costum național... Taraful de lăutari era de cea mai bună cali tate, cel care a fost și la Paris și la New York, s-a creat o atmosferă de nedescris... Personalul de la Capșa servea băutura, vinuri vechi româ nești, a fost și șampanie... Un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
câmpenească la moșie, dată de unchiul ei la sfârșitul unui congres internațional de agricultură: „Avea o peluză în fața casei, o splendoare, înconjurată de trandafiri pitici, nu știu câte mese... și, obligatoriu, a zis unchiul meu, doamnele să fie gătite în costum național... Taraful de lăutari era de cea mai bună cali tate, cel care a fost și la Paris și la New York, s-a creat o atmosferă de nedescris... Personalul de la Capșa servea băutura, vinuri vechi românești, a fost și șampanie... Un chiul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
apucau de făcut nunți. Corturile, farfuriile, tacâmurile, paharele, mesele, băncuțele lungi și Înguste, betelile de hârtie colorată și câte mai erau trebuincioase de la el le puteai Închiria sau cumpăra. Sifoanele de la el se Încărcau și tot el mijlocea tocmelile cu taraful de țigani. Bucătar nu putea fi decât el Însuși, pe un preț bun, altfel nu pupai cort și toate celelalte. Avea tuciuri mari În care fierbeau sarmalele și ciorba, cuțitoaie Îndemânatice, satâre, o mașină enormă și bine ascuțită pentru tocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
văzându-i căzuți aproape În nesimțire de la băutură, cele două neveste Începură să care cele pregătite de ele, ca să se răzbune, dar să și facă o faptă bună, soldaților care, Întinși pe iarbă, beau vin pe inima goală, ascultau muzica tarafului și se Îmbătaseră la rându-le binișor. Pe o foaie de cort În jurul căreia așteptau cu nerăbdare hămesiții poposiră de-a valma toate bunătățile lumii: prepelițe și potârnichi fripte la foc mic, Înfășurate În feliuțe de slănină de porc; pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apuca să aprindă focuri În care vor azvârli lucioasele toroipane. Vor goli căni de vin roșu, tânăr, Încă neașezat pe de-a-ntregul. Vor frige pastramă și vor Încălzi azimă În spuză. Când vor Începe să se amețească, va veni și taraful Căloi să-i Încingă la joc ori să le zică de inimă albastră. Vor vorbi de toate, poate se vor certa, poate se vor bate cu pumnii. Spre dimineață vor pleca spre casele lor și-și vor povesti unii altora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
porcină face ravagii și, pe cale de consecință, pentru că boala nu se ia la om, mulți localnici Își sacrifică porcii mai abitir ca de Crăciun, se pun pe chefuit cu zilele - căci carnea trebuie consumată repede, să nu se strice -, iar taraful Căloi a intrat În repaus medical din pricina vocilor gâjâite și a degetelor Înțepenite; Titel Meșteru se fălește - În așteptarea unui investitor serios și cu posibilități financiare solide - că a născocit o mașinărie de tundere automată a ovinelor: oaia intră printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să remarc că fatalitatea a fost totuși mai puternică decât caracterul lui Jean: emisiunea Toaleta duminicală luă ființă în cele din urmă. În cadrul ei se regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aminte gândește absolut pe-alăturea, Poetul de toată porcăria aia de banc rasist, tâmpit și răsuflat, cu barca și cu câinele: Un tip, din tagma ălora ceva mai bruneței, de felul lor, comis-voiajor, vânzător ambulant, colindător liber-profesionist ori țambalagiu de taraf sau ciorditor sadea, după caz (și după talentele etniei), revine și el pe la domiciliu, de prin cele străinătățuri, într-un sătuc sau într-un cătun mai răsărit, din jos de Bărăgan, după o lipsă relativ mai îndelungată. La poartă, primul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă în casă, cântând și dansând, iar gazdele dându-le mâncare, băutură și la final bani. În prima zi a Noului An se merge cu semănatul, urândule gazdelor un an îmbelșugat. Tot pe 1 ianuarie se sărbătorește și Sfântul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
mă merite, cât de cât. Așa, e umilitor. Doamne, mă gândesc acum ce-ar fi însemnat cununia cu ea. Ce tămbălău, ce mizerie! Bloody Mary cu voal și lămâiță și buchetul de mireasă în brațe, țipând și gesticulând de fericire. Tarafurile reunite zdrăngănind la țambal, călușarii apărând de după un colț: hop-șa, hop-șașa! Chiote și voie bună și ea în capul mesei, năclăită de lacrimi, și mă-sa cu cocuri triple punând în fața fiecăruia plicul pentru bani. Și-apoi, spre dimineață, ducând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu formația, în rândurile căreia fusese angajat de câtva timp un saxofonist nou, băiat liniștit, care, după ce terminase conservatorul, nu vroise să se ducă în satul Argășeni, județul Bacău, unde fusese repartizat ca profesor de muzică. Dar amicii săi din taraful restaurantului tot Profesorul îi ziceau și se cam fuduleau că au între ei pe unul care știe muzică, nu glumă. În acea seară, Profesorul îl întrebă pe Telente, în treacăt, ce gamă cântase după Something, prelucrarea lor din Beatles. Telente
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dacă grădina e plină pîna la ultimul loc, Iancu se dă de ceasul morții. Umblă din masă în masă, se scuză față de clienți și improvizează și el cum poate. Acum două săptămâni, când am mai fost pe-aici, adusese un taraf de lăutari. Probabil că L-a costat o avere... - Probabil ca asta e explicația, îl întrerupse Cladova. Mă tot întrebam, după ce-am ascultat-o, cum se face că fata asta, Leana, nu e încă celebră. Acum înțeleg de ce: nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îl înșală în fiecare zi și-i jură în fiecare noapte, exclamă Iliuță, râzând cu hohote. ― Dă-le încolo de muieri, toate sânt o apă și-un pământ, făcu Charlot cu dezgust, răsturnând pe gât un pahar cu vin. Când taraful se afla în pauză, Iliuță luă o frunză și-i zise cum știa el o doină de pe valea Oltului, încît se făcu în local o liniște ca de cimitir. Când isprăvi, toată lumea aceea pestriță de mici slujbași, muncitori și oameni
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și grăi: ― Nu vă spuneam, nepoților, că oricine șade la mine e obligat să-și pună pirostriile? Asta-i lege, s-a isprăvit! ― Casă cu noroc, unchiule, i-am răspuns surâzând. În curtea conacului ne aștepta masa întinsă și un taraf de lăutari băștinași. Am jucat hora miresei laolaltă cu flăcăii și fetele satului, într-o însuflețire de zile mari. Iliuță, la rândul lui, se apucă să cânte din frunza-i fermecată. Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului Telefoa nelor atât automobile negre, cu ferestre de cristal, ca de pe vremea prohibiției și a lui Eliot Ness, cât și trăsuri, așa-zisele cupeuri de Hereasca, ce nu mai
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
însă de fiecare dată rămân de căruță, căci nenea Fănică știe, pentru același cântec, alte și alte stihuri. De unde? Nimeni nu-și poate da seama. Poate că le face pe loc... Sau că, mai demult, le-a auzit de la cineva... Taraful nu reușește de prima dată, să prindă melodia în întregime. De fiecare dată când îl roagă să cânte mai rar, ca să bage și ei la cap versurile, ori, măcar să le scrie, bătrânul îi apostrofează că ce scripcari sunt ei, dacă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nenea Fănică să se scoale și să vadă... Dar nenea Fănică dormea un somn liniștit și profund, mergând, astfel, acolo unde nu există “nici durere și nici întristare...” După ce i-au acoperit sicriul cu pământ, s-a strâns, după obicei, taraful satului, ca să-nveselească sufletul celui plecat... ... - Cât oi trăi pe pământ Am să beau și-am să mănânc, Am un fluier și-am să cânt, Inimă rea n-o să duc, Până m-or băga-n mormânt: Ce-am avut și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
iar noi, noi suntem cei care trecem. Noi suntem cei care trecem chiar acum alături, interveni zâmbind cu gropițe doamna Marioara Livezeanu, necăjită însă că Dan Crețu face pe placul gazetarilor și intră iar în rolul străinului misterios. Din fericire, taraful de lăutari îmbrăcați în fracuri roșii începuse un vals cunoscut, așa că doamna casei anunță: — Începe valsul! Doamnele aleg. 6 Bucureștenii aveau o zi rea. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei 12 ore. Pe marile bulevarde
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lui Fran. Și apoi avea să vină factura de douăzeci de mii de lire. — Însă noi nu ne gândim la genul ăsta de nuntă. Nici unul din noi nu vrea o nuntă cu tot tacâmul ca-n Nașul și cu un taraf sicilian pe deasupra. Ne-ar plăcea ceva puțin mai discret. — Ah, o corectă Henrietta plină de importanță, asta e prima lecție pe care trebuie s-o înveți. Nunțile nu sunt pentru miri oricum. Apropo, cum e mama lui? Fran încercă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
desenat din nou, iar seara, când a ieșit pe ușa camerei ei, era atât de deprimată, încât spătarul s-a și speriat văzând-o palidă și cu ochii roșii. Balul n-a fost nici pe departe ceea ce sperase ea. Un taraf jalnic de lăutari aduși din cetate cântau câte un cântec-două, apoi făceau o pauză lungă. Toți păreau să se cunoască între ei. Cei mai mulți stăteau la masa mare din stejar așezată în mijlocul sălii. Era o încăpere spațioasă, cu bolți și pardosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
gură și-i trece. Bărbatul îi făcu semn că nu-i nevoie. Femeia se liniștise. O trase mai deoparte, spre vitrina cinematografului. Păru interesată de cele câteva poze cu parașutiști, cu o fată dansând goală pe o masă, cu un taraf grupat în fața unui benner pe care scria cu litere mari, cărămizii, „Ansamblul de muzică tradițională românească Brandaburlea @ Brandaburlea dând Koncert la Teatrul Oliymipyica, Paris, Capitala din Franța“, cu o altă imagine a unui soare mare, imens, ivindu-se dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sângele, au încins un grătar și și-au văzut de treabă. Doamne ferește de așa mușterii! Hangiul striga la ele vesel și cu oarecare îngrijorare. Bozoncea chemase lăutarii la masa lor și-i judeca: - Mă, care sînteți? Ia să-mi spuneți. - Taraful lui Mitică Ciolan, de-a cântat la granguri și la fețe bogate, zise unul. Erau patru balaoacheși, căutați la dinți, cu niște ochi dulci, lipicioși și se făcură mai aproape de masă. Ăl cu țambalul clămpăni o dată coardele și trase cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
el deodată, bătu coardele țambalului și-l înghionti pe Anghel: - Trage și tu din arcuș, poate-or pleca! 338 - Mai tare, mai tare! îi ațâța Mitică Ciolan în sudorile spaimei. Și vuietul viscolului fu acoperit de cântecul fără Dumnezeu al tarafului. Spre ziuă starostele înțepenise. Vioara îi căzuse din mână și o acoperise zăpada. Plângea degerat: - Mă prăpădesc, fraților, mă prăpădesc, nu mă lăsați, nu mă lăsați... Cântecul ciudat, care nu semăna cu nici un cântec știut și spus vreodată, nu se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Copacul care, În Poemoterapie, crește din trupul unui copil, apoi Copacul-centaur sînt astfel de reprezentări simbolice ale relației simili-viscerale dintre eul liric și universul mare: „Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage Într-Însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bîzÎit tîrziu În urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atît de lent Într-o mahala depărtată. [...] La fiece pas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]